20
¿Aba nembu re? ɨ mbia ñee Jesús je
Emo mose que Jesús riqui mbia mbaaquiatu quiatu Dios chuchúaa ra. Ererecua que ngaẽ ja ñee ee ra. Sacerdote rerecua. Embesasa abe no. Ameɨ abe no. Ũquɨ̃ ngue ñee ja Jesús je ra. —¿Mbaerã ereɨco mbia mbaaquiatu quiatu re? ¿Aba “mbia embaaquiatu quiatu” ɨ ndeje re? ɨ que ererecua ja Jesús je ra. Jesús que ñee ee ra. —Se rane tacheẽ jẽje. Se rane preguntar tae jẽje. ¿Aba ñee Juan je re? “Eso bautizar ɨ mbia je” ɨ ee re. ¿Dios eã ño ere no? Jeñee seje, ɨ que Jesús ee ra. Ererecua que ndua ndua ja u ra. Ñee ñee ngue u nyue ra. —¿Mañɨ nande ra echeẽ ndobeɨshɨ̃ nde? “Dios que Juan mbu ra”, nande aroneate. Eɨ̃ nda ñee nande je. “¿Mbaerã jẽɨngoãte eruɨ re no?” ɨ quiarei ra nande je. “Dios eã ngue embu ra”, nande aroneate no. Mbia ataque ra paama ɨ tuchɨ nande je. Nandeɨ eɨ ra sɨta je. Juan quiato tuchɨ que mbia, ɨ que ererecua ñee ñee nyue ra. Ererecua que ñee nyee Jesús je ra. —Ureɨcuayãte. Aba chõ Juan mbu. Bautizar ɨ sacuã, ɨ que ererecua ñee ja ee ra. Jesús abe que ñee ee cote ra. —Se abe ra acheẽ eã jẽje no. Aba chõ “ã esaã” ɨ seje. Acheẽ eã nda jẽje no, ɨ que ererecua je ra.
Uva raarõsa ɨcuã ɨcuã nguerecua je
Jesús que mbia mbaaquiatu quiatu cote ra. —Sã mbia mo ndiqui no. Sã ibicha mo ndiqui no. Sã ibicha riqui uva i tiquia tiquia no. Sã ibicha riqui “sembae uvas jẽsaarõ”, ɨ emo je no. Sã eriqui oso itõte no. 10 Uva quiche mose que echa ngũimba mo mondo rei umbaerã ndea ra. Ae uva saarõ nguia nae, ũquɨ̃ ngue eisi ɨcuã tuchɨ ra. Ucua ucua que erese ra. Eochɨ que emondo mbuchebi ra. 11 Echa que ngũimba mo mondo rei ereabe no nda. Aque abe que eraarõsa isi ɨcuã no nda. Ucua ucua que aque abe rese no nda. Eochɨ que emondo mbuchebi ra. 12 Echa que emo abe mondo rei ra. Aque abe que eiruã nua mondo mbuchebi no nda. 13 Echa ia eãte que ra. “¿Mañɨ ae ra se re? Seriirĩ quiatu tamondo erea cote. Ũquɨ̃ nda ɨreɨ̃ ɨreɨ̃ jiri esɨ cote reae”, ɨ rei que echa ra. 14 Uva raarõsa mae mose erese que ñee nyue ra. “¡Co eriirĩ ndu quia co cote jẽ! ¡Nandeɨquia rei jẽ! Ɨ̃ nda uvas nandembaerã ae cote”, ɨ que ñee nyue ra. 15 Eraarõsa que eriirĩ querao pe jiri eɨquia ra. Eriirĩ ngue mano cote ra. ¿Mañɨ nda echa quia eraarõsa je cote re? 16 Echa ra oso eraarõsa ɨquia ja cote. Ibi ra emondo emo je cote. Eraarõ sacuã, ɨ que Jesús mbia je ra. —¡Ũquɨ̃ nda ɨquechɨ̃ jẽ! ɨ que mbia ra. 17 Jesús que mae erese ñee ee cote ra. —¿Ã embesa ji rese jemae ãte re?
Sã emo ndiqui tuchua ao sɨta je no.
Sã sɨta mo ndirirõ mombo no.
Eɨcuãte eriqui reĩ nguiã ee.
Aquere Dios emundua sɨ erese.
“Earonda sacuã turambi chõ eriqui re”, ɨ ndua sɨ uchɨmombo rese.
Sã uchɨmombo rirõ sɨ cote no,
ɨ que embesa ji ra. 18 Ae ra nyoɨ ngoɨ aque sɨta arõ nae, ũquɨ̃ nda huẽ. Aque sɨta ngoɨ mose emo arõ, ũquɨ̃ nda mano, ɨ que Jesús ra. —Aque sɨta rã ndei se, ɨ chõ ngue re.
¿Impuestos ra uremee ererecua je re? ɨ mbia ñee Jesús je
19 —Nanderɨɨ̃ ño Jesús riqui nguiã ñee a. Nandeisi rei serao jẽ, ɨ rei que sacerdotes rerecua ñee nyue ra. Embesasa abe no. Ũquɨ̃ ngue paama ɨ ja Jesús je ra. Jesús isi aronea tuchɨte que mbia résaa ra. Eɨreɨ̃te quiatu ngue mbia tubɨrɨã sɨ re. 20 Ererecua que mbia ɨcuã mondo mondo quia Jesús cheẽ andu andu ra. —¡Jẽturã jẽsaã saã oso Jesús je jẽ! ¡Echeẽ ndese jenyiisaquia quiatu ure je jẽ! Mbae mo nɨɨ ñee ɨcuã mose, ¡nandeisi rei jẽ! Ererecua tuchɨ je nandemondo cote, ɨ ja que ererecua ñee nda. 21 Ae chɨ uturã naa naate Jesús je nae, ũquɨ̃ ngue ñee ee ra. —Jesús, co ereɨco mbia mbaaquiatu quiatu turãte co. Mbia jaje ndeturãte riqui co. Mbia erembaaquiatu quiatu turãte quia Dios ɨcha rɨɨ̃ co. 22 Nyebe ureɨco nguiã ñee ndeje a. ¿Coche mbia mbae isiquia mee mee mose Romano nderecua je re? ¿Uremee nda ee re? ¿Uremee eã nda ee re no? ɨ que ñee Jesús je ra. 23 Jesús que ũquɨ̃ ɨcuã ɨcuate ra. Nyebe ñee nguiã ee. —¿Mbaerã jẽɨngo “ɨ̃ nda Jesús ucheẽ nyabi”, ɨ seje re? 24 Mbae isiquia mo jẽteacuquia ɨmbu seje. ¿Aba mbae nombre ñɨ mbae isiquia rese a re? ¿Aba ãquĩ aingue abe ñɨ a re? ɨ que Jesús ee ra. —Romano nderecua, ɨ que ñee Jesús je ra. 25 Jesús que ñee ee cote ra. —Romano nderecua mbaerã jemee ño ee. Dios mbaerã jemee ño ee, ɨ que Jesús ee ra. 26 Jesús que ucheẽ nyabi aroneate ee ra. Ũquɨ̃ ngue nyuruɨra jate u Jesús cheẽ andu ra. Nyebe eriqui ñee eã ee cote.
Mbia raaque ra quera sɨ, ɨ Jesús
27 —Mbia raaque ra quera eã mbeɨ, ɨ que mbiamo nguia ñee nda. Saduceos ɨ que ũquɨ̃ je ra. Ũquɨ̃ mo ngue nyoɨ ñee Jesús je ra. 28 —Ã ngue Moisés mbesa nande je ra: “Emo eriiriã mano mose, ngũinisi recha mose, sã enongue mano je ninisi rerequia. Sã tiirĩ ngõngue raaque rɨɨ̃”, ɨ que Moisés embesa nande je ra. 29 Sã eriquii mo ndiqui no. Eribi que seis ra. Eriquii que ngũinisirã quereco rei ra. Mano ño ngue tiirĩ ndocoɨ̃ ngũinisi recha ra. 30 Enongue que nguiquii cheecha quereco rei cote ra. Ae abe que mano ño tiirĩ ndocoɨ̃ no nda. 31 Enongue abe que equereco rei cote no nda. Ae abe que mano ño tiirĩ ndocoɨ̃ no nda. Ũquɨ̃ seis ja que ngõngue cheecha quereco ja rei ra. Mano ja tuchɨ chõ ngue tiirĩ ndocoɨ̃ no nda. 32 Eninisi eru cheecha abe que mano ño nyee cote ra. 33 Siete que eru nyii resẽ. Mbia raaque quera sɨ mose, ¿abate ra equereco cote re? ɨ que saduceos ñee Jesús je ra. —Ma Jesús ñee ɨcuã no, ɨ chõ ngue re.
34 Jesús que ñee ee ra. —Aa chõ mbia riqui nguiã ngũinisi rerequia querabe. Siqui mose íbii. 35 Ae raaque ra Dios mbuquera sɨ nae, ae ra Dios mingo beɨ nyɨese nae, ũquɨ̃ nda ngũinisi quereco eã mbeɨ huee cote. Ũquɨ̃ nda ngu quereco eã mbeɨ huee cote no. 36 Huee quiatu ra mbia manoã mbeɨ. Angeles rã mbeɨ ra mbia riqui huee cote. Dios riirĩ tuchɨ ra eriqui huee mose cote. Embuquerái quiatu ra cote. 37 Moisés abe que mbia mbiirandu ra. “Mbia raaque quera quera beɨ quia co”, ɨ que Moisés ra. “ ‘Se rei Dios. Abraham nderecua chõ aɨco nguiã co. Isaac nderecua abe. Jacob nderecua abe no’, ɨ que Dios ra”, ɨ que Moisés embesa ra. Ira ruri rendi mose que Dios Moisés mbiirandu ũquɨ̃ ndese ra. 38 Ũquɨ̃ mano ndaque nyii. Ũquɨ̃ ndeco siqui beɨ chõ nguiã ũquɨ̃. Mbia raaque rerecua eã ño Dios re. Mbia reco rerecua chõ ñene. Mbia reco ja chõ siqui nguiã Dios je ã, ɨ que Jesús ee ra. 39 —Ndecheẽ turãte, ɨ que embesasa mo ñee Jesús je ra. 40 Ae “Jesús nandembɨɨcuã” ɨ rei quia, ũquɨ̃ ngue ñee eã Jesús je cote ra.
¿Aba rucucha Cristo re?
41 Jesús que ñee mbia je ra. —Se abe tacheẽ jẽje cote. ¿Mbaerã mbia riqui ñee nde? “David rucucha chõ Cristo re” ɨ re. 42 David sɨ que “sererecua” ɨ Cristo je ra. Sã David chɨmbesa Salmos no:
Dios que ñee Cristo sererecua je ra.
“Ecoi sejii.
Nde abe ra ererecua serese.
43 Ae ndeucuãyãte quia nae, ũquɨ̃ je ra ndequirãcuã ateacuquia tuchɨ.
Ndequirãcuã tuchɨ chee ra ũquɨ̃ sɨ”, ɨ que Dios sererecua je ra,
ɨ que David embesa ra. 44 David sɨ chõ “sererecua” ɨ nguiã Cristo je. ¿Mañɨ nda David rucucha Cristo re? Jeñee ño seje, ɨ que Jesús ũquɨ̃ je ra.
Jesús ñee asi embesasa je
45 Mbia ja résaa que Jesús ñee uchɨmbaaquiatu je cote ra. 46 —¡Embesasa rã ño nda jẽɨngochɨ̃ je! Ũquɨ̃ ucuasu saã saã mbeɨte quia ã. Huɨɨrao turã equereco beɨte quia ã. “Sã mbia ererecua ɨ nande je”, ɨ beɨte equia ã. Mbia renda turã abe eirabo rabo beɨte quia mbia sɨ ã. “Fiestacha jii quia taɨ̃ jẽ”, ɨ abe beɨ equia ã no. 47 Ari eru cheecha mbae abe embutiã tiã nguia ã no. Ucheẽ oco abe esaã saã mbeɨte quia Dios je ã no. “Ɨ̃ nda mbia mae nanderese”, ɨ chõ nguiã. Ũquɨ̃ nda Dios mbasi tuchɨ cote, ɨ que Jesús uchɨmbaaquiatu je ra.