14
Yesu kunam sâm kâtâŋ urâwe.
(Mt 26:1-5; Lu 22:1-2; Yo 11:45-53)
1 Yuda zeŋgât kendon patâ Pasowa sot sii nalem om niniŋâ narâkŋâ sirâm zagât ombeŋan oi tirik namâ galem a zeŋgât patârâpziŋâ sot Kembugât gurumin a, zen Yesu tik gâsum kunam den sâm kâtâŋ urâwe.
2 Oi itâ sâwe, “Kendonân kâmbam laŋ muyagebapkât kegâk gâsunat.”
Ambân ŋâiŋâ Yesu too hitomŋoot saŋgorip.
(Mt 26:6-13; Yo 12:1-8)
3 Betania kamânân sâk bâlâ a ŋâi ândeip, kutŋâ Simoŋ. Oi Yesuŋâ zâkkât mirin zâi tâip. Zoren nalem nem tâi ambân ŋâiŋâ too hitomŋoot âlipŋâ, zo sâŋgânŋâ patâ beloŋoot mem zâim karâpŋâ kunzit Yesu kâukŋan lokei giarip.
4 Yatâ oi nâmbutŋâ tarâwe, ziŋâ itâ nâŋgâm um kâlak nâŋgâwe, “Wangât tâmbetkuap?
5 Zo sâŋgân patâ. Too hitomŋoot zorâŋâ sâŋgân mem a kanpitâ ziŋgi dâp opap.” Yatâ sâmŋâ ambân zo den kârâpŋoot okŋaŋgâwe.
6 Sâne Yesuŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen ambân den mân dukunek. Zen wangât sâm siŋan giname? Ambân zorâŋâ âlip otnigap.
7 A ambân kanpitâ, zen narâk dâp zen sot ândine galem ot ziŋgânâ sâm âlip otziŋgâbi. Nâ ko zeŋgâren narâk kârep mân ândibat.
8 Ambân zâk orotŋâ dâp otnigap. Nâ mua hannobi, zorat sâknâ saŋgonsap.
9 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Den siŋgi âlip hânŋâ hânŋâ sâne laŋ kârâm âibap, zo yatik ambân zi saŋgonigap, zorat den siŋgi sâne laŋ kârâm âibap.”
Yuda, zâk Yesu tirâpzâŋgobapkât dâzâŋgoip.
(Mt 26:14-16; Lu 22:3-6)
10 Yesugât arâp kiin zagât zeŋgât oserân gâbâ Yuda Karioto kamânân gokŋâ zâkŋâ tirik namâ galem a patâ zeŋgâren âim Yesu gâsubigât sapsum ziŋgip.
11 Yatâ sâi nâŋgâm umziŋâ âlip oi kât pindânam sâwe. Oi sâne nâŋgâm Yesu tigâk tirâpzâŋgobapkât ek molim ândeip.
Yesu sot arâpŋâ, zen kendongât sii nalem niwe.
(Mt 26:17-25; Lu 22:7-14, 21-23; Yo 13:21-30)
12 Yuda zeŋgât kendon patâ narâkŋâ oi râma gwamŋâ kom om sii nalem om nemarâwe. Zorat narâk oi arâpŋâ ziŋ Yesu mâsikâm sâwe, “Sii nalem zo mirâ ikâ unat?”
13 Yatâ sânetâ Yesuŋâ a zagât itâ sâm sâŋgonzâkoip, “Zet kamânân âim a ŋâi too âmaŋ lum âim tâi ekŋâ molibabot.
14 Mirin zari zâi mirâ mariŋ itâ dukuit, ‘Patâ zâk gâgât itâ sap, “Nâ sot arâpnâ mirâ umŋâ ikâ zoren sii nalem ninat?” ’
15 Yatâ sâm dukuitâ mirâ um patâ ŋâi kiaŋ tâtatŋâ kubikkubikŋâ tirâpzâkoi zoren sii nalem umbabot.”
16 Oi a zagât zet den zo lum kamânân âim Yesuŋâ sâip dâp muyagem sii nalem uwet.
17 Ŋâtiksâi Yesu sot arâp kiin zagât, zen mirâ zoren zâiwe.
18 Oi nalem nem tatne Yesuŋâ itâ sâm dâzaŋgoip, “Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ kâsa dâzâŋgoi ga gâsunim nobi. A zo nâ sot nalem nem taap.”
19 Sâi arâp ziŋ umziŋâ bâliŋ oi zikŋik zikŋik mâsikâm sâwe, “Gâ nâgât sâbat? Nâgât sâbat?”
20 Yatâ sâne dâzâŋgoip, “A zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ nâ sot nalem ârândâŋ niet, zâkkât san.
21 A bonŋâ nâgât Anutugât ekabân den ziap, zo yatâ upâman. Ŋâiŋâ sâi a bonŋâ gâsunim nobi, Yei, a zo hâuŋâ ko tosa yâmbâtŋâ mimbap. A zo mam kâmboŋan gâbâ mân âsâgei sâi bâbâlaŋ opap.”
Yesuŋâ nalem sot too ziŋgip
(Mt 26:26-30; Lu 22:15-20; 1 Kor 11:23-25)
22 Nalem nem tatne Yesuŋâ nalem ŋâi mem sâiwap sâm namuŋ arâpŋâ itâ sâm ziŋgip, “Zi sunumnâ. Mem ninek.”
23 Yatâ sâm waiŋ hâkop mem sâiwap sâm ziŋgi aksik niwe.
24 Nine itâ sâm dâzâŋgoip, “Gilâmnâ zi a doŋbep zeŋgât opŋâ hânân gibap. Zorat ko târotâroniŋ op kâtigibap.
25 Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Nâ waiŋ too itârâŋ nia âkap. Oi dum zagâtŋan mân nemŋâ Ibânaŋgât um topŋan zâim waiŋ too mârâtŋâ ŋâi nimbat.”
Gezemane kâlamân âiwe.
(Mt 26:31-46; Lu 22:31-46; Yo 13:36-38)
26 Mâpâmâpâse kepŋâ ŋâi mem ko Oliwa bâkŋan zâiwe.
27 Zâine Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Itârâŋ zen aksik nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lorei birânibi. Kembugât ekabân den kulem ŋâi itâ ziap,
‘Nâ râma galem a kua râma zen sibiŋsâbaŋ op âibi.’
28 Oi sa nâŋgânek. Nâ mumuŋan gâbâ zaatŋâ ko Galilaia hânân âi kândom otziŋgâbat.”
29 Yatâ sâi Peteroŋâ itâ dukuip, “Zen aksik patâ nâŋgâm pâlâtâŋziŋ lorei birâgibi. Ka nâ ko yatâ mân otgibat.”
30 Sâi ko Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Nâ perâkŋak dâgobâ. Itârâŋ ŋâtigân kuruk aŋâ sâp zagât mân diŋsâi gâ sâp karâmbut kwâimbâniban.”
31 Yatâ sâi Peteroŋâ kâuk birâŋaŋgâm sâip, “Gâ gomŋâ na nonâ sâne mân kwâimbâgibat.” Sâi arâpŋâ nâmbutŋandâ den yatik sâwe.
32 Oi Gezemane hânân âi takâm Yesuŋâ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen zi tatne nâ ândi âi ninâu sâbâ.”
33 Yatâ sâmŋâ Petero, Yohane sot Yakobo diiziŋgi âine Yesu umŋâ yâmbârei ken bet kakit oip.
34 Yatâ okŋaŋgi dâzâŋgom sâip, “Umnâ yâmbârei mumuŋâ otnigap. Zen ziren nâ sot tap um wâgân ândinek.”
35 Yatâ sâm torengen âim si sâŋgânŋâ hânân gei tutukum sâknam kâmut zo mân muyagibapkât ninâu sâip.
36 Oi itâ sâip, “O Ibânâ, gâ kut ŋâi ŋâi tuubam mân kwakmat, gât ko sâna sâknam kâmut zi buŋ upap. Oi nâgât den buŋâ, gâgât den kâtigibap.”
37 Ninâu sâm âburem âi uman zine ziŋgit Petero itâ sâm dukuip, “Gâ uman ziat? Gâ mâiktârâ ŋâi wâgân mân ândiban?
38 Zen mâsimâsikâyân loribegât um wâgân tap ninâu sânek. Umŋâ bâbâlaŋ. Sâkŋâ ko yâmbâriap.”
39 Yatâ dâzâŋgom âi ninâu sâip. Den mârum ninâu sâip, zo yatik du ninâu sâip.
40 Ninâu sâm âburem umanâk zine ga ziŋgirip. Umanân gâbâ sen birâbirâ op zaatŋâ dap yatâ dukube.
41 Oi dum âi ninâu sâm âburei sâp kârâmbut oi dâzâŋgoip, “Zen umanâk zem te? Mârum narâk mâte uap. A bonŋâ, nâ bâliŋ mâme a zeŋgât bitziŋan âibâman.
42 Bâi, zaatne âinâ. A sâi gâsumnim nobi, zo mâte otniŋgap.”
Kâsaziŋâ Yesu gâsuwe.
(Mt 26:47-56; Lu 22:47-53; Yo 18:3-12)
43 Yesuŋâ yatâ dâzâŋgom kiri zorenâk arâp zeŋgât kâmurân gok Yuda karioto kamânân gokŋâ, zâkŋâ kâsa diiziŋgi a kâmut patâ gawe. Tirik namâ galem a sâtŋâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a sot patârâpziŋ, zen a kâmut zo sâŋgonzâŋgone kâmbam sot sâu patâ mem gawe.
44 Yudaŋâ kânŋan itâ sâm dâzâŋgoip, “Lum mâŋgansa ek ko zo gâsum diim âibi.”
45 Yuda zâk ga takâm Yesugâren âim o patânâ sâm lum mâŋgarip.
46-47 Oi Yesu arâpŋâ zeŋgâren gâbâ ŋâiŋâ sâuŋâ sâmbum a sâtŋaŋgât kore a ŋâi kindap kârâm kwâkip.
48 Oi Yesuŋâ itâ sâm mâsikâziŋgip, “Zen nâgât dap nâŋge? Zen nâgât nâŋgâne kâmbam ku oi sâu kâmbamziŋoot ga gâsânoge?
49 Nâ zorat sa nâŋgânek. Nâ sirâmŋâ sirâmŋâ tirik namin a den siŋgi âlipŋâ dâzâŋgoman. Oi zoren mân gâsânowe. Oi laŋ otnine Kembugât ekabân nâgât den kulem ziap, zo kâtigibap.”
50 Sâi arâpŋâ zen aksik birâŋaŋgâm siŋsururuŋ âiwe.
51 A sigan ŋâi sâŋgum kâu lapŋâ Yesu sot gâi gâsuwe.
52 Gâsunetâ sâŋgum kwâkâm pam sâk bârak arip.
Yesu tirik namâ galem a patâziŋaŋgât mirin diim âiwe.
(Mt 26:57-68; Lu 22:54-55, 63-71; Yo 18:13-14, 19-24)
53 A kâmut, ziŋ Yesu gâsum diim patâziŋaŋgât mirin âiwe. Zâkkât mirin tirik namâ galem a patâ sot Kembugât gurumin den zorat galem a zen mindum tarâwe.
54 Âine Petero zâk kândâtziŋan bet moliziŋgâm âim a patâziŋaŋgât poŋ kâligen bageip. Bagimŋâ galem a osetziŋan tap kârâp nâŋgâm tâip.
55 Tirik namâ galem a patâ sot a patâziŋâ aksik mindum Yesugât den sâkŋanâk sâm, kâmbamân pânam den sâm kârum tarâwe. Oi bonŋâ mân muyagiwe.
56 A doŋbepŋâ Yesugât den sarâ ŋâi ŋâi sâm âiwe.
57 Sânetâ a nâmbutŋâ ziŋâ den sarâ itâ sâwe.
58 “Itâ sâi nâŋgâwen, ‘Na tirik namâ zi kândaŋâ bitnandâ mân tuubat, yen dinnandâ sa sirâm karâmbut umŋan âsagibap.’ ”
59 Ka dinziŋâ zo kânok buŋâ. Den ŋâi ŋâi sâwe.
60 Yatâ utne tirik namâ galem a zeŋgât a patâŋâ zaat kinŋâ Yesu mâsikâm sâip, “Den se, zorat hâuŋâ sâban mo mân sâban? A zi ziŋâ gâgât den se, zo nâŋgâna dap uap?”
61 Sâi Yesuŋâ lâuŋan mân mem diŋ buŋ kirip. Oi du a patâŋâ mâsikâm sâip, “Gâ Kristo, Anutu sâm âlip kwâkŋaŋgâmen, zâkkât nanŋâ mo ŋâi?”
62 Sâi ko Yesuŋâ sâip, “Sat, zo yatâ. Oi ŋâi sa nâŋgânek. Gâtâm a bonŋâ, nâ imbâŋâ mariŋâ zâkkât âsanŋâ bongen tapŋâ sumbemgât unumunum kwâkŋan ga nikpi.”
63 Yatâ sâi tirik namâ galem a zeŋgât patâziŋâ, zâk diŋâ nâŋgi kâlak oi hâmbâŋâ mem mooloŋ arâpŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Den dum mân sânat.
64 Zâk Anutu hutkum sap. Ziŋâ dap sâbi?” Yatâ mâsikâziŋgi zen aksik sâwe, “Mumuŋaŋgât siŋgi uap.”
65 Yatâ sâmŋâ a nâmbutŋâ Yesu siŋan tâpkuwe. Oi nâmbutŋandâ si sâŋgânŋâ kwâtepkum bitziŋandâ kom sâwe, “Ŋâiŋâ gogap? Gâ Propete ândiat, zorat ko sâm muyage.” Yatâ sânetâ galem a zen bitziŋandâ si sâŋgânŋan kuwe.
Peteroŋâ Yesu kwâimbâŋaŋgip.
(Mt 26:69-75; Lu 22:52-62; Yo 18:15-18, 25-27)
66 Oi Petero zâk sombemân tâi tirik namâ galem a patâgât kore ambân ŋâi gâip.
67 Gâi ko Petero kârâp nâŋgâm tâi ekŋâ dukuip, “Gâ Nasarete gokŋâ Yesu sot ândimat.”
68 Sâi ko Peteroŋâ kwâimbâm sâip, “Gâ den zo dap sat? Sâna kwaksan.” Sâmŋâ âkŋan ari kurukŋâ diŋsâip.
69 Ari kore ambân zâk dum ekŋâ a kirâwe, zo itâ dâzâŋgoip, “A zi zâk zeŋgât kâmurân gokŋâ.”
70 Sâi Peteroŋâ kwâimbâm biraŋip. Mâik ŋâi tap ko a tarâwe, ziŋâ dukum sâwe, “Perâkŋak gâ zeŋgât kâmurân gokŋâ. Gâ Galilaia gokŋâ.”
71 Sâne Peteroŋâ kwâimbâm Anutu mâteŋan sâm kâtigem sâip, “A kutŋâ se, zo nâ mânâk ekman.”
72 Sâi zorenâk kuruk diŋsâi sâp zagât oip. Oi Yesuŋâ mârum den itâ dukuip, “Kurukŋâ sâp zagât mân diŋsâi gâ kwâimbânina sâp karâmbut upap.” Peteroŋâ den zo nâŋgâm umŋâ bâlei isem bâliŋ oip.