24
Yesu mumuŋan gâbâ zaarip.
(Mt 28:1-10; Mk 16:1-8; Yo 20:1-10)
1 Kendon âki ko mirâ haŋsâbâ sâi ambân zen kelâk sot too hitom âlip, zo mem Yesugât kwagân âiwe.
2 Âi takâm igâwe. Kât patâ zâk kâbakŋine mâtâp pâroŋsâm kirip.
3 Oi kâligen bagim Kembu Yesugât kâmbarâŋ kârum mân muyagiwe.
4 Kârumŋâ imbaŋâziŋ buŋ oi keŋgât op kin a zagât, hâmbâzikŋâ âsakŋâ tobat ŋâi yatâ, zet ambân âiwe, zeŋgât umziŋ topŋan kirâwet.
5 Oi ambân zen keŋgâtziŋaŋgât op pindiŋsâm kine a zagât zorâŋ itâ dâzâŋgowet, “Zen wangât wâgân ândiap, zâkkât mumuŋâ zeŋgâren kârue?
6 Zâk ziren mân ziap. Zâk zaatsap. Mârum Galilaia hânân ândim den itâ dâzâŋgoip, zo nâŋgânek,
7 ‘A bonŋâ nâ bâliŋ mâme zeŋgât bitziŋan zaria none momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.’ ”
8 Yatâ sâitâ ambân zen den zo nâŋgâwe.
9 Zen kwâgân gâbâ âburem kamânân gam arâpŋâ sot a ambân nâmbutŋâ den siŋgi zo dâzâŋgowe.
10 Ambân kwagân âiwe, kutziŋâ Maria, Madala kamânân gok sot Yoana sot Maria, Yakobogât mamŋâ. Zen aksik Aposolo den siŋgi zo dâzâŋgowe.
11 Aposolo zen den so nâŋgâne bon buŋ oi mân nâŋgâm kwâtâtiwe.
12 Ka Petero zâk zaatŋâ sârârâk kârâm kwagân arip. Âimŋâ pindiŋsâm egip. Egi sâŋgum kwamenâk zei egip. Oi kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat nâŋgâ kwâkâ opŋâ kamânân âbureip.
A zagât Emausi kamânân âiwet.
(Mk 16:12-13)
13 Sirâm zorenâk Yesugât a ambârâp zeŋgâren gâbâ a zagât, zet Emausi kamânân âiram âiwet. Kamân zo kârep buŋâ, goot goot.
14 A zagât zet mâtâbân âim kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat den sâm âiwet.
15 Sâm âim tâitâ Yesuŋâ âim muyageziki ârândâŋ âiwe.
16 Zet sinzik mân ânâŋgâripkât mân ek nâŋgâwet.
17 Yatâ oitâ mâsikâzikâm sâip, “Zet wan den âragum gam tabot?” Sâi zet si sâŋgânzikŋâ umbâlâ tobat op kirâwet.
18 Oi zekâren gâbâ a ŋâi kutŋâ Keleopa, zâkŋâ sâip, “Yerusalem kamân mâirâp, zen aksik den siŋgi nâŋge. Gâ kânokŋâ kamân ŋâin gok, gât ko mân nâŋgâm ândiat?”
19 Sâitâ mâsikâzikâm sâip, “Wan wan âsageip?” Sâi zet sâwet, “Yesu Nasarete gokŋâ, zâkkât siŋgi. Zâk Anutu mâteŋan Propete patâ ândimŋâ nep patâ tuum den imbaŋâŋoot dâtnâŋgomâip. Yatâ op ândei a ambân, nen zâkkât nâŋgindâ imbaŋâ oip.
20 Ka tirik nama galem a patâ sot a patâ, zen mumbapkât sâm kwâkâm a kutâgâren pane sâi poruyân kuwe.
21 Nen ko zâkkât itâ nâŋgâm ândiwen. Zâkŋâ Isirae a bâliŋan gâbâ olaŋniŋgâbap. Sâm nâŋgâm ândeindâ kune moi sirâm karâmbut âkap.
22 Oi itârâŋ neŋgâren gâbâ ambân nâmbutŋâ den dâtnâŋgone um kuŋkuŋ uen. Zen haŋgât kwagân âim kâmbarâŋâ mân muyagem gam itâ se,
23 ‘Sumbemgât kâwali a zagât, zet muyageniŋgâm Yesu zaatsap sâm dâtnâŋguabot.’
24 Oi den zo nâŋgâm neŋgâren gâbâ a nâmbutŋâ, zen ambân ziŋ se, yatik âim muyagie. Oi zikŋâ ko mân ikse.”
25 Yatâ sâm dukuitâ Yesuŋâ dâzâkoip, “Propete zen den sâm kulemguwe, zo zen wangât um kâtik ândim mân nâŋgâm kwâtâtiwe?
26 Propete zen Kristo sâknam nâŋgâmŋâ sumbem âsakŋan bâgibapkât sâm kulemguwe. Anutuŋâ nâŋgip, yatik âsageip.”
27 Yatâ sâmŋâ Mose sot Propete, zen zâkkâren kwap kulemguwe, zorat topŋâ sâm muyagem zikip.
28 Oi âim Emausi kamânân takâwe. Takâne Yesu zâk âibam oip.
29 A zagât zo aŋgân kârâŋaŋgâwet. Oi itâ sâwet, “Mirâ mârum ŋâtiksap. Net sot tâpan.” Sâitâ zet sot ândibapkât nâŋgâziki mirin zâiwe.
30 Nalem ninam ge tapŋâ nalem mem sâiwap sâm mamuŋ zikip.
31 Yatâ oi sinzikŋâ ânâŋgâri ek nâŋgâwet. Ek nâŋgitâ zobâ buŋ op arip.
32 Oi zet itâ âragum sâwet, “Mâtâbân den dâtnâkom siŋgi âlipkât topŋâ dâtnâkoi umnik âbâŋguap.”
33 Yatâ sâmŋâ zaat Yerusalem kamânân âburem âiwet. Âimŋâ arâpŋâ sot bukurâpziŋâ mindum tatne muyageziŋgâwet.
34 Muyageziŋgitâ itâ sâm dâzâkowe, “Kembu zâk perâkŋak zaatŋâ Simoŋ muyageŋaŋgip.”
35 Oi zet yatigâk mâtâbân Kembuŋâ muyagezikâm mirin nalem ziki igâwet, zorat den siŋgi dâzâŋgowet.
Yesu zâk arâp muyageziŋgip.
(Mt 28:16-20; Mk 16:14-18; Yo 20:19-23)
36 Arâp zen zorat den siŋgi sâm tatne Yesu zâk osetziŋan muyagem kinŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋ diim gei ândinek.”
37 Zen ekŋâ pârâkpam keŋgât op sâwe, “Wâkeŋâ muyagem gaap.”
38 Sâne dâzâŋgoip, “Zen wangât keŋgât op um zagât ue?
39 Kin bitnâ iknek. zi ninak kinzan. Nâ sâknâ sunumnoot. Gâsunim iknek. Wâke zen yatâ zo buŋâ.”
40 Den yatâ sâm gutŋâ kiŋ bikŋan zo tirâpzâŋgoip.
41 Oi sâtâre op diŋâ mân nâŋgâm pârâkpam tatne mâsikâziŋgâm sâip, “Nalem ŋâi zeŋgâren taap?”
42 Sâi saru zuuŋâ ŋâi oot sisiŋâ pindâwe.
43 Pindâne mem mâteziŋan kin neip.
44 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Nâ zen sot ândim itâ dâzâŋgom ândiwan. Mosegât den sot Propete zeŋgât ekabân sot Psalm ekabân nâgât den kulemguwe, zo bonŋâ op naŋgâbap.”
45 Oi Kembugât ekabân den ziap, zo sapsum ziŋgi nâŋgâm umziŋ pâroŋsâip.
46 Oi itâ sâm dâzâŋgoip, “Kristo nâgât itâ kulemguwe. Nâ sâknam nâŋgâm momŋâ sirâm karâmbut tap zaatpat.
47 Zorat ko kutsiŋginâ a hân dâp zeŋgâren ari umziŋ melâŋne Kembuŋâ tosaziŋ birâbap. Nep zo Yerusalem kamânân topkwap tuubi.
48 Zen kut ŋâi ŋâi âsageip, zorat siŋgi a ambân dâzâŋgom ândibi.
49 Oi nâŋgânek. Ibânandâ kut ŋâi zo zeŋgât siŋgi sâm kâtigeip, zo sâŋgongua gibap. Zorat zen kamân zi mân birâm mambât ândine ubâ imbaŋâ sâŋgongua zeŋgâren gibap.” (Zo Tirik Kaapum gibapkât sâip.)
Yesu zâk sumbemân zarip.
(Mt 16:19-20; Apo 1:9-12)
50 Oi kamânân gâbâ diiziŋgâm âi Betania kamân gootŋan âim bikŋâ pam mâsop minziŋgip.
51 Mâsop minziŋgâm zâmbam sumbemân zarip.
52 Oi zen sâtâre op Yerusalem kamânân âburem âiwe.
53 Âburem sirâm dâp tirik namin zâim Anutu mâpâsem sâm âlip kwâkŋaŋgâwe.
Zo yatik.