17
Yesuŋâ holi tobat ŋâi oip.
(Mk 9:2-13; Lu 9:28-36)
1 Yesu zâk sirâm nâmburân kânok ândim Petero sot Yakobo sot munŋâ Yohane, zen ziiŋik diiziŋgi bâkŋan zâiwe.
2 Oi zoren Yesu zâk mâteziŋan kinŋâ tobat ŋâi oip. Oi si sâŋgânŋâ maa yatâ âsageip. Hâmbâŋâ kâukom âsakŋâ yatâ âsagem naŋgip.
3 Oi Mose sot Elia, zet zorenâk âsagem kin Yesu sot den den urâwe.
4 Yatâ utnetâ Peteroŋâ Yesu itâ sâm dukuip, “Kembu, mat ŋâi ziren ândien. Zorat nâŋgâna ziren silep karâmbut tuuga, gâgât ŋâi, Mosegât ŋâi, Eliagât ŋâi.”
5 Yatâ sâm kiri sasaŋâ âsakŋoot gem kwâtepzâŋgoip. Oi sasa kâligen gâbâ den ŋâi itâ gâip, “Zi nannâ âlipŋâ. Umnandâ gâsumap. Zen diŋâ nâŋgâm biraŋbi.”
6 Oi arâpŋâ zen den zo nâŋgâm sâŋgânziŋ hânân gei tutukum keŋgât op sânâm sânsân urâwe.
7 Yatâ utne Yesuŋâ zeŋgâren âim weeziŋgâm sâip, “Zen zaatŋâ keŋgât buŋ ândinek.”
8 Yatâ sâi sinziŋâ lum za ikne Yesu zikŋik kiri igâwe.
9 Oi bâkŋan gâbâ gem tap Yesuŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, “Kut ŋâi sen mârât ikse, zorat den siŋgi a ambân mân dâzâŋgom ândine a bonŋâ nâ mumuŋan gâbâ zaatpat.”
10 Yatâ sâm dâzâŋgoi arâpŋâ zen mâsikâm sâwe, “Elia zâk Kristo kândom okŋaŋgâm gâbap. Kembugât gurumin den galem a zen wangât yatâ sâme?”
11 Sâm mâsikâne itâ sâm dâzâŋgoip, “Elia zâk kândom gam kut ŋâi ŋâi kubikpapkât sâwe, zo bonŋâ.
12 Oi zorat dâzâŋgua nâŋgânek. Elia zâk mârum gam ândei mân ek nâŋgâm kut ŋâi laŋ okŋaŋgâwe. Oi a bonŋâ, nâ yatigâk nom sâknam nibi.”
13 Yatâ sâi arâpŋâ ziŋâ itâ nâŋgâwe. Eliagât sap, zo Yohane too saŋgon nep tuugip, zâkkât op sap.
Arâpŋâ a ŋâi kubiknam osiwe.
(Mk 9:14-29; Lu 9:37-42)
14 Oi bâkŋan gâbâ gem gam a kâmut zeŋgâren ganetâ a ŋâi Yesugâren gam pindiŋsâm sâip,
15 “Kembu, gâ nannaŋgât umgâ bâliŋ oik. Zâk mom gwâlâ op kârâbân sot toin geimap.
16 Oi arâpkâ zeŋgâren mem ga kubiknam osie.”
17 Sâi Yesuŋâ itâ sâip, “O a kâmut, zen nâŋgâm pâlâtâŋziŋ buŋ. Den kwâkâ a. Nâ zen sot âsâbâŋ ândim âkom diiziŋgâmâmbat?” Yatâ sâmŋâ katep mem ganek sâip.
18 Oi yatâ utnetâ Yesuŋâ wâke den dukui pam ari zorenâk katep âlip oip.
19 Bet arâp nen Yesugâren gam tik sâm mâsikâwen, “Nen wangât wâke molinam osien?”
20 Sâindâ dâtnâŋgoip, “Nâŋgâm pâlâtâŋziŋâ lolotŋâ, zorat yatâ ue. Nâ perâkŋak dâzâŋgua nâŋgânek. Nâŋgâm pâlâtâŋ bonŋâ, mâiktârâ ŋâi, mundo keetŋâ yatâ zemziŋgi bakŋâ ândiren zi dukunetâ âbâŋgum ândirengen âibap. Zen wan mo wangât mân kwakpi.
21 Wâke zo yatâ, zo wan wanŋâ buŋâ, nalem birâm ninâu sot ândimŋâ âlip moliziŋgâbi.”
Mom zaatpapkât sâm dâzâŋgoip.
(Mk 9:30-32; Lu 9:43-45)
22 Yesugât arâp, nen Galilaia hânân Yesugâren minduindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “A bonŋâ, nâ a bitziŋan zâibat.
23 Zaria none momŋâ sirâm karâmbut zem zaatpat.” Den yatâ sâi arâpŋâ nen den zo nâŋgindâ makŋâ oip.
Peteroŋâ iŋan lâuŋan gâbâ kât meip.
24 Oi Kapenaum kamânân takindâ tirik namâgât kât memarâwe, a zo ziŋâ Peterogâren gam mâsikâm sâwe, “Patâziŋandâ tirik namâgât kât kânok pâmap mo buŋâ?”
25 Sâne Peteroŋâ sâip, “Ee, pâmap.” Yatâ sâmŋâ mirin zâim den mân dukui Yesu zikŋak mâsikâm sâip, “Simoŋ, gâ dap nâŋgat? Hângât a kutâ, zen waniŋ zeŋgâren kât mime? Narâpziŋâ zeŋgâren mo a nâmbutŋâ zeŋgâren?”
26 Mâsiki a nâmbutŋâ zeŋgâren mime sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Âlip sat. Zorat a kutâ narâpziŋ, zen yen ândibi. Niiŋâ yatik Anutu kutâgât narâp ândien.
27 Oi niiŋaŋgât nâŋgâne bâliŋ opapkât saruyân geim kela tâgân saam pânandâ giari saru zuu kândom zibap, zo sâmbuna kopgâi lâuŋâ kwâsatŋâ kât ŋâi muyagiban. Zo niikŋâ siŋgi kom ziŋgâban.”