20
Waiŋ nep tuutuuŋ a, zeŋgât den siŋgi.
1 “Sumbemgât mâtâp, zorat siŋgi, zo waiŋ nep mariŋâ ŋâiŋâ nep a gâsuziŋgâbam arip, zoren dâpkwapâ. Mirâ haŋsâi nep mariŋâ zâk nep a muyageziŋgâbat sâm arip.
2 Oi a nâmbutŋâ gâsuziŋgâm sirâm kânokkât bâtnâmbut sâi nâŋgâne dâp oi nepŋan sâŋgonzâŋgoi âiwe.
3 Mirâsiŋ takâm tânâmŋan zari dum âi a nâmbutŋâ kamân sombemân muyageziŋgip.
4 Ziŋgitŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Waiŋ nep ziap. Âi tuune sâŋgânŋâ ziŋgâbat.’ Yatâ sâi nâŋgâm waiŋ nepŋan âiwe.
5 Oi mirâ bâkŋan opŋâ, mirâ torengen oi âim dum gâsuziŋgip.
6 Oi ŋâtiksâisâi dum âim a nâmbutŋâ muyageziŋgâm itâ sâm mâsikâziŋgip. ‘Zen wangât sirâm patâ yen ândinetâ mirâ ŋâtiksâbam uap?’
7 Mâsikâziŋgi zen itâ sâwe, ‘Nen nep ŋâi mân sâm niŋge.’ Sâne dâzâŋgom sâŋgonzâŋgom sâip, ‘Waiŋ nepŋâ ziap. Zo âi tuunek.’
8 Nep mariŋandâ yatâ oi ŋâtiksâi nep galem a dukum sâip, ‘Gâ nep a diiziŋgâna gane kât ziŋgâban. Oi bet ge, zeŋgâren topkwap ziŋgâm âim ziŋgâm naŋgâban.’
9 Oi bet gawe, zo sâi gawe. Gane bâtnâmbut bâtnâmbut ziŋgâm naŋgip.
10 Ziŋgi kândom gawe, zo ekŋâ sâŋgân mem zâi pam niŋgâbâmap sâne galem a bâtnâmburâk ziŋgip.
11 Kât yatâ memŋâ nep mariŋâ den bâliŋ dukum kuk okŋaŋgâwe.
12 Oi itâ sâwe, ‘Bet ge, zen nep bituk tuuge. Nen ko sirâm patâ nebân sâknam patâ nâŋgâm kirindâ ŋâtiksap. Oi wangât bet a zeŋgât dâp yatik niŋgat?’
13 Yatâ sâne nep mariŋandâ zeŋgâren gâbâ ŋâi itâ dukuip, ‘Buku, nâ mân mem bâliŋ otgigan. Kât bâtnâmbut sa nâŋgâna âlip uap, zo ka.
14 Zorat kâtkâ mem âi. Nâ bet ge, zen sot kât dâbâk ziŋgâbatkât nâŋga âlip uap.
15 Ninâ kut ŋâi ŋâi, zorâŋ yatâ upâ sâm âlip upat. Nâ âlip uan, zorat umgâ bâliap?’
16 Zo yatik a betŋâ kândom upi. A kândomŋâ bet upi.”
Mom zaatzaat, zorat den dâzâŋgoip.
(Mk 10:32-34; Lu 18:31-33)
17 Oi Yesuŋâ Yerusalem kamânân zâibam arâpŋâ kiin zagât diiniŋgi niiŋik âiwen. Mâtâbân âim itâ sâm dâtnâŋgoip,
18 “Zen den nâŋgânek. Nen Yerusalem kamânân zâinamen. Zoren a bonŋâ, nâ tirik namâ galem a sot Kembugât gurumin den zorat galem a, zeŋgât bitziŋan zariandâ mumbatkât sâbi.
19 Zen um kâtik zeŋgât bitziŋan nâbane ziŋâ nom sinnan gemŋâ poru nagân none mumbat. Mom sirâm karâmbut zem zaatpat.”
Yohane sot Yakobo, zet patâ utat sâwet.
(Mk 10:35-45)
20 Narâk zoren Zebedaio ambinŋandâ nanzatŋâ diizikâm Yesugât um topŋan âi simin liim pindiŋsâm dukuip.
21 Oi Yesuŋâ mâsikâm sâip, “Gâ wangât otgigap?” Sâi ambân zorâŋâ sâip, “Gâ a kutâ tâtarân tâtna nanzatnâ, zikŋâ gâgât âsangâ toren toren tâpabot.”
22 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “Zen den topŋâ mân nâŋgâm itâ se. Nâ too kâlakŋâ nimbat, zo zet âlip nimbabot?” Sâi zikŋâ itâ sâwet, “Net âlip nindat.”
23 Sâitâ dâzâkom sâip, “Too kâlakŋâ nimbat, zo âlip nimbabot. Ka âsannan tâtatŋâ, zorat den nâgâren mân ziap. Ibânandâ sâm ziŋgip, a zorâŋâ tâtat zoren tapi.”
24 Oi arâp bâzagât, nen den zo nâŋgâm kuk otzikâwen.
25 Oi Yesuŋâ sâi gâindâ itâ sâm dâtnâŋgoip, “Hân a kutâ, zen kembu otziŋgâm kore aziŋ gâsuziŋgâme. Oi a zâizâiŋ, zen a gigiŋ walâziŋgâm a kutâ upme. Zo nâŋgâme.
26 Zen ko yatâ mân upi. Zeŋgâren gâbâ a ŋâiŋâ a kutâ upâ sâm a gigiŋâ yatâ op ândibap.
27 Ŋâi zâk a sâtŋâ upâ sâm kore otziŋgâm ândibap.
28 A bonŋâ, nâ zo yatik ziŋâ kore otnibigât buŋâ. Ninak a doŋbep zeŋgât kore opŋâ suupziŋ mimbatkât gewan.”
Yesu zâk a zagât sinzikŋâ kubikzikip.
(Mk 10:46-52; Lu 18:35-43)
29 Yesu sot arâpŋâ, nen Yeriko kamân birâm arindâ a doŋbepŋâ moliniŋgâm âiwe.
30 Oi a zagât sinzikŋâ bâpsâsâŋ mâtâbân tapŋâ Yesu gam ariap sâne nâŋgâm den kâtikŋâ den sâm sâwet, “Kembu, gâ Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”
31 Den doŋbep sâitâ a ziŋâ kwerâzikŋâ sâwe. Hiriŋsâm tâpabotkât sâwe. Oi zet nâŋgâm tâtâlim sâwet, “Kembu, Dawidigât kiunŋâ, nekât umgâ bâliŋ oik.”
32 Yesu zâk mâtâbân kin sâi gâitâ mâsikâzikip, “Dap otzikâbatkât sabot?”
33 Sâi itâ sâwet, “Kembu, sinnikŋâ mânâŋgâtna iktâ.”
34 Sâitâ Yesuŋâ umŋâ nâŋgâmŋâ sinzikŋan weegi zet sinzikŋâ igâwet. Oi Yesu molim ba âiwet.