A doua scrisoare a lui Pavel către Timotei
1
1 Pavel, apostol al lui Isus Hristos prin voia lui Dumnezeu, potrivit cu promisiunea vieții care este în Hristos Isus,
2 către Timotei, copilul meu preaiubit: Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Hristos Isus, Domnul nostru!
3 Îi mulțumesc lui Dumnezeu, căruia Îi slujesc cu o conștiință curată, așa cum au făcut strămoșii mei, căci te pomenesc neîncetat în rugăciunile mele, noapte și zi.
4 Îmi aduc aminte de lacrimile tale și doresc fierbinte să te văd, ca să mă umplu de bucurie.
5 Îmi aduc aminte de credința neprefăcută care este în tine, care a locuit întâi în bunica ta Lois și în mama ta Eunice, și sunt încredințat că locuiește și în tine.
6 De aceea îți aduc aminte să înflăcărezi darul lui Dumnezeu care este în tine prin punerea mâinilor mele.
7 Căci Dumnezeu nu ne-a dat un duh de frică, ci de putere, de dragoste și de stăpânire de sine.
8 Să nu-ți fie dar rușine de mărturia Domnului nostru, nici de mine, întemnițatul Său, ci suferă răul împreună cu mine pentru Vestea Bună, prin puterea lui Dumnezeu.
9 El ne-a mântuit și ne-a chemat cu o chemare sfântă, nu după faptele noastre, ci după propriul Său plan și după harul care ne-a fost dat în Hristos Isus mai înainte de vremurile veșnice,
10 dar care a fost descoperit acum prin arătarea Mântuitorului nostru Hristos Isus, care a nimicit moartea și a adus la lumină viața și nemurirea, prin Vestea Bună.
11 Pentru aceasta am fost pus eu predicator, apostol și învățător al neamurilor.
12 Din această pricină și sufăr aceste lucruri;
dar nu mi-e rușine, căci știu în Cine am crezut și sunt încredințat că El are putere să păzească pentru ziua aceea ceea ce I-am încredințat.
13 Păstrează dreptarul cuvintelor sănătoase pe care le-ai auzit de la mine, în credința și în dragostea care este în Hristos Isus.
14 Păzește lucrul acela bun care ți-a fost încredințat, prin Duhul Sfânt care locuiește în noi.
15 Știi că toți cei ce sunt în Asia m-au părăsit; între ei sunt Figel și Ermogen.
16 Domnul să-Și verse îndurarea peste casa lui Onisifor, căci de multe ori m-a înviorat și nu i-a fost rușine de lanțul meu!
17 Dimpotrivă, când a ajuns la Roma, m-a căutat cu multă grijă și m-a găsit.
18 Domnul să-i dea să capete îndurare de la Domnul în ziua aceea! Iar tu știi foarte bine în câte lucruri mi-a slujit el în Efes.