1 Mai mult, înalță o plângere pentru prinții lui Israel, 2 Și spune: Ce este mama ta? O leoaică; ea s-a culcat printre lei, și-a hrănit puii printre leii tineri. 3 Și a crescut pe unul dintre puii ei; el care a devenit un leu tânăr și a învățat să prindă prada; a mâncat oameni. 4 Națiunile de asemenea au auzit despre el; a fost prins în groapa lor și l-au adus cu lanțuri în țara Egiptului. 5 Și după ce ea a văzut că a așteptat în zadar și speranța ei a fost pierdută, atunci a luat pe un altul dintre puii ei și l-a făcut un leu tânăr. 6 Și el se urca și cobora printre lei, a devenit un leu tânăr și a învățat să prindă prada și a mâncat oameni. 7 Și a cunoscut palatele lor pustii și le-a risipit cetățile; și țara a fost pustiită și plinătatea ei, prin zgomotul răcnetului său. 8 Atunci națiunile s-au pus împotriva lui de fiecare parte a provinciilor și și-au întins plasa asupra lui; el a fost prins în groapa lor. 9 Și l-au pus sub pază în lanțuri și l-au adus la împăratul Babilonului; l-au adus în întărituri, ca vocea lui să nu mai fie auzită pe munții lui Israel. 10 Mama ta este ca o viță în sângele tău, sădită lângă ape; ea a fost roditoare și plină de ramuri din cauza multor ape. 11 Și avea toiege puternice pentru sceptrele celor care conduceau și statura ei era înălțată printre ramurile dese și se arăta în înălțimea ei cu mulțimea ramurilor ei. 12 Dar a fost smulsă în furie, a fost doborâtă la pământ și vântul de est i-a uscat rodul; toiegele ei puternice au fost frânte și vestejite; focul le-a mistuit. 13 Și acum ea este sădită în pustie, într-un pământ uscat și însetat. 14 Și focul a ieșit dintr-un toiag al ramurilor ei, care i-a mâncat rodul, astfel încât ea nu mai are niciun toiag puternic să fie sceptru pentru a conduce. Aceasta este plângere și plângere va fi.