1 În Cezareea era un om, Corneliu, centurion în ceea ce se numea regimentul italian, 2 un om evlavios și temător de Dumnezeu în toată casa lui, care dădea cu generozitate poporului daruri pentru cei nevoiași și se ruga mereu lui Dumnezeu. 3 Pe la ora nouă a zilei, *a văzut clar într-o viziune un înger al lui Dumnezeu care a venit la el și i-a spus: “Corneliu!”.

4 El, care, fixându-și ochii asupra Lui și înfricoșându-se, a zis: “Ce este, Doamne?”

El i-a spus: “Rugăciunile tale și darurile tale pentru cei nevoiași s-au înălțat ca o amintire înaintea lui Dumnezeu. 5 Trimite acum oameni la Iope și adu-l pe Simon, care se mai numește și Petru. 6 El locuiește la un tăbăcar pe nume Simon, a cărui casă se află pe malul mării. †

7 După ce a plecat îngerul care-i vorbise, Corneliu a chemat doi dintre slujitorii săi de casă și un ostaș credincios dintre cei care-l îngrijeau în permanență. 8 După ce le-a explicat totul, i-a trimis la Iope.

9 A doua zi, când au pornit în călătorie și s-au apropiat de cetate, Petru s-a suit pe acoperișul casei să se roage, pe la amiază. 10 I s-a făcut foame și a vrut să mănânce, dar, în timp ce ei se pregăteau, a căzut în transă. 11 A văzut cerul deschis și un anumit recipient care se cobora la el, ca un cearșaf mare lăsat de patru colțuri pe pământ, 12 în care se aflau tot felul de animale cu patru picioare de pe pământ, animale sălbatice, reptile și păsări ale cerului. 13 Un glas a venit la el: “Scoală-te, Petru, ucide și mănâncă!”

14 Dar Petru a zis: “Nu, Doamne, căci eu n-am mâncat niciodată nimic din ce este de rând sau necurat.”

15 Și a doua oară, un glas a venit din nou la el: “Ceea ce a curățat Dumnezeu, să nu numești necurat.” 16 A făcut aceasta de trei ori și îndată lucrul acesta a fost primit în cer.

17 Și pe când Petru era foarte nedumerit în sinea lui cu privire la semnificația viziunii pe care o avusese, iată că oamenii trimiși de Corneliu, după ce au întrebat de casa lui Simon, au stat în fața porții 18 și au strigat și au întrebat dacă Simon, care se mai numea și Petru, era găzduit acolo. 19 În timp ce Petru reflecta asupra viziunii, Duhul i-a spus: “Iată, trei‡ bărbați te caută. 20 Dar ridică-te, coboară-te și mergi cu ei, fără să te îndoiești de nimic, pentru că Eu i-am trimis”.

21 Petru s-a coborât la oamenii aceia și le-a zis: “Iată, eu sunt cel pe care-l căutați. De ce ați venit?”

22 Ei au zis: “Corneliu, centurionul, un om drept și temător de Dumnezeu, bine pomenit de tot neamul iudeilor, a fost îndemnat de un înger sfânt să vă cheme în casa lui și să asculte ce veți spune.” 23 Așa că i-a chemat și le-a pus la dispoziție un loc de cazare.

A doua zi, Petru s-a sculat și a ieșit cu ei; și câțiva dintre frații din Iope l-au însoțit. 24 A doua zi, au intrat în Cezareea. Corneliu îi aștepta, după ce-și adunase rudele și apropiații. 25 Când a intrat Petru, Corneliu l-a întâmpinat, a căzut la picioarele lui și i s-a închinat. 26 Dar Petru l-a ridicat și i-a zis: “Ridică-te! Și eu însumi sunt un om”. 27 În timp ce vorbea cu el, a intrat și a găsit pe mulți adunați. 28 El le-a zis: “Voi înșivă știți cum este un lucru nelegiuit ca un iudeu să se unească sau să vină la unul de alt neam, dar Dumnezeu mi-a arătat că nu trebuie să numesc pe nimeni profan sau necurat. 29 De aceea am venit și eu fără să mă plâng când am fost chemat. De aceea întreb: “De ce ați trimis după mine?”.

30 Corneliu a zis: “Acum patru zile am postit până la ceasul acesta; și la ceasul al nouălea, §m-am rugat în casa mea și iată că un om îmbrăcat în haine strălucitoare 31 a stat înaintea mea și a zis: “Corneliu, rugăciunea ta a fost ascultată și darurile tale pentru cei nevoiași au fost luate în seamă înaintea lui Dumnezeu. 32 Trimite deci la Iope și cheamă-l pe Simon, care se mai numește și Petru. El locuiește în casa unui tăbăcar numit Simon, pe malul mării. Când va veni, va vorbi cu voi”. 33 De aceea am trimis îndată la tine și a fost bine că ai venit. De aceea, acum suntem cu toții prezenți aici, în fața lui Dumnezeu, ca să auzim tot ce ți-a poruncit Dumnezeu.”

34 Petru a deschis gura și a zis: “Cu adevărat, am văzut că Dumnezeu nu face favoruri, 35 ci, în orice neam, cel ce se teme de El și face dreptate este plăcut Lui. 36 Cuvântul pe care l-a trimis copiilor lui Israel, propovăduind vestea bună a păcii prin Isus Cristos — el este Domnul tuturor— 37 voi înșivă știți ce s-a întâmplat, care a fost vestit în toată Iudeea, începând din Galileea, după botezul pe care l-a predicat Ioan; 38 cum Dumnezeu l-a uns cu Duh Sfânt și cu putere pe Isus din Nazaret, care umbla făcând bine și vindecând pe toți cei asupriți de diavol, pentru că Dumnezeu era cu el. 39 Noi suntem martori la tot ce a făcut El, atât în țara iudeilor, cât și în Ierusalim, pe care l-au și* ucis, spânzurându-l pe un lemn. 40 Dumnezeu l-a înviat a treia zi și l-a dat să se arate, 41 nu întregului popor, ci martorilor care au fost aleși mai dinainte de Dumnezeu, nouă, care am mâncat și am băut cu el după ce a înviat din morți. 42 Ne-a poruncit să propovăduim poporului și să mărturisim că Acesta este Cel desemnat de Dumnezeu ca Judecător al celor vii și al celor morți. 43 Toți profeții mărturisesc despre el că, prin numele lui, oricine crede în el va primi iertarea păcatelor.”

44 Pe când Petru rostea încă aceste cuvinte, Duhul Sfânt a căzut peste toți cei ce auzeau cuvântul. 45 Cei din circumcizie care au crezut erau uimiți, toți cei care veniseră cu Petru, pentru că darul Duhului Sfânt se revărsase și peste neamuri. 46 Căci îi auzeau vorbind în alte limbi și lăudând pe Dumnezeu.

Atunci Petru a răspuns: 47 “Poate cineva să interzică acestor oameni să fie botezați cu apă? Ei au primit Duhul Sfânt la fel ca și noi”. 48 Și le-a poruncit să fie botezați în numele lui Isus Hristos. Apoi l-au rugat să rămână câteva zile.