Le'ec Ada' a Yaax Carta u Tz'iibtaj aj Pedro, Le'ec u Yaj Xa'num a Jesusu.
1
Aj Pedrojo, tan u tz'iib ti'ijoo' a hermano a que'enoo' tulacal tubajaca.
Inene, aj Pedrojen. Inen jun tuul u yaj xa'num a Jesucristojo. Tan in tz'iibtic a carta ada' ti'ijoo' boon a hermano a bena'anoo' tulacal tubajaca. Que'enoo' ichil u yaabil aj meen caj ichil u cuenta Ponto. Que'enoo' ichil u yaabil aj meen caj ichil u cuenta Galacia, ichil u cuenta Capadocia, ichil u cuenta Asia, ichil u cuenta Bitinia.* Eeltzile'ex, mentücü, yeeta'ane'ex u men a Dios a Tattzili. Tojquinbi a na'ate'ex u men u Püsüc'al a Dioso, ti'i ca' a tz'ocse'ex a Jesucristojo, y ti'i ca' sa'tesabüque'ex a sip'il u men quimi a Cristojo.
Pues te'i. In c'ati a Dios ca' u yaante'ex ti mas yaab. In c'ati ilic ca' u tz'aa' te'ex ti mas jetz'a'ane'ex a wool.*
Que'en ti wool pach a Cristo ti'i ca' cuxlaco'on tucaye'il.
Pues te'i. Yan ti wadic u qui'il a Dioso, le'ec u Tat ti Noochil a Jesucristojo. Ala'aji, u ch'a'aj ti wotzilil tu jajil, mentücü, ca' yanajo'on tucaye'il. Aleebe, que'en ti wool tu pach a Cristojo, mentücü, tan ti paac'tic a cuxtal ti ca'ana. Jede'ec u paatal ti paac'tic abe'e, u men ca' cuxlaji a Jesucristo tu yaamoo' a quimene.* Le'ec a Dioso, u taac'taj to'on a qui'il ti ca'ana. Ma' tu jobol ma'ax tu c'astal ma'ax tu jeelel u wich. Cününa'ano'on u men u muc' a Dioso, u men que'en ti wool tu pach a Cristojo. Sa'albül ti ca'a. Paac' u ca'a ca' chiclac ti sa'ala'ano'on tu jobeeb a yoc'olcaba.* Qui'aque'ex a wool etel abe'e, ca'ax tane'ex a c'ümic a yaj aleebe. A yaj abe'e, jun p'e rato ilic u yajil.* Abe'e, chen tan u yilbil wa que'ene'ex a wool tu pach a Cristo tu jajili. Baalo' ilic etel a orojo. Walac u yilbil wa oro tu jajil etel c'aac'. Mas c'abeet to'on a Cristo tuwich a orojo. Walac u jobol a orojo. Le'ec ca' usc'ac a Jesucristojo, wa que'ene'ex a wool tu pach ala'i tu jajili, bel u cu yade'ex a qui'il, a patalil, tulacal.* Inche'exe, yaj a wu'ye'ex a Cristojo, ca'ax ma' a wilaje'ex u wich. Que'ene'ex ilic a wool tu pach ca'ax ma' tane'ex a wilic, mentücü, top qui'e'ex a wool tu jajil. Ma' tu paatale'ex a wadic boon u qui'ile'ex a wool u men top qui'e'ex a wool tu jajil.* U men que'ene'ex a wool tu pach a Cristojo, sa'albüle'ex u ca'a a püsüc'al.
10 Pues te'i. Le'ec boon tuul u yadajoo' u t'an a Dios uchiji, chen u tzicbaltajoo' a qui'il a tz'abi te'ex tun u men a Dioso. U c'atiintajoo' u yeelte u chucaan u yaabil biqui ca' sa'albüc a maca.* 11 Que'en u Püsüc'al a Dios* ichiloo' u tuculu. Aalbi ti'ijoo' u men u Püsüc'al a Dioso, ti yan jun tuul aj Sa'ala. U yaaltajoo' u yeelte mac abe' aj Sa'ala, y biq'uin u yudel. Aalbi ti'ijoo' ti bel u cu c'ümü' a yaj payanbej a Cristojo. Mas pachili, bel u cu c'ümü' boon u noochil u wichil u meyaj.* 12 Aalboo' ilic ti'i ti ma' tu moch uchul abe' ti cuxa'anoo' to ala'oo'o. C'u' betiqui, yanaji abe' ti cuxa'ano'on to ino'ono. Le'ec mac u yadaj te'ex u pectzil a Dioso, u yadaj ilic te'ex c'u' u yadajoo' a uchben cristiano abe'e. Le'ec mac u yadaj te'ex u pectzil a Dioso, yan u muc' u t'an. Tz'abi ti'ijoo' abe' u men u Püsüc'al a Dioso. Tali ti ca'an u Püsüc'al a Dioso. Le'ec u yaj xa'num a Dios ti ca'ana, u c'atoo' cuchi u ch'aa' tulacal u tojil a c'u' u yubajoo'o.*
Yeeta'ano'on u men Dios ti'i ca' ti bete' a qui'i.
13 Pues te'i. Yan a tuclique'ex wa toj a c'u' a bele'ex a ca'a a bete'e. Cününte'ex a bajil ti'i ma' a betique'ex a c'asa. Tz'aje'ex a wool tu jajil tu pach a Cristo ti'i ca' a c'üme'ex a qui' le'ec ca' uduc a Jesucristojo.* 14 Ino'ono, u mejeno'on tun a Dioso, mentücü, yan ti tz'ocsic a Dioso. Ma' ca' beele'ex a bete'ex a jabix a betaje'ex le'ec ti ma'ax to a wu'ye'ex a jaja. 15 Jadi' toj a walac u betic a Dioso. Yan ti betic a toj a jabix ilic a walac u betic ala'aji, u men püya'ano'on u men. 16 Baala' ti tz'iiba'an ichil u ju'um a Dioso: —Jadi' a toj a walac in betic inene, mentücü, jadi' a toj a yan a betique'ex inche'exe,— cu t'an a Dioso. Baalo' ti tz'iiba'an.* 17 Walac ti wadic —Tat,— ti'i a Dioso. Ala'aji, walac u tz'eec ichil u sip'il a jujun tuul ti toj etel a c'u' a walacoo' u betiqui. Yan ti saactic a sip'il abe' boon q'uin cuxa'ano'on yoc'olcab.* 18 Ti weel ti joc'sabo'on ichil a ma'ax c'u' aj beel ti cünaj etel ti uchben mamaa'a. Sa'ala'ano'on ma' etel a c'u' a walac u jobol jabix oro wa jabix plataja.* 19 Sa'ala'ano'on u men quimi a Cristo tiqui woc'lala. U men a top yaj u c'ümaja, joq'ui u q'uiq'uel. C'abeet to'on abe'e. Janix ilic ti walac u quimsabül a carnero a ma' yan a c'as tuwich ti'i u c'ajsical a Dioso, baalo' ilic u c'ümaj a Cristojo.* 20 Le'ec ti ma'ax to yanac a yoc'olcaba, ac tz'aja'an ti'i a Cristo ca' u c'ümü' a yaj abe'e. Ma' ca' top yaab u beel a yoc'olcabi, ti c'ochi ilic u q'uinil u c'ümic a yaj a Cristojo. Quimi tiqui woc'lal.* 21 Que'en ti wool tu pach Dios u men c'u' u c'ümaj a Cristo tiqui woc'lala. Ca' cuxlaji a Cristo tu yaamoo' a quimen u men a Dioso. Tz'abi ti'i boon u noochil u wichil u meyaj. U men baalo' u betaj a Dioso, que'en ti wool tu pach. Ala'aji, ti noj-ool.*
22 Pues te'i. Sa'tesabi ti sip'il le'ec ca' ti tz'ocsaj a jaja. Le'ec u Püsüc'al a Dioso, u tz'aj to'on ca' ti yacuntoo' a hermanojo, mentücü, yan ti yacunticoo' ti hermano tulacal ti wool. 23 Yanajo'on ti tumulben tucaye'il, pero ma' u men cristianoji. Le'ec a cuxtal a walac u betic a cristiano yoc'olcaba, walac u jobol. C'u' betiqui, ino'ono, yanojo'on etel a cuxtal a ma' ta'ach u jobolo, le'ec etel u t'an a Dios a cuxa'an jumpulu.* 24 Baalo' ti tz'iiba'an ichil u ju'um a Dioso: —Jabix ilic u cuxtal a pocche'e, baalo' ilic u cuxtal a cristianojo. Jabix ilic u quich'panil u top'o, baalo' ilic c'u' a qui' tu wich a cristiano yoc'olcaba. A pocche'e, walac u tiquil. Walac u c'axül u top'. 25 C'u' betiqui, u t'an a Noochtzili, ma' yan q'uin u jobol.— Baalo' ti tz'iiba'an. Le'ec a t'an abe' a ma' yan q'uin u jobolo, le'ec u pectzil a Dios a c'ümaje'ex biq'uin ado'o.*
* 1:1 Jn 7:35 * 1:2 Ro 8:29; 2 Ta 2:13; He 12:24 * 1:3 Stg 1:18; 1 Ta 4:14 * 1:5 Jn 10:28 * 1:6 Mt 5:12; Ro 12:12 * 1:7 Sal 66:10; Is 48:10 * 1:8 Jn 20:29; 1 Jn 4:20; 2 Co 5:7 * 1:10 Gn 49:10; Dn 2:44; Hag 2:7; Zac 6:12 * 1:11 u Püsüc'al a Cristo * 1:11 Ro 8:9; Ga 4:6; 1 P 3:19; Sal 22:6; Is 53:3; Dn 9:26 * 1:12 Dn 12:9; He 11:39; Hch 2:4; Ex 25:20 * 1:13 Lc 17:30 * 1:16 Lv 11:44; Jer 19:2; Am 3:3 * 1:17 2 Co 5:6; He 11:13; He 12:28 * 1:18 Ex 20:18; 1 P 4:3 1:19 tümünyuc * 1:19 Rev 5:9; Ex 12:9; Jn 1:29 * 1:20 2 Ti 1:9; Tit 1:2,3; Rev 13:8; Ga 4:4 * 1:21 Fil 2:9 * 1:23 Jn 1:13; Jn 3:5; 1 Jn 3:9; Stg 1:18 * 1:25 Is 40:8