Scrisoarea lui Pavel către Tit
1
1 Pavel, slujitor al lui Dumnezeu și apostol al lui Isus Hristos, potrivit cu credința aleșilor lui Dumnezeu și cunoașterea adevărului care duce la evlavie,
2 în nădejdea vieții veșnice, pe care Dumnezeu, care nu poate să mintă, a promis-o mai înainte de vremurile veșnice,
3 dar la vremea potrivită Și-a descoperit Cuvântul prin vestirea care mi-a fost încredințată, după porunca lui Dumnezeu, Mântuitorul nostru —
4 către Tit, adevăratul meu copil într-o credință de obște: Har, îndurare și pace de la Dumnezeu Tatăl și de la Domnul Isus Hristos, Mântuitorul nostru!
5 Te-am lăsat în Creta tocmai pentru aceasta: ca să pui în rânduială lucrurile care au mai rămas de rânduit și să așezi bătrâni în fiecare cetate, așa cum ți-am poruncit:
6 dacă este cineva fără vină, soț al unei singure femei, având copii credincioși, care să nu fie învinuiți de destrăbălare sau de neascultare.
7 Căci supraveghetorul, ca un administrator al lui Dumnezeu, trebuie să fie fără vină; nu încăpățânat, nici mânios, nici dedat la vin, nici bătăuș, nici lacom de câștig murdar,
8 ci primitor de oaspeți, iubitor de bine, chibzuit, drept, sfânt, înfrânat,
9 să se țină strâns de Cuvântul vrednic de încredere, care este potrivit cu învățătura, ca să fie în stare atât să îndemne în învățătura sănătoasă, cât și să-i dovedească vinovați pe cei ce stau împotrivă.
10 Căci sunt mulți oameni nesupuși, palavragii și amăgitori, mai ales printre cei tăiați împrejur,
11 cărora trebuie să li se astupe gura; ei răzvrătesc familii întregi, învățând pe alții ce nu trebuie, pentru un câștig murdar.
12 Unul dintre ei, chiar un profet de-al lor, a zis: „Cretanii sunt întotdeauna niște mincinoși, niște fiare rele, niște pântece leneșe.”
13 Această mărturie este adevărată. De aceea mustră-i aspru, ca să fie sănătoși în credință
14 și să nu țină seama de basmele iudaice și de poruncile unor oameni care întorc spatele adevărului.
15 Pentru cei curați, toate lucrurile sunt curate; dar pentru cei întinați și necredincioși, nimic nu este curat, ci până și mintea și conștiința le sunt întinate.
16 Ei mărturisesc că Îl cunosc pe Dumnezeu, dar cu faptele Îl tăgăduiesc, fiindcă sunt scârboși, neascultători și netrebnici pentru orice faptă bună.