13
Keet maamaandiŋgât den.
(Mk 4:1-9; Lu 8:4-8)
1 Sirâm zoren Yesuŋâ mirin gâbâ gem saru sâtŋan âi tâip.
2 Âi tâi a ambân kâmut patâ zâkkâren mindune ziŋgit waŋgâ ŋâin zarip. Oi zâk waŋgâyân tâi a ambân doŋbep patâ, zen sagân kirâwe.
3 Zen sagân kinetâ den sumbuŋâ top top sâm dâzâŋgoip. Ŋâi ko itâ sâip, “Nâŋgânek. A ŋâiŋâ keet maandiŋbam nebân arip.
4 Âi maandiŋi keet nâmbutŋâ mâtâbân gei zei nii ziŋâ ga niwe.
5 Oi keet nâmbutŋâ hân siŋitŋan gei zeip. Zoren hân mâiktârâ kwâkŋanâk, zorat kek takip.
6 Ândâŋâ kârep mân giari maaŋâ egi hâlâlâŋsâm moip.
7 Keetŋâ nâmbutŋâ hibuk osetŋan gei zeip. Gei zemŋâ kâmŋâ taki hibukŋâ kwârakoipkât moip.
8 Keet nâmbutŋâ ko hân âlipŋan gei zem bonŋâ doŋbep âsageip. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 1 handeret. Topŋâ ŋâigât keetŋâ 60. Topŋâ ŋâigât 30. Bonziŋâ yatâ âsageip.
9 Zorat ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”
Yesuŋâ den sumbuŋaŋgât sâm dâzâŋgoip.
(Mk 4:10-12; Lu 8:9-10)
10 Den yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ nen um topŋan gam mâsikâm sâwen, “Gâ wangât den sumbuŋâ dâzâŋgomat?”
11 Sâindâ zâkŋâ itâ dâtnâŋgoip, “Anutu um topŋan bagibagiŋâ, zorat den sumbuŋâ ziiŋâ nâŋgâm kwâtâtibigât sâsâŋ. A nâmbutŋâ, zen buŋâ.
12 Ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâŋâ, zo mem ândei Anutuŋâ târokwap pindâbap. Oi nâŋgânâŋgâ patâ upap. Ka ŋâi zâk den nâŋgânâŋgâ pindip, zo mân mem ândei bekŋan mimbap. Oi yen ândibap.
13 A nâmbutŋâ, zen sinziŋâ ekŋâ mân ek kwâtâtibi. Oi kindapziŋandâ den nâŋgâm mân nâŋgâm kwâtâtibi. Zorat op den sumbuŋâ dâzâŋgoman.
14 Oi mârumŋan Propete Yesaiaŋâ kânŋan den sâip, den zo bonŋâ uap. Den zo itâ,
‘Kindapziŋandâ den nâŋgânâŋgâ, zo nâŋgâbi. Ka umziŋandâ ko mân nâŋgâm kwâtâtibi. Sinziŋandâ igikŋâ, zo ikpi. Ka zorat topŋâ, zo mân ek kwâtâtibi.
15 A ambân kâmut zi, zen um kâtik. Kindapziŋ bâpsâsâŋ. Sinziŋandâ mân ek kwâtâtibi. Umziŋandâ mân nâŋgâm kwâtâtibi. Umziŋ mân melâŋne ko nâ dap yatâ kubikziŋgâbat?’
16 Zen ko sinziŋâ âlip ikme. Kindapziŋ âlip nâŋgâme.
17 Zorat zeŋgât nâŋga âlip uap. Nâ perâkŋak dâzâŋgobâ. Mârumŋan Propete sot a târârakŋâ doŋbep, zen kut ŋâi ŋâi zen ek nâŋgâme, zo ek nâŋgânam osimŋâ mân ek nâŋgâwe.”
Keet maamaandiŋ, zorat topŋâ sâm dâzâŋgoip.
(Mk 4:13-20; Lu 8:11-15)
18 “Oi zi keet maamaadiŋ den, zorat topŋâ dâzâŋgua nâŋgânek.
19 Keetŋâ mâtâbân gei zeip, zorat dâp a nâmbutŋâ ândime. Zen siŋgi âlip naŋgâne umziŋan mân giari bâliŋâ mariŋandâ gamŋâ zo bekŋan memap.
20 Keetŋâ hân siŋitŋan gei zeip, zorat dâp a nâmbutŋandâ ândime. Zen siŋgi âlip nâŋgâm âkŋâlem ândime.
21 Umziŋan ko ândâŋâ mân gâsuipkât narâk pâŋkânok mem ândine sâknam mo zâŋgom tâk namin pâpan, zo âsagei kektâ lorem birâme.
22 Keetŋâ hibuk kwâkŋan gei zeip, a nâmbutŋâ zen yatâ ândime. Zen siŋgi âlip zo nâŋgâmŋâ sâkkât kut ŋâi sot kât sikumgât âkŋâle op ândine umziŋan bon mân âsagei bonŋâ buŋ op gukupitŋâ upap.
23 Keetŋâ hân âlipŋân gei zeip, zo a nâmbutŋâ zo yatâ ândime. Zen den siŋgi âlip nâŋgâm umziŋan gei mem ândime. Oi ŋâigâren bonŋâ 1 handeret, ŋâigâren 60, ŋâigâren 30. Bonŋâ yatâ âsagemap.”
Nebân hibuk takip, zorat den.
24 Yesuŋâ den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp zi itâ. A ŋâiŋâ nepŋan âi keet maandeŋip, zoren dâpkwap sâbâ.
25 Keetŋâ maandiŋâ ari a uman zine narâk zoren kâsaŋâ gam hibuk keetŋâ maandiŋâ arip.
26 Oi keet zo takâm bon upâ sâi hibuk ârândâŋ takâwe.
27 Oi kore a, zen zo ekŋâ nep mariŋâ dukum sâwe, ‘Patâniŋâ, gâ nepkan keet âlipŋâ maandeŋin. Oi Hibuk zo waniŋ gâbâ tâkap?’
28 Mâsikâne sâip, ‘Kâsa ŋâiŋâ maandeŋi âsageip.’ Yatâ sâi mâsikâwe, ‘Nen âi sâmbum panâ?’
29 Sâne itâ dâzâŋgoip, ‘Buŋâ. Zen hibuk sâmbum kâmŋâ zo sâmbubegât birâbi.
30 Zo yenâk zimbabot. Oi bonŋâ mimiŋ narâk oi nep a itâ sâm dâzâŋgobat, “Kândom zen hibuk zo sâmbum buraŋ saam kârâbân umbi. Bet ko bonŋâ âlipŋâ mine mirânan zâibap.” ’ ”
Wakum sot sii daŋgât, zekât den.
(Mk 4:30-32; Lu 13:18-21)
31 Den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo wakum keetŋâ yatâ. A ŋâiŋâ keetŋâ zo nepŋan pâip.
32 Keetŋâ zo mâiktârâ. Keetŋâ nâmbutŋâ zeŋgât ombeziŋan. Zo kâmŋâ takâm zâim walâziŋgâm nak patâ opmap. Oi nii zen gam bâranŋan pam tapme.”
33 Oi den sumbuŋâ ŋâi itâ sâm dâzâŋgoip, “Sumbemgât den siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo sii daŋgât naamŋâ yatâ. Ambân ŋâiŋâ nalemân sii daŋgât zâtki giari nalem aksik naam op naŋgip.”
Nebân hibuk takip, zorat topŋâ.
34 Yesuŋâ den dâzâŋgoip, zo sumbuŋik dâzâŋgoip. Den muyap mân sâm muyagem dâzâŋgoip.
35 Yatâ oi Propete a ŋâiŋâ den sâip, zo bonŋâ oip. Den zo itâ,
“Lâunan den sumbuŋâ top top muyagei sâbat. Hân muyageibân gâbâ den tik zeip, zo sâm muyagibat.”
36 Yesuŋâ a ambân zâmbari âine mirin zarip. Zâi tâi arâpŋâ nen zâimŋâ dukum sâwen, “Kâlamân hibuk muyageip, den sumbuŋâ zorat topŋâ sâna nâŋgânâ.”
37 Dukoindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “A keet âlipŋâ pâip, zo a bonŋâ nâŋâ pârâwan.
38 Nep, zo han patâ zi. Keet âlipŋâ, zo sumbemgât siŋgi a ambân kâmut.
39 Hibuk, zo bâliŋâ mariŋâ, zâkkât kâmut. Kâsa zâk nebân hibuk keetŋâ maandiŋip, zâk Sataŋ. Bon mimiŋ narâkŋâ, zo hâuŋâ mimiŋ narâkŋâ. Nep tuutuuŋ a, zen sumbem a.
40 Hibuk sâmbum kârâbân uwe, zo yatigâk hâuŋâ mimiŋ narâkŋan âsagibap.
41-42 A bonŋâ, nâŋâ kâwali arâpnâ sâŋgonzâŋgua a ambân zeŋgâren gâbâ bâliŋ mâme a ambân sot gurumin den kukuŋâ a ambân, zo gâbâreziŋgâm kârâp tâmbâŋan zâmbane geibi. Zen zoren umbâlâ op isem ândibi.
43 A târârak zen ko Ibâziŋaŋgât um topŋan âsakŋoot maa yatâ âsagem ândibi. Ŋâi zâk kindapŋootŋâ den zi nâŋgâbap.”
Kune kinsagât den.
44 “Sumbemgât den siŋgi âlip mâtâp, zo itâ. Kune kinsa ŋâi hibukŋan tik zei a ŋâi zoren âi muyageip. Muyagemŋâ umâlep patâ nâŋgâm kwârakum âi kut ŋâi ŋâi tâkŋaŋgip, zo pam kât mem naŋgâm hân zo kwâlip.”
Kunegât den sumbuŋâ.
45 “Sumbemgât siŋgi âlip mâtâp, zo itâ. A ŋâi kunegât kârum ândeip.
46 Kârum ândim kune ŋâi tipŋan kurum, zo muyageip. Muyagemŋâ kut ŋâi ŋâi gakâŋâ, zo a zo pindi kune zo zâkkât oip.”
Saru zuu irâ, zorat den sumbuŋâ.
47 “Sumbemgât siŋgi âlip, zorat mâtâp, zo iŋangât irâ yatâ. A zen irâ zo saruyân pane giari zuu topŋâ topŋâ piksâwe.
48 Piksâne sâmbune âkŋan zarip. Oi iŋan niniŋâ, zo waŋgâyân parâwe. Mân niniŋâ ko birâm pane saruyân giarip.
49-50 Narâk patâ mâte oi ko zo yatâ muyagibap. Narâk zoren sumbem a, ziŋâ a hânŋâ hânŋâ kâsâpzâŋgomŋâ bâliŋ mâme a minziŋgâm kârâp patin zâmbane geibi. Zoren umbâlâ op isem ândibi.”
51 Yatâ sâmŋâ mâsikâniŋgip, “Zen zo aksik nâŋgâm naŋge mo buŋâ?” Sâi niŋâ sâwen, “Nen nâŋgâm naŋgen.”
52 Sâindâ dâtnâŋgoip, “Zen dinnâ nâŋgâm kwâtâtemŋâ siŋgi âlipŋaŋgât mâtâp nâŋgâm kwâkâbi. Zen mirâgât mariŋâ yatâ opŋâ kabâŋan gâbâ kut ŋâi ŋâi âlip sâŋgiŋâ sot uŋakŋâ lândim pambi.”
Nasarete kamânân Yesu kândâtkuwe.
(Mk 6:1-6; Lu 4:16-30)
53 Yesu zâk den sumbuŋâ top topŋâ zo sâm naŋgâm mirâ kamân zo birâm arip.
54 Âi kamânŋan Nasarete, zoren âi takâm mâpâmâpâse namin zâim den siŋgi âlip sâm dâzâŋgoi a zen nâŋgâm imbaŋâziŋ buŋ oi sâwe, “Zâk nâŋgânâŋgâ zot imbaŋâ zo waniŋ gâbâ muyageip.
55 Nen topŋâ nâŋgen. Zâk mirâ tuutuuŋ a nanŋâ. Mamŋâ Maria. Murâpŋâ kutziŋâ Yakobo, Yose, Simoŋ sot Yuda.
56 Garâpŋâ nen sot ârândâŋ ândien. Zâk kut ŋâi ŋâi zi ikâ zoren muyageip?”
57 Zen yatâ nâŋgâm kwakŋâ zâkkât nâŋgâne geip. Oi Yesuŋâ sâm dâzâŋgoip, “Propete a ŋâi zâk kutsiŋgiŋâ hân torengen laŋ kârâm ari kamârâpŋâ sot torerâpŋâ, zen zâkkât nâŋgâne gei birâŋaŋgâme.”
58 A zen umziŋ aŋgân kârâwegât Yesuŋâ kamân zoren kulem top top doŋbep mân tuugip.