1 Preaiubiților, să nu dați crezare oricărui duh, ci puneți la încercare duhurile, dacă sunt de la Dumnezeu; căci în lume au ieșit mulți profeți mincinoși. 2 Duhul lui Dumnezeu să-L cunoașteți prin aceasta: orice duh care mărturisește că Isus Hristos a venit în trup este de la Dumnezeu; 3 și orice duh care nu mărturisește că Isus Hristos a venit în trup nu este de la Dumnezeu, ci este duhul acela al Antihristului, despre care ați auzit că vine și care este deja în lume. 4 Voi, copilașilor, sunteți din Dumnezeu și i-ați biruit, pentru că Cel ce este în voi este mai mare decât cel ce este în lume. 5 Ei sunt din lume; de aceea vorbesc ca din lume, și lumea îi ascultă. 6 Noi însă suntem din Dumnezeu: cine-L cunoaște pe Dumnezeu ne ascultă; cine nu este din Dumnezeu nu ne ascultă. Prin aceasta cunoaștem duhul adevărului și duhul rătăcirii.

7 Preaiubiților, să ne iubim unii pe alții; căci dragostea este de la Dumnezeu. Și oricine iubește este născut din Dumnezeu și Îl cunoaște pe Dumnezeu. 8 Cine nu iubește nu L-a cunoscut pe Dumnezeu, pentru că Dumnezeu este dragoste. 9 Dragostea lui Dumnezeu față de noi a fost arătată prin faptul că Dumnezeu L-a trimis în lume pe singurul Său Fiu născut,* ca noi să trăim prin El. 10 Și dragostea stă în aceasta: nu în faptul că noi L-am iubit pe Dumnezeu, ci în faptul că El ne-a iubit pe noi și L-a trimis pe Fiul Său ca jertfă de ispășire† pentru păcatele noastre. 11 Preaiubiților, dacă astfel ne-a iubit Dumnezeu pe noi, trebuie să ne iubim și noi unii pe alții. 12 Nimeni nu L-a văzut vreodată pe Dumnezeu. Dacă ne iubim unii pe alții, Dumnezeu rămâne în noi, și dragostea Lui a ajuns desăvârșită în noi.

13 Cunoaștem că rămânem în El și că El rămâne în noi prin faptul că ne-a dat din Duhul Său. 14 Și noi am văzut și depunem mărturie că Tatăl L-a trimis pe Fiul ca să fie Mântuitorul lumii. 15 Cine mărturisește că Isus este Fiul lui Dumnezeu, Dumnezeu rămâne în el, și el în Dumnezeu. 16 Și noi am cunoscut și am crezut dragostea pe care o are Dumnezeu față de noi. Dumnezeu este dragoste; și cine rămâne în dragoste rămâne în Dumnezeu, și Dumnezeu rămâne în el. 17 Cum este El, așa suntem și noi în lumea aceasta; astfel, în noi dragostea a ajuns desăvârșită, ca să avem îndrăzneală în ziua judecății. 18 În dragoste nu este frică, ci dragostea desăvârșită izgonește frica, pentru că frica aduce cu sine o pedeapsă; și cine se teme n-a ajuns desăvârșit în dragoste. 19 Noi Îl‡ iubim, pentru că El ne-a iubit întâi. 20 Dacă zice cineva: „Îl iubesc pe Dumnezeu”, și îl urăște pe fratele său, este un mincinos; căci cine nu-l iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, cum poate să-L iubească pe Dumnezeu, pe care nu L-a văzut? 21 Și avem de la El această poruncă: cine-L iubește pe Dumnezeu să-l iubească și pe fratele său!