1 Am văzut și iată Mielul stând în picioare pe muntele Sionului, și împreună cu El un număr de o sută patruzeci și patru de mii, care aveau numele Lui și numele Tatălui Său scris pe frunțile lor. 2 Am auzit din cer un sunet ca un zgomot de ape multe și ca un tunet mare. Sunetul pe care l-am auzit era ca al harpiștilor care cântă la harpele lor. 3 Ei cântă o cântare nouă înaintea tronului, înaintea celor patru ființe vii și a bătrânilor. Nimeni nu putea să învețe cântecul, în afară de cei o sută patruzeci și patru de mii, cei care fuseseră răscumpărați de pe pământ. 4 Aceștia sunt cei care nu au fost spurcați cu femei, căci sunt fecioare. Aceștia sunt cei care îl urmează pe Miel oriunde merge. Aceștia au fost răscumpărați de Isus dintre oameni, cele dintâi roade pentru Dumnezeu și pentru Miel. 5 În gura lor nu s-a găsit nici o minciună, căci sunt ireproșabili. *

6 Și am văzut un înger care zbura din mijlocul cerului și care avea o veste veșnică, pe care trebuia să o vestească celor ce locuiesc pe pământ, oricărui neam, seminție, limbă și popor. 7 El a spus cu glas tare: “Temeți-vă de Domnul și dați-i slavă, căci a venit ceasul judecății Lui. Adorați-l pe cel care a făcut cerul, pământul, marea și izvoarele de apă!”.

8 Și a urmat un al doilea înger, care a zis: “A căzut Babilonul cel mare, care a făcut toate neamurile să bea din vinul mâniei desfrânării lui.”

9 Un alt înger, al treilea, i-a urmat și a zis cu glas mare: “Dacă cineva se închină fiarei și chipului ei și primește un semn pe frunte sau pe mână, 10 va bea și el din vinul mâniei lui Dumnezeu, care este pregătit neamestecat în paharul mâniei Lui. El va fi chinuit cu foc și sulf în prezența sfinților îngeri și în prezența Mielului. 11 Fumul chinului lor se va ridica în vecii vecilor. Nu au odihnă zi și noapte, cei care se închină fiarei și chipului ei și oricine primește semnul numelui ei.

12 Aici este perseverența sfinților, a celor ce păzesc poruncile lui Dumnezeu și credința lui Isus.”

13 Și am auzit o voce din ceruri care zicea: “Scrie: “Fericiți cei ce mor în Domnul de acum înainte!””.

“Da”, spune Duhul Sfânt, “ca să se odihnească de munca lor, căci lucrările lor îi însoțesc”.

14 M-am uitat și am văzut un nor alb și, pe nor, un om șezând ca un fiu de om,† având pe cap o cunună de aur și în mână o seceră ascuțită. 15 Un alt înger a ieșit din templu și a strigat cu glas tare către cel care ședea pe nor: “Trimite secera și seceră, căci a venit ceasul secerișului, căci secerișul pământului este copt!” 16 Cel care ședea pe nor a împins secera în pământ, și pământul a fost secerat.

17 Un alt înger a ieșit din templul care este în cer. Avea și el o seceră ascuțită. 18 Un alt înger a ieșit din altar, cel care are putere asupra focului, și a strigat cu glas mare către cel care avea secera ascuțită, zicând: “Trimite secera ta ascuțită și culege ciorchinii viței de vie de pe pământ, căci strugurii pământului sunt pe deplin coapte!” 19 Îngerul și-a înfipt secera în pământ, a cules strugurii de pe pământ și i-a aruncat în marea presă de vin a mâniei lui Dumnezeu. 20 Presa de vin a fost călcată în afara cetății, și sângele a ieșit din ea până la frâiele cailor, până la o mie șase sute de stadii. ‡