5
Yesugât sâtŋâ lum sarugât zuu doŋbep miwe.
(Mt 4:18-22; Mk 1:16-20)
1 Narâk ŋâin Yesu Genesarete saru sâtŋan âi kiri a ambân Anutugât den nâŋgânam ga minduŋaŋgâwe.
2 Minduŋaŋgâne kiri waŋgâ zagât saru sâtŋan tâitâ egip. Waŋgâ mâirâp, zen waŋgâyân gâbâ gem irâ too saŋgon kirâwe.
3 Yesuŋâ waŋgâ zo egip. Ŋâi Simoŋgât siŋgi, zorâŋ zâim dukui waŋgâ zo mâik ŋâi aline ari zoren kin siŋgi âlip sâm dâzâŋgoip. Oi a ambân zen sagân tapŋâ nâŋgâwe.
4 Dâzâŋgomŋâ Simoŋ itâ sâm dukuip, “Saruyân âimŋâ zuu sâmbubigât irâ pane giarik.”
5 Sâi Simoŋâ itâ sâm dukuip, “Patâ, nen ŋâtik nep tuum ândim zuu ŋâi mân mien. Laŋ gâgât sâtkâ lum âi irâ dum pâmbat.”
6 Oi irâ pane giari zuu doŋbep piksâne sâmbum osine irâ ânâŋgâtpam oip.
7 Sâmbum osimŋâ bukurâpziŋ waŋgâ ŋâin tarâwe, zeŋgât kwâbâlap tuune gam betziŋan miwe. Zo sândune waŋgâ zagât piksâm saruyân geibam oip.
8 Simoŋ Petero, zâk zo ekŋâ keŋgât op Yesugât um topŋan âi pindiŋsâm sâip, “Kembu, nâ bâliŋ mâme a, zorat gâ birânim âi.”
9 Zuu imbaŋâ zo ekŋâ imbaŋâŋâ buŋ oi ko yatâ sâip.
10 Oi bukuzatŋâ Zebedaiogât nanzatŋâ Yakobo sot Yohane sot a nambutŋâ, zen yatik imbaŋâziŋ buŋ oip. Oi Yesuŋâ Simoŋ itâ sâm dukuip, “Gâ mân keŋgât ot. Gâ saru zuugât nep tuum ândein, yatigâk ayân nep tuum ândiban.”
11 Yatâ sâi zeŋgât waŋgâ sagân sâmbune zari kut ŋâi ŋâi zo birâm Yesu molim âiwe.
Yesuŋâ sâk bâlâ a ŋâi kubigip.
(Mt 8:1-4; Mk 1:40-45)
12 Yesu zâk kamân ŋâin âi ândei sâk bâlâ a ŋâiŋâ ekŋâ ga kiŋ topŋan pindiŋsâm zem itâ sâm mâpâseip, “Kembu, gâ imbaŋâgâ ziap, zorat gâ kubiknibâ sâm âlip kubikniban.”
13 Sâi Yesuŋâ bikŋandâ sâkŋan weemŋâ sâip, “Nâ nâŋgâgigan. Bâi, sâkkâ âlip oik.” Sâi zorenâk sâkŋâ âlip op useŋâ sogeip.
14 Oi Yesuŋâ den itâ sâm dukuip, “Gâ âlip uat, zorat den siŋgi a ambân mân dâzâŋgom âim sâkkâ tirik namâ galem a tirâpkuna ikpap. Oi âlip uat, zorat Mosegât den zo lum nii mo zuu ŋâi mem ko Kembugât siŋgi sâm tirik namâ galem a pindânan. Usegâ sogiap, zo a ambân ek nâŋgâbigât yatâ otnan.”
15 Oi a âlip oip, zorat den siŋgi kamân dâp ari a zen nâŋgâm Yesugât diŋâ nâŋgâbigât sot kubikziŋgâbapkât zâkkâren mindum gawe.
16 Ka Yesu ko barâ katikŋâ mirâ kamân âtâŋan âim ninâu sâm ândimâip.
Yesuŋâ a kiŋ bik mumuŋâ kubigip.
(Mt 9:1-8; Mk 2:1-12)
17 Sirâm ŋâin Yesuŋâ a den siŋgi âlip dâzâŋgom tâi Galilaia hânân gâbâ, Yuda hânân gâbâ sot Yerusalem kamânân gâbâ Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen ga a osetziŋan tarâwe. Tatne Kembugât imbaŋandâ Yesu mam okŋaŋgi a kubikziŋgip.
18 A nâmbutŋandâ a kiŋ bik mumuŋâ helâŋ aam pam mem gawe. Oi mirâ kâligen baginam utnetâ a doŋbep mindum tatne kwagâwe.
19 Yatâ opŋâ mirâ kwâkŋan zâim ogep kwâsat pane a zo helâŋoot pane Yesugât sâŋgânŋan geip.
20 Yatâ utnetâ Yesuŋâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋaŋgât topŋâ ekŋâ a zo itâ sâm dukuip, “Arâ tosagâ biran.”
21 Sâi Kembugât gurumin den zorat galem a sot Parisaio, zen den zo nâŋgâm itâ nâŋgâwe, “A zi dap yatâ? Zâk Anutu hutkum sap. Tosa birâbirâŋ, zo Anutu zik kânok.”
22 Yatâ nâŋgâne Yesuŋâ umziŋan den zo nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Umziŋan wangât den yatâ zo nâŋge?
23 Zen dap nâŋge? Nep ikâ zorâŋ bâbâlâŋ? Tosa birâbirâŋ mo sâk kubikkubik?
24 A bonŋâ nâ hânân ândim tosa birâbatkât imbaŋâ zemnigap, zorat topŋâ ikpigât den zo dukuan.” Yatâ sâmŋâ a kiŋ bik mumuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ dâgoga zaat isen koremgâ mem kamângan âi.”
25 Yatâ sâi zorenâk mâteziŋan zaatŋâ isenŋâ mem âim Anutu mâpâseip.
26 Oi a zen zo ekŋâ nâŋgâne imbaŋâ oi Anutu mâpâsem keŋgât op sâwe, “Itârâŋ sen pup muyagei iksen.”
Yesuŋâ Mataio gâsuip.
(Mt 9:9-13; Mk 2:13-17)
27 Oi Yesu mirin gâbâ gemŋâ arip. Âimŋâ kât mimiŋ a ŋâi, kutŋâ Lewi, kât pâpan mirâŋan tâi ekŋâ itâ sâm dukuip, “Gâ nâ sot pâlâtâŋ op molini.”
28 Sâi Lewi zâk zaatŋâ kut ŋâi ŋâiŋâ birâm Yesu molim arip.
29 Lewiŋâ mirâŋan Yesugât sii nalem om kât mimiŋ a doŋbep sot a nâmbutŋâ sâi ârândâŋ ga niwe.
30 Parisaio a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zen gamŋâ nâŋgâne mân dâp oi Yesugât arâpŋâ itâ sâm mâsikâziŋgâwe, “Zen wangât kât mimiŋ a sot bâliŋ mâme a, zen sot nalem nie?”
31 Sâne Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Sisi mâsek kubikkubik a zen a sâk gwâlâ zeŋgâren nep mân tuume. A mâsekziŋoot zeŋgâren âimŋâ nep tuume.
32 A ziiŋaŋgât sâme, ‘Nen âlipŋâ.’ Nâ zeŋgât buŋâ. Bâliŋ mâme a diiziŋga umziŋâ melâŋbigât gem gâwan.”
Nalem birâm kendon ândiândiŋaŋgât den.
(Mt 9:14-17; Mk 2:18-22)
33 Yesuŋâ den yatâ sâi zen itâ sâm dukuwe, “Yohane arâpŋâ, zen nalem birâm ninâu sâm ândime. Parisaio zeŋgoot yatik upme. Ka gâgât arâpkâ, zen ko nalem too laŋ nime.”
34 Yatâ sânetâ itâ sâm dâzâŋgoip, “A kutâŋâ arâpŋoot ândei zen nalem mân birâm ândibi.
35 Ândimŋâ a kutâ betziŋan mine kârubi, narâk zoren ko umbâlâ op nalem birâm ândibi.”
36 Yatâ sâmŋâ den sumbuŋâ torenŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Ŋâiŋâ hâmbâ uŋakŋan gâbâ mânâŋgât hâmbâ sâŋgiŋan gâribap? Ŋâi zo yatâ op sâi hâmbâ uŋakŋâ zo tâmbetkubap. Oi hâmbâ irakŋandâ sâŋgiŋan ari tobat ŋâi opap.
37 Oi waiŋ too uŋakŋâ hâkop sâŋgiŋan mân gune geimap. Yatâ upi, zo ko waiŋ too uŋakŋâ zorâŋâ hâkop sâŋgiŋâ kunziri waiŋ sot hâkop ârândâŋ buŋ upabot.
38 Zorat waiŋ too uŋakŋâ hâkop uŋakŋan giari dâp upap.
39 Oi ŋâi zâk waiŋ sâŋgiŋâ nemŋâ umŋâ oip, zâk uŋakŋâ nem birâbap. Oi zâk itâ sâbap, ‘Sâŋgiŋâ nia naam uap.’ ”