3
Juan Dios cheẽ senei senei mbia je
1-2 Aquere que Dios ñee Juan je ra. Zacarías riirĩ je. Tiberio siqui beɨ mose mbia ja rerecuarã. Quince años ereco mose mbia rerecuarã. Poncio Pilato que Judea jenda rerecua aque mose ra. Herodes que Galilea jenda rerecua ra. Felipe que Herodes nongue ra. Felipe que Iturea jenda rerecua ra. Traconite jenda rerecua abe que Felipe no nda. Lisanias que Abilinia jenda rerecua ra. Anás que sacerdote rerecua ra. Caifás abe que sacerdote rerecua ra. Ũquɨ̃ ererecua sique mose que Dios ñee Juan je turuquia re ra. Nyebe que Juan Dios cheẽ senei senei nguia mbia je ra. Ama Jordán ndurubinda jaje. Eɨ̃ ño ngue Juan nguia ñee mbia je ra. —Jẽhuɨ chõ jẽɨcuã sɨ. Dios jẽɨcuã mbutiã sacuã. Ũquɨ̃ mose nda bautizar ae jẽje chã, ɨ que Juan nguia ñee mbia ja je ra. Isaías chɨmbesa ɨo sacuã ño ngue Juan Dios cheẽ nenei nenei nguiã. Isaías chɨmbesa chõ ã nde:
Emo nda ñeemombo mombo quia mbia je turúquiaa.
“Ñeenda nandererecua mbaerã jembuquiche.
Jẽɨngo quiatu nandererecua tu nonde.
Ñeenda jembuturã turã nandererecua mbaerã.
Ibi cuaacua jembato mbato.
Ibi ati ati jẽsimiambo ambo.
Ñeenda chaa chaa jeñeengo.
Ibi rashɨ̃ ndashɨ̃ jẽiti iti.
‘Mbia mingo beɨsa’, ɨ ja ra mbia ñee Dios je cote”, ɨ ra emo nguia turúquiaa,
ɨ que Isaías embesa cose ra. Mbia que nyoɨ nyoɨ ja quia Juan ndea ra. Juan bautizar ɨ sacuã ee. Juan ngue ñee ee ra. —Mbeɨ rã ño jẽɨngo nguiã. Mbae ɨcuã nda jeɨ̃ jeɨ̃ mbia je, ¿ũquɨ̃ sɨ jenyu quia seje co re? Jẽ mbae ɨcuã ndecha mose Dios je, mbae turã jẽsaã saã mbeɨ quia ee cote. “Abraham ndiirĩ nducucha chõ nande re. Nyebe ra Dios nandemingo beɨ” ¡jenyechɨ̃ nda jẽ! Dios Abraham ndiirĩ nducucha chao arondete raque sɨta je. Ira rã sɨ chõ mbia re. Sã ira mo ɨa eã no. Sã ea eã maña ño no. Sã eréi chõ no. Eɨ̃ serɨ̃ serɨ̃ ño Dios mbia je, mbia mbae turã naa eã mose, ɨ que Juan ñee mbia je ra. 10 —¿Mbae rese ra ureɨco Dios je re? ɨ que mbia Juan je ra. 11 Juan ngue ñee ee ra. —Ndeɨrao nyeremo mose, enongue emondo eɨrao eã je. Ndechɨurã mose, emo emondo mbaecha reã je, ɨ que Juan mbia mbaaquiatu quiatu ra. 12 Impuestos isi isiquia mo abe que nyoɨ Juan je ra. Juan bautizar ɨ sacuã ee. —¿Mbae rese ra ureɨco ure re? ɨ que ñee Juan je ra. 13 —¡Mbae ra jembatachɨ̃ jẽ! ¡Cobrar jenye turã ño jẽ! Jẽɨcua quiatu chõ, ɨ que Juan ee ra. 14 Soldados mo abe que ñee Juan je ra. —¿Mbae rese ra ureɨco ure re no? ɨ que soldados ñee Juan je ra. Juan ngue ñee ee ra. —¡Mbia mbae ra jẽisi chooñochɨ̃ jẽ! “Co que mbae ɨcuã saã nda” ¡jenye chooñochɨ̃ nda emo je jẽ! Jembae ae chõ jendeco, ɨ que Juan ñee soldados je ra. 15 Mbia que mae quiatu quiatu quia Juan ndese ra. —Cristo chõ co reae, ɨ raque mae quiatu quiatu erese. 16 Juan ngue ñee mbia jaje ra. —I achõ je chõ aɨco nguiã bautizar ɨ mbia je co. Co chɨ emo ndu quia seruɨ co. Ae quia equirãcuã tuchɨ sesɨ re. Ae quia eturã tuchɨ sesɨ re. Ae quia ra bautizar ɨ mbia je Espíritu Turã je. Mbia chɨã mbitirõ sacuã. Sã tata riqui mbae mbitirõ no. 17 Ae ra mbia umbae mɨɨ ɨcúe. Eturã achõ ño embae re. Ae embae eã nae, ũquɨ̃ nda esei cote. Ũquɨ̃ ndeisa ra ua eã mbeɨ tata. Sã mbia quiata a chiqui chiqui no. Sã ea mɨɨ ɨcúe no. Sã echuruique mombo tátaa no, ɨ que Juan ñee mbia je ra. 18 Eɨ̃ ngue Juan nguia Dios cheẽ turã nenei nenei mbia je ra. Mbia mbaaquiatu tuchɨ. 19 Ererecua Herodes je que Juan ñee nyee ra. Felipe ninisi rese siqui mose. —¿Mbaerã ereɨco ndenongue ninisi rese re? ɨ que Juan ererecua je ra. —Mbae ɨcuã eresaã saã ja techɨ̃ nguia re, ɨ tuchɨ que Juan ee ra. 20 Ererecua que Juan ñee mumba beɨ chõ nda. Ererecua que Juan tarõ nyee cárcel nda.
Juan bautizar ɨ Jesús je
21 Juan bautizar ɨ mose mbia jaje, Jesús je abe que bautizar ɨ ra. Jesús que ñee ñee nguia ngu je ra. Ibei que obo ee ra. 22 Espíritu Turã ngue nguichi Jesús rese ra. Nyurusɨ rã ño nguichi checua erese. Ibatenda que ñee ee ra. —Seriirĩ ño nde re. Sechesecua chõ nde re. Seyate nderese, ɨ que Ibatenda Jesús je ra.
Mbia ñiinda Jesús i
23 Jesús treinta años mose que mbia mbaaquiatu quiatu ramo nda. —José riirĩ, ɨ ja que mbia Jesús je ra. Elí riirĩ nguia José re. 24 Elí rei Matat ndiirĩ. Matat ndei Leví riirĩ. Leví rei Melqui riirĩ. Melqui rei Jana ndiirĩ. Jana ndei José riirĩ. 25 José rei Matatías riirĩ. Matatías rei Amós ndiirĩ. Amós ndei Nahum ndiirĩ. Nahum ndei Esli riirĩ. Esli rei Nagai riirĩ. 26 Nagai rei Maat ndiirĩ. Maat ndei Matatías riirĩ. Matatías rei Semei ndiirĩ. Semei ndei José riirĩ. José rei Judá riirĩ. 27 Judá rei Joana ndiirĩ. Joana ndei Resa riirĩ. Resa rei Zorobabel riirĩ. Zorobabel rei Salatiel riirĩ. Salatiel rei Neri riirĩ. 28 Neri rei Melqui riirĩ. Melqui rei Adi riirĩ. Adi rei Cosam ndiirĩ. Cosam ndei Elmodam ndiirĩ. Elmodam ndei Er riirĩ. 29 Er rei Josué riirĩ. Josué rei Eliezer riirĩ. Eliezer rei Jorim ndiirĩ. Jorim ndei Matat riirĩ. 30 Matat rei Leví riirĩ. Leví rei Simeón ndiirĩ. Simeón ndei Judá riirĩ. Judá rei José riirĩ. José rei Jonán ndiirĩ. Jonán ndei Eliaquim ndiirĩ. 31 Eliaquim ndei Melea riirĩ. Melea rei Mainán ndiirĩ. Mainán ndei Matata riirĩ. Matata rei Natán ndiirĩ. 32 Natán ndei David riirĩ. David rei Isaí riirĩ. Isaí rei Obed riirĩ. Obed rei Booz riirĩ. Booz rei Salmón ndiirĩ. Salmón ndei Naasón ndiirĩ. 33 Naasón ndei Aminadab riirĩ. Aminadab rei Aram ndiirĩ. Aram ndei Esrom ndiirĩ. Esrom ndei Fares riirĩ. Fares rei Judá riirĩ. 34 Judá rei Jacob riirĩ. Jacob rei Isaac riirĩ. Isaac rei Abraham ndiirĩ. Abraham ndei Taré riirĩ. Taré rei Nacor riirĩ. 35 Nacor rei Serug riirĩ. Serug rei Ragau riirĩ. Ragau rei Peleg riirĩ. Peleg rei Heber riirĩ. Heber rei Sala riirĩ. 36 Sala rei Cainán ndiirĩ. Cainán ndei Arfaxad riirĩ. Arfaxad rei Sem ndiirĩ. Sem ndei Noé riirĩ. Noé rei Lamec ndiirĩ. 37 Lamec ndei Matusalén ndiirĩ. Matusalén ndei Enoc ndiirĩ. Enoc ndei Jared riirĩ. Jared rei Mahalaleel riirĩ. Mahalaleel rei Cainán ndiirĩ. 38 Cainán ndei Enós ndiirĩ. Enós ndei Set riirĩ. Set rei Adán ndiirĩ. Adán ndei Dios riirĩ.