8
Ambân nâmbutŋâ Yesu moliwe.
1 Narâk zorat kwâkŋan Yesuŋâ kamân patâ sot kamân mâik, zeŋgâren obândim Anutu um topŋan ândiândigât den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgom ândeip. Arâp kiin zagât, zen molim âiwe.
2 Oi ambân nâmbutŋâ mârum wâkeziŋoot sot mâsekziŋoot zo kubikziŋgip, zen molim âiwe. Zeŋgâren gâbâ ambân ŋâi kutŋâ Maria, Madala kamânân gok. Zâkkât wâke nâmburân zagât moliziŋgip.
3 Oi ambân ŋâi kutŋâ Yoana. Herodegât galem a Kusa, zâkkât ambinŋâ. Zet sot ŋâi kutŋâ Susana sot ambân nâmbutŋâ doŋbep, zen kât sikumziŋâ zemziŋgip, zo zâk sot arâpŋâ ziŋgâne nalem kwâlâm nem ândimarâwe.
Keet pâpangât den.
(Mt 13:1-23; Mk 4:1-20)
4 Kamân kamânŋâ a ambân Yesugâren mindunetâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip,
5 “A ŋâi keet pâmbam nebân arip. Âimŋâ keet maandeŋi nâmbutŋâ mâtâbân gei zei a ziŋ lâŋ kunzirâwe. Oi nii ziŋ ga nem naŋgâwe.
6 Keet nâmbutŋâ hân siŋitŋan gei zeip. Oi hân tooŋâ buŋaŋgât kâmŋâ takâm moip.
7 Keet nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Oi kâmŋâ takâm kopgâi hibuŋâ takâm langi moip.
8 Keetŋâ nâmbutŋâ hân kelâkŋan gei kâmŋâ takâm zâim bonŋâ imbaŋâ âsageip. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 1 handeret. Topŋâ nâigât keetŋâ 1 handeret. Bonziŋâ yatâ muyageip.” Den zo sâm kwâkâm den kâtikŋâ sâip, “Ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”
9 Arâpŋâ den sumbuŋâ zorat topŋâ mâsikâne itâ sâm dâzâŋgoip,
10 “Anutu um topŋan bagibagiŋâ, zorat den sumbuŋâ zo ziŋâ nâŋgâm kwâtâtibigât sâsâŋ. Ka a nâmbutŋâ zen topŋâ mân nâŋgâbigât den sumbuŋâ dâzâŋgoman. Zorat ko,
‘Senŋâ igikŋâ, zo ikpi, ka mân ek kwâtâtibi. Kindapziŋandâ den naŋgâm mân nâŋgâm kwâtâtibi.’
11 Den sumbuŋâ san, zo topŋâ itâ. Anutugât denŋâ keet yatâ uap.
12 Keetŋâ mâtâbân gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatâ ândime. Den siŋgi âlip, zo nâŋgâne Sataŋŋâ ga nâŋgâm pâlâtâŋ kwâkŋaŋgâm sumbemgât siŋgi upegât betziŋan memap.
13 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Zen den siŋgi âlip nâŋgâm âkŋâlem ândibi. Oi ko umziŋan ândâŋâ mân gâsuapkât narâk pâŋkânok mem ândine mâsimâsikâ gâbabân birâbi.
14 Keetŋâ nâmbutŋâ hibukŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Den siŋgi âlipŋâ, zo nâŋgâbi. Oi sâkkât kut ŋâi ŋâi zorat nâŋgâne zâizâiŋâ oi kât sot sikumgât sambe muyageziŋgi den siŋgi âlipŋâ, zo bonŋâ mân opmap.
15 Keetŋâ nâmbutŋâ hân kelâkŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zo yatik ândime. Zen den siŋgi âlipŋâ nâŋgâm umziŋ kubik mem ândim kâtigem bonŋâ muyagime.”
Kârâp âsakŋaŋgât den.
(Mk 4:21-25)
16 “Zen kârâp sâumŋâ âmaŋ umŋan pam kwârakume mo tâtatŋâ gobetŋan pâme? Zo buŋâ. Âsakŋâ zo kiaŋ tâtatŋâ kwâkŋan pane mirâ umŋan âsakŋâ âsagei a kopga mirâ umŋan âlip ikpi.
17 Kut ŋâi ŋâi tik ziap, zo zem mân zimbap. Zo gâtâm âsagem naŋgâbap. Kut ŋâi ŋâi kwârakwârakuŋ ziap, zo zem mân zimbap. Zo mâbâlakŋibap. Zo mâbâlakŋem kagibap.
18 A ŋâi, zâk den nâŋgâm kwâtâtibap, Anutuŋâ zâk nâŋgânâŋgâ âlip târokwap pindâbap. Ka a ŋâi mân nâŋgâm kwâtâtei bekŋan mem naŋgâbap. Zorat den siŋgi zi kindap kwap nâŋgâm biraŋbi.”
Yesugât mamŋâ murâpŋâ.
(Mt 12:46-50; Mk 3:31-35)
19 Narâk ŋâin a ambân kâmut patâ Yesu haamgum kine Yesugât mamŋâ sot murâpŋâ, zen gam Yesugâren âinam a ambân zeŋgâren kwakŋâ âkŋan kirâwe.
20 Yata utnetâ a ŋâiŋâ ziŋgitŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Mamgâ murâpkâ giknam âmbi ga sombemân kinze.”
21 Sâi Yesuŋâ a ambân itâ sâm dâzâŋgoip, “Mamnâ murâpnâ, zorat sa nâŋgânek. Anutugât den nâŋgâm lume, zen nâgât mamnâ murâpnâ.”
Yesuŋâ sâi pibâ sot saru hiriŋsâwet.
(Mt 8:23-27; Mk 4:35-41)
22 Hilâm ŋâin Yesu sot arâpŋâ waŋgâyân zâiwe. Yesuŋâ waŋgâyân zâim itâ sâm dâzâŋgoip, “Nen saru nâmbutken âinâ.” Sâi nâŋgâne âiwe.
23 Âimŋâ Yesu umangât okŋaŋgi ge zeip. Uman zem tâi pibâ patâ koi saru bâliŋ op tooŋâ waŋgâ kâligen giari saruyân geinam urâwe.
24 Oi Yesu mâŋgim itâ sâm dukuwe, “Patâ, nen saruyân geinamen.” Sânetâ zaatŋâ saru sot pibâ den dâzâkoi hiriŋsâm ziwet.
25 Oi keŋgât op imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Opoŋ, pibâ sot saru sot kut ŋâi ŋâi den dâzâŋgoi diŋâ lume. Zâk a dap yatâ?”
Yesuŋâ wâke moliziŋgi bâu umziŋan geiwe.
(Mt 8:28-34; Mk 5:1-20)
26 Galilaia hân birâm saru nâmbutken âim Gerasene a zeŋgâren takâwe.
27 Zoren âimŋâ kârâkŋan zari a ŋâi zâkkâren gâip. A zorat umŋan wâke doŋbep ândine narâk kârep sâk bârak ândeip. Oi mirin mân zemâip. A zeŋgât kwak kât kiyân zânzeku op ândimâip.
28 A zo Yesu ekŋâ den kâtik sâm hânân gei Yesu kiŋ topŋan zem den itâ sâip, “Yesu, Anutu sumbem mariŋaŋgât nanŋâ, gâ wan otnibam gaat? Narâk mân mâte uapkât sâknam patâ mân niban.”
29 Yesuŋâ wâke itâ sâm dukuip, “Wâke, gâ ayân gâbâ takâm âi.” Zorat op ko sâip. Wâkeŋâ narâk dâp a zo mem âbabibi kwâkŋaŋgi a ziŋ gâsum tâk kâtikŋâ kiŋ bikŋâ saam galem op ândiwe. Oi wâkeŋâ okŋaŋgi tâk tiriktâruk mem barâ kâtikŋan âi ândimâip.
30 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Gâ kutkâ ŋâi?” Mâsiki sâip, “Nâgât kutnâ kâmut patâ.” Wangât, wâke doŋbep zen a umŋan ândiwe, zorat.
31-32 Hân zoren bâu kâmut patâ zen bâkŋan gendâk nem ândiwe. Wâke zen moliziŋgi simân geibegât wâke zen bâu umziŋan geibigât Yesu dukuwe. Dukune nâŋgâziŋgi wâke zen ayân gâbâ takâm âiwe.
33 Wâke zen a umŋan gabâ takâm bâu umziŋan geine bâu kâmut patâ zo sârârâk kârâm simân geim saru deŋgânân gei mom naŋgâwe.
34 Bâu galem a zen zo ekŋâ sârârâk kârâm kamânân sot nebân a ambân ândiwe, zorat den siŋgi dâzâŋgowe.
35 Dâzâŋgone a ambân zen a wâkeŋoot ândeip, zo iknam gawe. A wâkeŋoot ândeipŋâ hâmbâŋoot sot nâŋgânâŋgâŋoot Yesu kiŋ topŋan tâip. Oi ekŋâ keŋgât op kirâwe.
36 Kinetâ a ek nâŋgâweŋâ a wâkeŋoot ândeipŋâ âlip oip, zorat den siŋgi dâzâŋgowe.
37 Oi Gerasene hânân kamân dâp a ambân, zen keŋgât op Yesu zâk kamânziŋâ zo birâm âibapkât dukune waŋgâyân âburem zarip.
38 A wâkeŋoot ândeip, zâkŋâ Yesu sot âibapkât sâi Yesuŋâ itâ sâm kwâkâŋaŋgip,
39 “Gâ kamângan âimŋâ torerâpkâ Anutuŋâ kubikgigap, zorat siŋgi dâzâŋgom ândiban.” Sâi a zo puriksâm Yesuŋâ kubikŋaŋgip, zorat siŋgi kamânŋan a ambân dâzâŋgom naŋgip.
Ambân katep ŋâi moi Yesuŋâ mâŋgeip.
(Mt 9:18-26; Mk 5:21-43)
40 A zen Yesugât mambât ândine gâi ekŋâ sâtâre urâwe.
41 Oi mâpâmâpâse namâ galem a ŋâi kutŋâ Yairo, zâk gamŋâ Yesugât kiŋ topŋan ge tap itâ sâm dukuip, “Gâ mirânan gâban.”
42 Zâkkât bâratŋâ kânok, kendonŋâ kiin zagât, zâk mumbam op zeipkât Yesu dukuip. Oi Yesuŋâ nâŋgâm ari a ambân doŋbep mem oset kwâkŋaŋgâne âiwe.
43 Osetziŋan âmbân ŋâi ândeip. Ambân zâk gilâm gem ândei kendon patâ kiin zagât oip. Oi kubikkubik a ziŋâ kubik osiwe.
44 Ambân zorâŋâ Yesu kândâtŋan âim hâmbâ murukŋan weegip. Weegi zorâŋak gilâmŋâ kârâksâip.
45 Oi Yesuŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Ŋâiŋâ weenigap?” Sâi a ambân kwâimbâne Peteroŋâ itâ sâip, “Patâ, a ambân ziŋâ mem oset kwatgim weegige, zo ka.”
46 Yesuŋâ itâ sâip, “Ŋâiŋâ weenigi imbaŋânâ ari nâŋgan.”
47 Ambân zorâŋâ topnâ muyagiap sâm ken bet sânsân opŋâ Yesugât kiŋ topŋan gei pindiŋsâm tap mâsekŋaŋgât den sot hâmbâ murukŋan gâsum âlip oip, zorat den siŋgi sâm muyagei nâŋgâwe.
48 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Bâratnâ, nâŋgâm pâlâtâŋ kwatnigat, zorat op âlip uat. Umgâ diim gei âi.”
49 Yesu yatâ sâm kiri mâpâmâpâse namâ galem a, zâkkât mirin gâbâ a ŋâi ga itâ sâip, “Bâratkâ muap, gât ko sâna patâŋâ mân gâbap.”
50 Yesuŋâ den zo nâŋgâm galem a itâ sâm dukuip, “Mân keŋgât ot. Nâŋgâm pâlâtâŋ kwâtnina bâratkâ âlip upap.”
51 Yatâ sâmŋâ mirin takâmŋâ nâmbutŋâ sâi kinetâ ko Petero sot Yohane sot Yakobo sot katep ibâ mamŋâ, zeŋak zâk sot zâiwe.
52 Oi a ambân âigirâp patâ doŋbep isem zem tatne itâ sâm dâzâŋgoip, “Mân isenek. Ambân katep zâk yen uman zem taap.”
53 Sâi zen moip zo nâŋgâm kâtigem girâŋaŋgâwe.
54 Oi Yesuŋâ ambân katep zo bikŋan gâsum konsâm sâip, “Ambân, gâ zaat.”
55 Sâi zorâŋak dâpŋâ puriksâi zaarip. Zaari nalem pindâne nimbapkât den dâzâŋgoip.
56 Ibâ mamŋâ, zikŋâ ek nâŋgâm imbaŋâzikŋâ buŋ oip. Yesuŋâ zorat siŋgi a ambân mân dâzâŋgobigât dâzâŋgoip.