6
P'uspachta'b Jesús ten mac tu cajar Nazaret
(Mt. 13.53‑58; Lc. 4.16‑30)
Caj joq'uij ich Jairo caj bin tu jach cajar. Yet binacob u camsʌwinicob Jesús. Caj c'uchij tu q'uinin tu cu jesicob u bʌj u winiquirob judío caj oc tu chan najir tu cu naj c'ujinticob C'uj u winiquirob judío caj oc quir u camsic ti'ob. Ya'ab mac a caj u yubobe', jʌprʌj u chi'ob quire' a ba' camsa'bob. Caj u ya'arajob:
―A tub u tar ti' a ray xibo' a je' ba'ra'? Bic tabar ts'a'b u tucur a ti'e' a mʌ' c'ucha'an yor u betaj a ba' a mʌna' mac yiramʌn, mʌ' biq'uin uch a cu jac'ar u yor mac. A ray xibo' mʌ' wa ra' cu susche' uchi', u parar María, u sucu'un Jacobo José, Judas yejer Simón? Mʌ' wa ti' yʌnʌnob xan tu yʌno'onex u yits'inob a xquicob?
Rajen mʌ' ju sʌjtajobi' cu p'uspachticob ti'. Barej Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―U yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj, a ts'a'b u tucure' ten C'uj quir u tsicbar a ba' u c'at C'uj mʌ' u c'at yirir ten yet cajarob tu jach cajar. Cax u wʌc'ʌs u bʌjob mʌ' u c'at yiricob. Chen a mac cʌja'an nach u c'at yubicob.
A taro' mʌ' c'ucha'an yor u betic a ba' mʌna' mac yiramʌnob uch mʌ' biq'uin chen caj u jawsaj jun yarob a mac a yajo'. Caj u ts'anc'ʌbtaj quir u jawarob. A Jesuso' jac'a'an yor ti'ob quire' mʌ' ju yacsajob tu yorob. Pachir Jesús caj c'uchij tu chan cajarob a rʌc bʌca'an ti' u jach cajar Jesús, caj u camsaj ti'ob.
U beyajob a docejo'
(Mt. 10.5‑15; Lc. 9.1‑6)
Jeroj, caj t'ʌnaj yicnʌn u doce camsʌwinicob, caj yʌnxchun u tuchi'ticob ca'ca'turi', caj u ts'ajaj u muc' ti'ob quir u joc'sicob u quisininob. Caj u jach araj ti'ob:
―Mʌ' a ch'iquex bar ich a ber. Chen xomte' ca ch'iquex, baxuc chim mʌ' a ch'iquex. Baxuc a woj wajex mʌ' a ch'iquex, baxuc a taq'uinex mʌ' a ch'iquex ich u poxajir a taq'uinex.
Chen a pech' xʌnʌb ca ch'iquex, baxuc turiri' a noq'uex a ch'iquex. 10 Caj u ya'araj ti'ob:
―Wa ber ca' bin acsaquechex ich naj ca' p'ataquechex hasta ca joc'arex ca ca' binex. 11 Wa ca c'uchurex ich mac a mʌ' u c'at u yacsiquechex a mʌ' u c'at u yubicob a t'ʌnex, ca' joc'aquechex ti' taro'. Puxtex u noy ru'um ta woquex soc yerob yʌn u si'pirob quire' mʌ' u c'atob yubejob a t'ʌnex. Jach taj quin wa'aric ti' techex, a ray maco' ich a ray cajaro' jach manan ca' bin muc'yajnʌcob tu q'uinin u xur t'ʌn, chen a mac a cʌja'anob uch tu cajarjob Sodoma yejer u cajar Gomorra mʌ' nejach bin muc'yajnʌcobi'.
12 Jeroj, u doce camsʌwinicob caj joc'obe' caj u tsec'tajob ti' mac ca' u c'axej u yorob ca' u p'ʌtejob u c'asir tu cu manob. 13 Bayiri' xan, caj u joc'sajob ya'ab quisin tu aca'anob ich mac, caj u jic'tajob tsats quir u jawʌr mac a yajo', jach ya'ab jawij.
Quinsa'b Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac
(Mt. 14.1‑12; Lc. 9.7‑9)
14 Baje'rer caj u yubaj rey Herodes u tsicbʌticob u c'aba' Jesús a Herodeso' rajen ya'ab mac tus pac' Juan a cu yacsic ja' tu jo'r:
―Tin t'ʌn ―quij―, wʌc'ʌs riq'uij tu quimirir Juan rajen c'ucha'an yor u betic a mʌna' mac yirmʌnob uch, mʌ' biq'uin yirmʌnob.
15 Chen u jerob juninta'b yubej, caj u ya'arajob:
―Raji' Elías u yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj uch.
U jerob caj u ya'arajob:
―Raji' yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj a ts'a'b u tucuric ten C'uj quir u tsicbʌtic a ba' u c'at C'uj rajen raji' irej yʌjtseq'uir u t'ʌn C'uj uch.
16 Barej caj yubaj Herodese', caj u ya'araj:
―Raji' Juan, a mac a tin ch'ʌcaj u car uche', raji' riq'uij tu quimirir.
17 Mʌ' ja wirej, raji' Herodes caj u tuchi'taj mʌcbir Juan caj u c'ʌraj tu cu naj mʌquic mac. Tiri' tu mʌcaj, quire' Herodías u rac' u sucu'un Felipe. Mʌ' ja wirej, Herodes caj u ch'aj u rac' u sucu'un. 18 Mʌ' ja wirej, caj u ya'araj uch ti' Herodes:
―Mʌ' tsoy a taquic u rac' a sucu'un quire' ra' u toc ch'amʌn a sucu'un.
19 A Juano' p'acta'b ten Herodías rajen cu ch'uctic quire' u c'at u quinsej barej mʌ' c'ucha'an u yor ti'. 20 Mʌ' ja wirej, Herodese' sajʌc ti' Juan quire' yer raji' turiri' xib a mac taj yor, a mac a mʌ' u naj man tu c'asir, rajen cu cʌnanta' Juan soc mʌ' u quinsa'. Tenten caj yubaj cax tucurnʌjij quire' tsoy yubic tu xiquin a ba' tsec'ta'b ten Juan. 21 Jeroj, c'uchij tu q'uinin Herodías cu pajic quir u quinsic Juan. Raji' u q'uinin u c'aba' u rey Herodes, ber cu c'ʌ'oticob u q'uinin caj rocha'b Herodes ten u nʌ' uch. Rajen caj u pʌyaj tu qui'qui' janʌnob u jach ts'urirob a cu yamticob u rey Herodes tu cu reyinticob. Yet payacob a mac u ts'urirob u soldadojob yejer a mac a neyʌn u taq'uino' tu ru'umin Galilea. 22 Barej caj oc tun u parar xquic Herodías, oc'atnʌjij tu cuchir tu cu naj qui'qui' janʌnob u rey Herodes yejer u rac'ob. Jach tsoy tu wich u rey Herodes yejer a mac a curucbarob tu cu qui'qui' janʌnob. Rajen caj u ya'araj a reyo' ti' u parar xquic Herodías:
―C'atej ten, cax a ba' a c'at, a teno' je' in ts'ic teche'.
23 Caj u ya'araj:
―C'uj cu yiric ―quij Herodes―. Tu cotor ba' ca' a c'atej tene' je' in ts'ic teche' tac tan chumuc u ru'umin tu quin reyinticob.
24 Caj joc' raji' u xquic u parar Herodías, caj u ya'araj ti' u nʌ':
―Ba' quin bin in c'atej?
U nʌ' tune', caj ya'araj:
―Ra' a catej u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac.
25 Seb caj wʌc'ʌs sutnʌjij tu yicnʌn rey Herodes caj u c'ataj, cu ya'aric ti':
―In c'at ca' a ts'ic ten baje'rer u jo'r Juan a cu yacsic ja' tu jo'r mac, ca' a ts'a ten turiri' u rʌquir quir in pe'ic.
26 Mʌ' jach qui' yor a rey Herodese', tu chen tucric, barej quire' caj u ya'araj: “C'uj cu yiric”, bayiri' xan, quire' yubob ya'aric tu cotor mac a cu qui'qui' janʌnob rajen yʌn u ts'ic ti'. 27 Seb a reyo' caj u tuchi'taj turiri' u soldado a cu cʌnantic a reyo' soc ca' tac purbir u jo'r Juan. 28 Raji' caj bine' caj u ch'ʌcaj u car Juan tu cu naj macar mac, caj bin u purej u jo'r ich turiri' u rʌquir quir u pe'ic. Jeroj, caj u c'ubaj ti' a ray xquico' u parar Herodías aro' tune' caj u ts'ajaj ti' u nʌ'.
29 Barej u camsʌwinicob Juan caj u yubob a ba' u ber, tarob u ch'a'ob u baquer Juan caj u t'ajaj ich turiri' tu cu naj t'ojar u baquer mac.
Jesús caj u jansaj cinco mil xib
(Mt. 14.13‑21; Lc. 9.10‑17; Jn. 6.1‑14)
30 A mac a tuchi'ta'b ten Jesús uch quir u tsec'ta'r u t'ʌn, caj urob caj u much'quintajob u bʌj yicnʌn Jesús, caj u tsicbʌtajob ti' tu cotor ba' a caj u betob uch, bayiri' xan, yejer a ba' caj u camsob uch. 31 Raji' tune', caj u ya'araj ti'ob:
―Cuxex ich tʌcay ru'um quir a je'siquex a bʌj.
Mʌ' ja wirej, ya'ab mac cu tarob bayiri' xan, cu binob, rajen mʌ' je'erarob mʌ' quir u man u janʌnob. 32 P'eri'ob caj rʌc ocob ich chem quir u binob ich tʌcay ru'um. U tiriri' ti' caj binob soc tu junʌnob. 33 Irob u binob ten ya'ab mac, caj c'ʌ'ota'bob ten a ya'ab maco'. Rajen caj joc'ob ti' tu cotor u cajarob soc u binob ti' taro' xan, caj u c'ʌnajob yacab. Ra' bat'an c'uchob a ya'ab maco'. 34 Barej caj joc' Jesús ich chem, caj u yiraj ya'ab mac toc c'uchob, rajen caj yajquinta'bob quire' irob a tʌmʌn yucobo' a mʌna' yʌjcʌnanyʌjir tʌmʌn yuc. Jeroj tune', caj yʌnxchun u camsic ya'ab ba' ti'ob. 35 Tabar u bin q'uin, caj tarob u camsʌwinicob tu yicnʌn caj ya'arajob:
―Chen tʌcay ru'um a tera' mʌna' mac cʌja'an cu bin q'uin cabar. 36 Tuchi'tabo' ca' xicob ti' corob, cax ti' u chan cajarob a rʌc bʌca'anob a tera', ca' u mʌnejob yo'och waj quir u janʌnticob quire' mʌna' ba' caj u jantob.
37 Caj u nuncaj Jesús, caj u ya'araj ti'ob:
―Ts'ajex yo'och quir u janʌnob ―quij.
Caj u ya'arajob ti':
―Je' wa jin mʌnicob yo'och a ya'ab maco' ca' in jʌsejob ti'ob. Mʌ' ja wirej, mʌ' nupa'an u bo'orir yo'ochob, quire' baxuc u bo'orir u beyaj mac turiri' yaxq'uin.
38 Jesús caj u ya'araj ti'ob:
―Joq'uenex irex mun pan yʌn techex.
Caj ts'oc u yiricobe', caj u ya'arajob:
―Yʌn cinco pan yejer ca'tur cʌy.
39 Caj u ya'araj ti'ob u binob u cutarob jujumuch'ob ich su'uc. 40 P'eri' rʌc curajob u tirir ti' junmuch' cura'anob. U tirir ti' caj u cuquintajob junmuch' curicob cincuenta. U jer junmuch' curicob cien. 41 Jeroj tune', Jesús caj u ch'aj a cinco pano' yejer a ca'tur cʌye', caj u pʌctaj ca'anan caj u ya'araj: “Bayo' C'uj ti' ij co'ochex.” Jeroj caj u xat'aj a pano' caj u ts'aj ti' u camsʌwinicob quir u ca' ts'a'icob ʌcʌtan a pimo'. Bayiri' xan, caj u jʌsaj ti' tu cotor mac a ca'tur cʌye'. 42 Rʌc janob caj najchʌjob xan. 43 Pachir caj u wʌc'ʌs marajob doce xacob chup yejer u xet'er pan yejer a cʌyo'. 44 A mac a caj u jantob a pano' cuch cinco mil xibob.
Jesús cu ximbar yoc'or ja'
(Mt. 14.22‑27; Jn. 6.16‑21)
45 Jesús caj u ya'araj ti' u camsʌwinicob:
―Ca' xiquechex ich chem soc a bat'an c'uchurex ich u cajar Betsaida a ti' yʌn pichir c'ac'nab.
Quire' raji' cu tuchi'tic a ya'ab macobo'. 46 Caj ts'oc u tuchi'ticobe' caj bin ich turiri' p'uc wits quir u t'ʌnic C'uj. 47 Barej caj ac'birchʌjij, a chemo' ti' yʌn uch te' ich tan chumuc c'ac'nab. Raji' tune', p'at Jesús tu junan ich ru'um. 48 Jesús caj u yiraj jach chich tu cu babticob a chemo' quire' caj u nup'ob ic', rajen caj tar Jesús tu yicnʌnob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo'. Jach tabar u sastar caj u yirajob u tar. Jesús u c'at u man pʌybej. 49 U camsʌwinicob Jesús tune', caj u yirajob tan u ximbar yoc'or a c'ac'nabo' caj u tucrajob quisin cu tar, caj awʌtʌjob. 50 Quire' tu cotor caj u yirajob, caj u ch'aj saquirob, jeroj, seb t'ʌnob, caj ya'araj ti'ob:
―Chichquintej a worex ten ―quij―, mʌ' a ch'iquex sajaquir ―quij Jesús.
51 Caj naquij yicnʌnob ich a chemo', caj ch'en u tar yic'ar. U camsʌwincob Jesús bin yorob quire' jach manan jac'a'an yorob. 52 Quire' mʌ' ju c'ʌ'otajob tu yorob u muc', cax caj u yirajob u t'ajʌr a pano' quire' jach chich u jo'rob.
Jesús cu jawsic u yajirob tu cajar Genesaret
(Mt. 14.34‑36)
53 Barej caj c'uchob tanxer ru'um tarob tu ru'umin Genesaret, caj u macob a chemo'. 54 Barej caj joc'ob ti' a chemo' seb c'ʌ'ota'b Jesús ten a maco'. 55 Caj acabnʌjob ti' tu cotor a ti' cʌja'anob ich a ru'umo' quir u tarob purbir yicnʌn Jesús a mac a yajo'. Caj yʌnxchun u tarob u puricob a mac yajo' ti' ch'ac, jaj ix tʌco caj u yubob ti' yʌn uche'. 56 Jaj ix tʌco te' cu yocarobe' cax wa ju chan cajarob wa ju yajaw cajarob, cax wa ju corob, robob cu tarob purbir mac a yajo' ti' tu cu naj mʌnicob yo'och, tiri' cu chich c'aticob ca' u tʌrejob cax u yoquir u noc'. Tu cotor mac a caj u tʌrobe', jeroj jaw.