13
Cuiento de sente tlöcatl tli tlatucato
Hua ipa inu nieca tunale, oquixoac Jesús de ipan chöntle, hua onetlöliluc itlac ötiescatl. Hua omopachojque lalebes meyac giente. Por inu yejuatzi ocalacoac ijtec börco hua onetlöliluc. Hua noche giente oyejyeya tlatienco. Hua oquennunutzque meyac sösantle ica cuientos. Oquejtojque:
―Xejcaquecö cuale. Sente tlöcatl oquis otlatucato. Quecuasema xenöchtle. Hua omochi cuöc tlatucato, que seque xenöchtle obetz itienco ojtle; hua ohuölajque tutume, hua oquecuajque. Hua ocseque obetz ipa locör cöne lalebes tecamac, cöne amo quepeaya meyac tlöle. Oquis sa nima, pues tlöle amo teröhuac oyeya. Pero cuöc oquis tunale, opeli hua uhuöc, pues amo monelhuayute. Hua ocseque obetz ipa betztle; hua betztle omobepö, hua quepötzmecte tlatuctle. Hua seque obetz ipa tlin cuale tlöle, hua ini nönca otlamochihualte. Seque oasec hasta sie sientos töntos, seque hasta sesenta, hua seque hasta treinta töntos. Öque quepea itlacaqueles, ma tlacaque.
Tlica Jesús cusörojque cuientos
10 Entunses omopachojque tiemachtejcöhua, hua tieyelfejque:
―¿Tlica tequenmonunuchelea ica cuientos?
11 Hua yejuatzi onöhuatihuac, hua oquemelfejque:
―Nemejua nemiechtocöroa nenquematesque inu secrietos de quiene ca Deus tlamandörurus desde elfecac. Pero yejua amo quentocöroa quematesque. 12 Pos tiel öque quepea, quemacasque, hua quepeas cache meyac. Pero öque amo bel quepea, quequextelisque hasta inu tepetzi tli oc quepea. 13 Ipampaju nequennunutza ca cuientos, ipampa mös tlachea cuale, pero amo quejta, hua mös tlacaque, pero amo queyejcaque, nimpor amo casojcömate. 14 Hua ejqueu mochihua inca yejua lo que tli queyulepantejque Isaías, cuöc oquejto:
Ca nemotlacaqueles nentlacaquesque, pero amo nencasojcömatesque,
hua ca nemoixtelolojua nenquejtasque, pero amo nenquixomatesque.
15 Pues inyulo de ini nönca puieblo ye omotepitzo,
hua amo yectlacaque itlacaqueles,
hua omotlapachojque inmixtelolojua
para amo quejtasque ca inmixtelolo,
nimpor amo tlacaquesque ca intlacaqueles,
nimpor amo casojcömatesque ca inyulo,
nimpor amo moyulcuepasque
para que ejqueu naja amo nequenpajtis.
16 Pero cuale nemocnupel nemejua, ipampa nenquejta ca nemixtelolojua, hua nentlajtlacaque ca nemotlacaqueles. 17 Pues melöhuac tli nemiechelfea, que meyactie tlayulepantejque hua yecteque de pa nieca tiempo quenejnequeya quejtasque tli nenquejta, pero abele quejtaque; hua quenejnequeya quecaquesque tli nenquecaque, pero abele oquecajque.
Jesús quesplicörojque inu cuiento de tlöcatl tli tlatucato
18 ’Xejcaquecö nemejua noso tli quejtusneque inu cuiento de tlöcatl tli tlatucato. 19 Cuöc canajyeca quecaque tlajtule de quiene Deus tlamandörurus, hua amo casojcömate, entunses yebitz inu Amo Cuale Tlöcatl, hua cajcoctebetze tli omotucac ipa iyulo. Yaja ini nönca quiename xenöchtle tli omotucac itienco ojtle. 20 Hua inu xenöchtle tli omotucac cöne tecamac, yaja ini nönca öque quecaque tlajtule, hua nima queselea ca meyac pöquelestle. 21 Pero mochihua quieme cana inu tlajtule amo monelhuayutea de melöhuac ipa iyulo. Pues ipa yebitz tiecoco noso cox giente quetepotztoca por ipampa teotlajtule, hua nima modesanimöroa. Sa quiesque tiempo quexicoa. 22 Öxö, inu xenöchtle tli omotucac itzölö betztle, pues yaja inu icaca öque quecaque tlajtule, pero quetequepachoa sösantle de ini nönca tlöltecpactle, hua mixcajcayöhua ca tomi. Hua ini nöncate sösantle quieme quepötzmectea teotlajtule ipa iyulo. Yaja ica teotlajtule amo quepea resultödo ica yaja. 23 Cache inu xenöchtle tli omotucac ipan tlin cuale tlöle, ini nönca yaja öque quecaque hua casojcömate inu teotlajtule. Hua yaja quechihua de noche tlin cuale tlachihuale, quieme cana tlö sente xenöchtle quetiemacasquea ca sie sientos töntos, hua ocsente ca sesenta hua ocsente ca treinta töntos.
Cuiento de xebetl itzölö trigo
24 Hua ocsente cuiento oquenpubelejque. Oquemelfejque:
―Cuöc Deus tlamandöruro ica ejqueyi: ica quiename sente tlöcatl tli quetucac tlin cuale xenöchtle ipa itlöl. 25 Pero cuöc ocochtaya tlöca, ohuöla ienemigo, hua oquetucac xebetl itzölö trigo hua uya. 26 Hua cuöc trigo omobepö hua oquetlöle imeyöhua, yecuöquenu onies nuyejque inu xebetl. 27 Hua ohuölajque tlatequepanojque de inu nieca chöne, hua oquelfejque: “Tlöcatzintle, ¿amo tomotuquele cuale xenöchtle ipa motlöltzi? ¿De cöne, noso, quepea xebetl?” 28 Hua yaja oquemelfe: “Sente tlöcatl enemigo oquechi ini nönca”. Hua itlatequepanojua oquelfejque: “¿Tomonequitea noso ma teyöcö hua ma tejcojcopinacö?” 29 Hua yaja oquejto: “Amo, pues tlö nenquecopinasque xebetl, nuyejque ihua nenquecopinasque trigo. 30 Cache cuale xejcöhuacö ma mobepöhuacö innehua hasta senamo cuöc moteques. Hua cuöc ye moteques naja nequemelfis inu tlatejque: Xejcuejcuecö cachto yaja xebetl, hua xequejilpicö hua xecxutlalticö. Sötiepa xejcuejcuecö trigo hua xecualecacö para nectiemas ijtec nobesco”.
Cuientos de mostöza hua levadura
31 Ocsente cuiento oquenpubelejque. Oquemelfejque:
―Cuöc Deus tlamandöruro desde elfecac icaca quiename ixenöch mostöza, que sente tlöcatl ocasec hua oquetucac ipa itlöl. 32 Ini nönca mostöza de melöhuac yaja icaca cache tzitzequetzi que noche sösantle xenöchtle, cache cuöc ye mobepöhua, yaja icaca cache bieye de noche sösantle queletl, hua mochihua quiename sente cuabetl. Hasta bitze tutume tli patlöne ipa yejyecatl hua ompa quetlölea intepasol ipa imömöyo.
33 Ocsente cuiento oquemelfejque:
―Cuöc Deus tlamandöruro desde elfecac, icaca quiename levadura de pöntzi, que ucö sente sohuatl, hua quenelulte ca yeye tlatemachihuale de harina, hua noche oquesunie.
Jesús seme cusörojque cuientos
34 Noche ini nönca sösantle Jesús oquennunutzaloöya giente por medio de cuientos. Sin cuientos cöso amo tli quennunutzaloöya. 35 Ejqueu omochi lo que tli omojto por icamacopa tlayulepante, cuöc oquejto:
Nectlapus nocamac para necpoas cuientos.
Nequejtus sösantle tli mojyöntaya desde cuöc omochejchi tlöltecpactle.
Jesús quesplicörojque inu cuiento de xebetl
36 Yecuöquenu Jesús oquencöjtiejque giente, hua ocalacoac ipan chöntle. Hua omopachojque tietlac tiemachtejcöhua. Otieyelfejque:
―Xetiechmoesplicörfele inu cuiento de xebetl tli omotucac itzölö tlatuctle.
37 Hua yejuatzi onöhuatihuac. Oquejtojque:
―Naja, öque onochi netlöcatl, naja necaca inu tlöcatl tli quetuca inu cuale xenöchtle. 38 Hua inu tlöle yaja noche tlöltecpactle. Hua inu tlin cuale xenöchtle yejua giente tli quepeasque pörte cöne Deus tlamandöruro. Hua inu xebetl yejua giente tli queneltoca Amo Cuale Tlöcatl. 39 Hua inu enemigo öque quetucac xebetl, yaja Diöblo. Hua inu tiempo cuöc tlatequesque, yaja iyes cuöc itlamejyo tlöltecpactle. Hua inu tlatejque, yejua öngeles. 40 Hua ejqueu quieme cuöc quecuejcueque inu xebetl hua quexutlaltejque ijtec tletzintle, ejqueu mochihuas cuöc tlames ini nönca tlöltecpactle. 41 Naja öque onochi netlöcatl necualentitlanes noöngeles. Yejua quenpejpenasque de ipa notlajtojcöyo noche niecate tli quenchihualtea giente para majcamo moneltocacö, hua noche ocseque tli amo cuale quechijtecate. 42 Hua quentlajcalesque ijtec tlecale cöne xutlateca. Ompa chojchucasque hua motlantesesque. 43 Yecuöquenu tli yecteque tlaniextisque quiename tunale ompa cöne tlamandöruro inTajtzi. Öque quepea itlacaqueles, ma tlacaque.
Yeye cuientos
44 ’Cuöc Deus tlamandöruro, icaca quiename sente tesoro tli mojyöntaya ipan tlöle. Hua sente tlöcatl oqueniexte, hua entunses oquejyö ocsajpa. Hua ca meyac pöquelestle unya, hua quenamacac noche tli quepeaya, hua oquecu inu nieca tlöle.
45 ’Ocsajpa, cuöc Deus tlamandöruro icaca ejqueyi: icaca quiename sente tlöcatl puchtiecatl tli quetiemoöya tlin cuajcuale perlas. 46 Hua yaja oqueniexte sente perla tli lalebes balierebeya. Entunses yaja uya hua oquenamacac noche tli quepeaya, hua oquecu.
47 ’Ocsajpa, quiene Deus tlamandöruro icaca quiename sente tarröya, que quetlajcalque ijtec lamör, hua oquemasec de noche sösantle mimechte. 48 Hua cuöc ye otie, oquequextejque ca tlatienco. Hua omotlölejque, hua oquemaseque tlin cuajcuale hua oquentlölejque ijtec incheque. Hua tlin amo cuajcuale oquenchayöjque. 49 Ejqueu iyes cuöc tlames tlöltecpactle. Quisasque öngeles hua quennencuaxelusque tlin amo cualteque de intzölö tli yecteque. 50 Hua quentlajcalesque ijtec tlecale cöne xutlateca. Ompa chojchucasque hua motlantesesque.
Tesoro tli yancuec hua tli soltec
51 Quemelfiloöya Jesús:
―¿Ye nencasojcömatque ini nönca sösantle?
Yejua onöhuatque:
―Quiema, Tlöcatzintle.
52 Hua yejuatzi oquemelfejque:
―Por inu noche tlamachtiöne de inu ley de Moisés tli nuyejque ye oquetzeco quiene Deus tlamandöruro, yaja icaca quiename sente chöne, que quequextea de itesoro sösantle tli yancuec hua nuyejque tli soltec.
Giente de Nazaret amo omoneltocaque tieca Jesús
53 Hua omochi que cuöc oquesencöjque Jesús ini nöncate cuientos, obiloac de ompa. 54 Hua ohualiloac pa tiepuieblo. Hua quenmachtiloöya giente ipan teopanconetzi. Hua ca inu yejua quetietzöbejtaya, hua quejtoöya:
―¿De cöne quepea ini nönca ini machestelestle, hua ini nönca checöhualestle para quechihuas tietzöbetl? 55 ¿Amo yaja ini nönca iconie calpintiero? ¿Amo itucö inöntzi María, hua icnihua Jacobo hua Josie, hua Semu, hua Judas? 56 Hua icnihua sohuame, ¿amo oncö cate totlac? ¿De cöne, noso, quepea ini nönca ini sösantle?
57 Hua por inu amo quecualejtaya giente. Cache Jesús oquemelfejque:
―Ca nobeyo giente queyequejta sente tlayulepante, pero ipa ipuieblo hua ipa ichö amo öque ipa quejta.
58 Hua ompa amo oquechijque meyac tietzöbetl, ipampa amo moneltocaya yejua.