22
A hâmbâŋâ buŋâ, zâkkât siŋgi.
(Lu 14:16-24)
1 Yesu zâk den sumbuŋâ ŋâi târokwap itâ sâip,
2 “Siŋgi âlipkât mâtâp, zo itâ. A kutâ ŋâiŋâ sii nalem oip, zoren dâpkwap sâbâ. A kutâ, zâk nanŋâ ambân pindâbam sii nalem mei gâip.
3 Yatâ opŋâ kore arâpŋâ sâŋgonzâŋgoi zen zop kânŋan sâsâŋâ, zo diiziŋgânam âiwe.
4 Âi sâne mân nâŋgâne kore a dum sâŋgonzâŋgom sâip, ‘Zen âimŋâ a zop sâsâŋâ, zo dâzâŋgonek, “Zen nâŋgânek. Patâniŋâ itâ sap, ‘Nâ sii nalem mia gaap sot bâu makau sa gaam ue. Oi kut ŋâi ŋâi mem târâkbârâk uen, zorat zen ganetâ a ambân mâpotzikâm nem sâtâre utnat.’ ” ’
5 A zen âim yatâ dâzâŋgone den zo nâŋgâne yenŋâ oi a ŋâi zâk nepŋan arip. Ŋâi zâk hibukŋan arip.
6 A nâmbutŋandâ ko kore a kâsa otziŋgâm zâŋgone muwe.
7 Yatâ utne a kutâŋâ nâŋgi bâlei kuk yâmbâtŋâ op kâwali a gakâŋâ sâi âimŋâ a zâŋgomŋâ kamânziŋâ kârâp une seip.
8 Oi a kutâ, zâk kore a itâ sâm dâzâŋgoip, ‘Sii nalem zo mârum kubiksen. Oi a zeŋgât zop sâsâŋ, zo âkonziŋgi bire.
9 Zorat zen mâtâp kâukŋan âim a muyageziŋgâm zen aksik diiziŋgâm gabi.’
10 Sâi arâpŋâ zen mâtâp kâukŋan âi tap a âlipŋâ sot a bâliŋâ, zo aksik diiziŋgâne gam mirâ piksâm tarâwe.
11 Tatnetâ a kutâŋâ ziŋgitpam zâimŋâ a ŋâi kendongât hâmbâ âlipŋâ mân pam tâi egip.
12 Ekŋâ itâ sâm dukuip, ‘Arâ, gâ dap op hâmbâ buŋ ga taat?’ Sâi a zo suluk mem tâip.
13 Oi a kutâŋâ arâpŋâ dâzâŋgom sâip, Zen kiŋ bikŋâ saam âkŋan ŋâtâtigân kâbakŋine giarik. Zoren gemŋâ umbâlâ op isem zimbap.’
14 Kembuŋâ a ambân zop dâzâŋgomap, zo doŋbep. Ka mem sâlâpzâŋgomap, zo bituktâ.”
Yesu kâtkât topŋâ mâsikâwe.
(Mk 12:13-17; Lu 20:20-26)
15 Yesuŋâ yatâ sâm dâzâŋgoi Parisaio a, zen denŋâ dap sâm saanat sâm den sâm kubigâwe.
16 Yatâ opŋâ arâpziŋâ sot Herodegât a nâmbutŋâ sâŋgonzâŋgone zen Yesugâren âim itâ sâwe, “Patâ, nen gâgât topkâ nâŋgâmen. Den sarâ mân sâm, den bonŋik sâmat. Oi Anutugât mâtâp, zorat a zâizâiŋ gigiŋ pisuk târârak dâtnâŋgomat. A patâ mân walâziŋgâm den mân sâmat.
17 Zorat mâsikâgindâ dâtnâŋgo. Roma a kutâ patâ Sisa kât pindânat, zo orotŋâ mo mân orotŋâ?”
18 Yatâ sâne Yesuŋâ sarâziŋaŋgât topŋâ nâŋgâm itâ sâm dâzâŋgoip, “Sarâ a zen. Zen wangât denŋâ saanige?
19 Zen kât pame, zo tirâpnone ikpâ.” Sâi kât ŋâi mem tirâpkuwe.
20 Yesuŋâ mâsikâziŋgâm sâip, “Zo ŋâigât holi tobat sot kutŋâ ziap?”
21 Sâi ziŋâ sâwe, “Zi a kutâ Sisagât.” Sâne itâ sâip, “Sisagât siŋgi, zo Sisa pindâbi. Ka Anutugât siŋgi, zo Anutu pindâbi.”
22 Yatâ sâm dâzâŋgoi zen nâŋgâne imbaŋâ oi birâm âiwe.
Mom zaatzaat, zorat Yesu mâsikâwe.
(Mk 12:18-27; Lu 20:27-40)
23 Sirâm zoren Sadukaio a, zen Yesugâren gawe. A zo momŋâ zaatzaat, zo mân ziap sâmarâwe. Zen Yesu den mâsikâm itâ sâwe,
24 “Patâ, Mose zâk den itâ sâm kulemgoip, ‘A ŋâiŋâ ambân mem kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zo mimbap. Oi âtâŋaŋgât siŋgi katep muyagibap.’
25 Oi neŋgâren âtâ mun nâmburân zagât ândiwe. Oi âtâziŋ kunŋâ ambân memŋâ kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zorik meip.
26 Zâk yatigâk kiun buŋ ândim moi munŋandâ malâ zorik meip. Yatâ opŋâ âtâ mun nâmburân zagât, zo ambân kânok zorik mem mom naŋgâwe.
27 Bet ambân malâziŋâ, zo moip.
28 Oi zen aksik patâ ambân zorigâk miwe, zorat mumuŋan gâbâ zaatzaat narâkŋan ambân zo ŋâigât upap?”
29 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Zen Kembugât den sot Kembugât imbaŋâ kârum den sâm gulipkume.
30 Zaatzaat narâkŋan a ambân, zen mân miaŋgâm ândibi. Sumbem a yatâ op ândibi.
31 Oi zen zaatzaatŋaŋgât sâme, zorat dâzâŋgobâ. Anutuŋâ den itâ sâm dâzâŋgoip, zo zen sâlâpkum nâŋgâme mo buŋâ? Den zo itâ,
32 ‘Nâ Abaram sot Isaka sot Yakobo, zeŋgât Anutu.’ Nâ zorât sa nâŋgânek. Zâk mom buŋ urâwe, zeŋgât Anutu buŋâ. Gwâlâ ândie, zeŋgât Anutu. Zorat Abaram sot Isaka sot Yakobo, zen mân buŋ urâwe. Anutu sot gwâlâ ândie.”
33 Yesuŋâ den yatâ sâi a ambân kâmut patâ, zen siŋgi âlip sâip, zorat nâŋgâne imbaŋâ oip.
Yesu Kembugât gurumin dengât mâsikâwe.
(Mk 12:28-31; Lu 10:25-28)
34 Yesugât denŋâ Sadukaio a walâziŋgip, zo Parisaio a zen nâŋgâmŋâ mindue.
35 Zeŋgâren gâbâ bukuziŋâ ŋâi Kembugât gurumin den nâŋgânâŋgâ a, zâk dukune zâk Yesu mâsikâmŋâ sâip,
36 “Patâ, Kembugât den gurumin ikâ zorâŋ kâukŋâ patâ uap?”
37 Sâi Yesuŋâ itâ sâm dukuip, “ ‘Gâ um dâpkâ sot nâŋgânâŋgâgâ, zo hâlâluyâk Kembu Anutugâ pindâna zimbap.’
38 Gurumin den zorâŋ patâ uap.
39 Oi torenŋâ ŋâi itâ ziap. Zo itâ, ‘Gâ gikâŋgât otgimap, zo yatik a toren zeŋgât otgibap.’
40 Gurumin den zo, zet Mose sot Propete zeŋgât den topŋâ uabot.”
Yesu zikŋak Kristogât mâsikâziŋgip.
(Mk 12:35-37; Lu 20:41-44)
41 Parisaio a, zen mindum tatne Yesuŋâ itâ sâm mâsikâziŋgip,
42 “Zen Kristogât dap dap nâŋgâme? Zâk ŋâigât kiun?” Sâi ziŋâ sâwe. “Zâk Dawidigât kiunŋâ.”
43 Sâne Yesuŋâ itâ sâm dâzâŋgoip, “Dap op Kaapumŋâ Dawidi nâŋgânâŋgâ mâtâp pindi Kristogât kembunâ sâip?
44 Zo itâ sâip,
‘Kembuŋâ nâgât kembu itâ sâm dukuip, “Gâ âsannâ bongen tâtna kâsarâpkâ minduziŋga kiŋgaŋgât kombâŋ upi.” ’
45 Dawidi zâk Kristogât kembunâ sâip, zorâŋ dap op kiunŋâ uap?”
46 Yatâ sâm mâsikâziŋgi den hâuŋâ sânam kwagâwe. Narâk zoren gâbâ a zen dum mâsikânam keŋgât op birâwe.