9
Nuyejque quemelfejque:
―Melöhuac naja nemiechelfea que seque de tli oncö nenijijcatecate amo mejmequesque hasta senamo quejtasque quiene Deus tlamandörurus ca meyac checöhualestle.
Jesús necuepaluc ocsie
Sötiepa de checuasien tunale Jesús quemaxihuato Piero ca tiehua Jacobo hua Xohuö. Quenbicaque nencua insiel ipa sente tepietl bejcapa. Ompa necuepaluc ocsie imixtla. Pos tietlaquie opie tzotzotlaca bel lalebes istöc, quieme nionöque sente tlöcatl pan tlöltecpac abele quepöcas ejqueu bel istöc. Entunses inca yejua moniextejtequisque Elías hua Moisés. Tlajtlajtoöya ca Jesús. Yecuöquenu Piero tieyelfe Jesús:
―ToTiemachtejcötzi, cuale que oncö tecate. Ma tequenchejchihuacö yete cuajtlapame. Sente para tejuatzi, hua sente para Moisés, hua ocsente pare Elías.
Pos amo quemateya tli quejtus, porque yejua lalebes momajtejtaya. Entunses ohuöla sente mextle hua oquentlapachojtequis. Sente tlajtule de ijtec mextle quejtoöya:
―Yaja ini nönca notlasojcöConie. Yaja xejcaquecö.
Sa de repiente cuöc tlajtlachixque, ayecmo öque quejtaque, tlöcamo sa Jesús tiesiel ca yejua.
Cuöc ye hualtemoaya de ipa tepietl, Jesús quennahuatejque checöhuac que majcamo yeca quelficö de tli oquejtaque tlöcamo hasta senamo yejuatzi que nechihualuc tlöcatl yulebesque de intzölö mimejque. 10 Entunses yejua quemalfejque ipa inyulo inu nieca tlajtule, pero molfiöya nele tli quejtusneque öque yulebes de intzölö mimejque. 11 Tietlajtlanejque, oquejtojque:
―¿Tlininuju quejtoa tlamachtiöneme de teotlajtule, nele moneque ma huöla Elías cachto?
12 Yejuatzi quemelfejque:
―Tiel melöhuac, huölös Elías cachto hua queyectlölis noche sösantle. Öxö tlö ejqueu, ¿quiene tlajcuelulpanca de naja que onochi netlöcatl, que necsufrirus meyac sösantle hua giente amo pa niechejtasque? 13 Pero nemiechelfea que Elías ye ohuöla. Pero giente ye quechibelejque noche tli oquenejque san quiene ca tlajcuelulpanca de yaja.
Jesús quepajtejque sente pelalactle tli quepeaya moxicoöne
14 Onajaxihuato cöne oyejyeya ocseque tiemachtejcöhua. Quejejtaloöya que meyac tlöca tlamach cate ca yejua hua que tlamachtiöneme de teotlajtule mixcomacataya ca yejua. 15 Cuöc giente tieijtaque, nima quetietzöbejque. Tienömequeto yejuatzi hua tietlajpalojque. 16 Quentlajtlanejque:
―¿Tlininu nemixcomacataya entre nemejua?
17 Yecuöquenu sente de inu giente tienönquele:
―Maestro, temetzhualmiquelele noconie. Quepea sente espíritu de moxicoöne tli quechihualtea ma iye niempote. 18 Inu moxicoöne cöne beletes case, quetlajcale. Camapuposune hua motlantese. Pos ye cuahuöcte. Nocomenelfe momachtejcötzetzihua ma quequextelicö. Cache abele conchijque.
19 Yecuöquenu quennönquelejque yejuatzi, oquejtojque:
―¡Ay! ¡Nentlöca que amo nemoneltoca! ¿Hasta quiema neyes ca nemejua? ¿Hasta cöne necpeas necxicojtas ca nemejua? Xeniechhualequelicö.
20 Entunses tiehualequelejque. San tequetl inu espíritu de moxicoöne otieyejtac Jesús quechihualte pelalactle ma checöhuac mimeque. Motlajcale, momemelo, hua camapoposocac. 21 Jesús quetlajtlanejque itajtzi:
―¿Quiejquech xebetl quepea quechihua ejqueyi?
Yaja oquejto:
―Pos desde peltzintle. 22 Quiemaneyo quetlajcale ijtec tletzintle, hua ijtec ötzintle, para quemectis. Pero tlö cuale tetiechmopaliebelis, ma temetzmoyulcocolficö tejua. Xetiechmopaliebele.
23 Jesús quelfejque:
―Taja tequejtoa que tlö cuale. Pos noche cuale mochihuas para öque moneltoca.
24 Nima itajtzi de pelalactle otzajtzec, oquejto:
―Noneltoca. Xeniechmopaliebele ma noneltoca de melöhuac.
25 Cuöc Jesús oquejtaque quiene giente motlamachtlöliöya, cajajuac moxicoöne. Oquelfejque:
―Taja temoxicoöne tli tecchihualte ini pelalactle niempote hua tzatzatzi. Öxö naja temetznahuatea: Xequisa de yaja, hua ayecmo quiema xecalaque ijtecopa.
26 Yecuöquenu inu moxicoöne otzajtzec. Quechihualte ma checöhuac mimeque pelalactle, hua oquis. Entunses pelalactle omocö quieme cuöc ye mejque. Hua meyac giente quejtoöya:
―Pos ye omec.
27 Pero Jesús ocönque ca imö hua cajcojque. Yaja entunses omoquetz.
28 Cuöc Jesús ocalacoac ipa cale, tiemachtejcöhua tietlajtlanejque cuöc tiesiel:
―¿Tlica tejua abele toconquextelejque?
29 Quemelfejque:
―Amo onca maniera para quisas töl quiename ini tlöcamo sa ca öque motlötlajtis.
Ocsajpa Jesús otlamachestejque que mecoas
30 Hua oquejquixoac de ompa, hua onejnemoatenemeya ipa Galilea. Pero Jesús amo quenequihuaya ma canajyeca quemate. 31 Quenmachtiloöya tiemachtejcöhua. Oquemelfiloöya:
―Naja que onochi netlöcatl niechtiemöctisque inmöpa tlöca. Niechmectisque. Pero cuöc ye niechmectejque, neyulebes pa yeye tunale.
32 Pero yejua amo casojcömatque ini nönca tlajtule. Tiemabeliöya hua amo tietlajtlanejque cache.
¿Öquenu cache bieye momajtas?
33 Onajaxihuato ipa puieblo de Capernaum. Hua cuöc yejuatzi iloaya pan chöntle, quentlajtlanejque:
―¿Tli nencualejtojtöya pa ojtle?
34 Pero yejua tlacactajque porque pa ojtle yejua hualmixcomacatöya nele öquenu de yejua cache bieye momajtas. 35 Entunses netlöliluc. Quennutzque innochtie majtlactle huan ume, hua quemelfejque:
―Tlö canajyeca queneque mobieyemajtas, ma iye cache tzitzequetzi de nemonochtie hua ma iye tlatequepano de nemonochtie.
36 Yecuöquenu ocaseque sente peltzintle, hua quetlölejque nepantla de yejua. Entunses quenöpaluc. Quemelfejque:
37 ―Öque queselis notucöyupa sente de ini nöncate pelantzetzi quieme ini, nuyejque niechselea naja. Öque niechselea naja, amo sa naja niechselea, tlöcamo nuyejque tieselea yejuatzi öque niechhualtitlanque.
Öque amo icaca cuntra tejua ca tejua icaca
38 Yecuöquenu onöhuat Xohuö. Oquejto:
―Maestro, otequejtaque sente tlöcatl motucöyupantzinco quenquextiöya demunios. Pos tectzacuelejque porque amo tiechtoca.
39 Pero Jesús oquejtojque:
―Amo xectzacuelicö, porque abele öque quechihuas sente tietzöbetlachihuale notucöyupa hua al mismo tiempo quejtus tli amo cuale de naja. 40 Pues öque amo icaca cuntra tejua ca tejua icaca. 41 Öque beletes nemiechmacas sie bölso ötzintle notucöyupa porque nencate de Cristo, melöhuac nemiechelfea que amo quepolus ipremio tli quetlönes.
Majcamo öque betze ipa tlajtlacule
42 ’Tlö canajyeca quechihualtis sente de ini nöncate pelantzetzi tli moneltoca ca naja ma betze ipa tlajtlacule, cache cuale iyesquiöya para yaja tlö quelpelisque sente tietetu de molino ipa icucutla inu tlöcatl hua quetlajcalesque ijtec lamör. 43-44 Tlö quejtus momö metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, pos xectejteque. Cache cuale para taja tecpeas nemelestle mös temöcotoctec hua amo ca noche unte momöhua tecalaques ijtec tlecale cöne ayec siebes tletzintle. 45-46 Tlö mocxe metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, xectejteque. Cache cuale para taja tecpeas nemelestle mös tecxecotoctec hua amo ca noche unte mocxehua ma metztlajcalecö Deus ijtec tlecale. 47 Tlö mixtelolo metzchihualtis tebetzes pa tlajtlacule, xejcopina. Cache cuale para taja tecalaques ca sa sente mixtelolo cöne Deus tlamandöruro, hua amo ca noche unte mixtelolojua ma metztlajcalicö Deus ijtec tlecale, 48 cöne inocuil amo meque hua tletzintle amo siebe.
49 ’Pos noche giente mobielelisque ica tletzintle, quiename tlacuale mobielelea ca istatl. 50 Istatl icaca cuale. Pero tlö istatl quepoloa ipöyecyo, ¿tli ica nenquebielelisque? Ma iye nemoyulo cualtec quieme istatl icaca poyec, hua xomoyulsiebejtacö sente ca ocsente.