17
Ñañaré tiirí, quio niiã
(Mt 18.6-7, 21-22; Mr 9.42)
Jesús cʉ̃ʉ̃ bueráre jĩĩyigʉ:
—Ãpẽrãrẽ́ ñañarõ jĩĩcõãsãre niirucujããdacu. Ñañarõ jĩĩcõãsãgʉ̃norẽ ñañanemorõ wáaadacu. Cʉ̃ʉ̃ yʉʉre padeorágãrẽ ñañaré tiidutíri, cʉ̃ʉ̃rẽ nemorṍ ñañarõ wáaadacu. Cʉ̃ʉ̃rẽ ʉ̃tãgã pairígamena cʉ̃ʉ̃ wãmʉãpʉ siatúyo, día pairímaapʉ cõãñocori, nemorṍ ãñubocu. Mʉ́ãrẽ wedetoaa mée.
’Mʉʉya wedegʉ mʉʉrẽ ñañaré tiirí, cʉ̃ʉ̃rẽ “mʉʉ ñañaré tiiáwʉ̃” jĩĩ wedeya. Cʉ̃ʉ̃ wãcũpati, wasorí, cʉ̃ʉ̃rẽ acabóya. Cʉ̃ʉ̃ sietecõrõ sicabʉreco mʉʉrẽ ñañaré tiirí, sietecõrõ mʉʉrẽ acabóre sãĩrĩ́, acabóya, jĩĩyigʉ.
Jesús Cõãmacʉ̃rẽ padeorére wederigue
Jesús beserira cʉ̃ʉ̃rẽ sãĩyíra:
—Ʉ̃sãrẽ padeoré ticonemoña, jĩĩyira.
Marĩ Õpʉ̃ yʉʉyigʉ:
—Mostazape péeripegã niiã. Mʉ́ã padeoré tiipecõrõgã niirĩ, atigʉ́ yucʉgʉ pairígʉre “wããwa, día pairímaa decopʉ nucũrõ wáaya” jĩĩbojĩyu. Mʉ́ã padeorí, tiigʉ́ mʉ́ã dutirobirora wáabojĩyu, jĩĩyigʉ.
Padecotegʉ paderigue
Jesús apeyé queorémena wedenemoyigʉ:
—Apetó tiirá, mʉ́ã sĩcʉ̃ padecotegʉ cʉobócu. Cʉ̃ʉ̃ otegʉdʉ ditare coacṹgʉ̃ jeaarigʉ o oveja cotegʉ jeaarigʉ coerí, ¿deero jĩĩgari cʉ̃ʉ̃rẽ? “Sããatiya. Duiya, yaagʉdʉ jĩĩgʉ̃”, jĩĩricu. Biirope jĩĩcu: “Yʉʉre yaaré quẽnobosáya. Sutiró sotoá macãrõ sãña, yʉʉ yaaadarere, yʉʉ sĩniã́darere batoya. Yʉʉ yaaari siropʉ yaa, sĩnimasĩ́ã mʉʉjã”, jĩĩcu. Padecotegʉ mʉʉ dutirére tiirí ĩñapacʉ, cʉ̃ʉ̃rẽ “mʉʉmena ãñurõ ʉseniã” jĩĩricu. 10 Teero tiirá, mʉ́ãcã cʉ̃ʉ̃ tiiróbirora niipetire Cõãmacʉ̃ dutirére tiipetítoara, “ʉ̃sã padecotera bʉ́ri niirã́ niiã; ʉ̃sãrẽ dutiré dícʉre tiiáwʉ̃” jĩĩña, jĩĩyigʉ Jesús.
Jesús pʉamóquẽñerã õpʉ̃ʉ̃rĩ bóarare netõnérigue
11 Jesús cʉ̃ʉ̃ buerámena Jerusalénpʉ wáara, Galilea, Samaria pʉaditá watoapʉ netõwáyira. 12 Sicamacãpʉ cʉ̃́ã jeari, ʉ̃mʉã́ pʉamóquẽñerã õpʉ̃ʉ̃rĩ bóara bocayira. Yoaropʉ pʉtʉánʉcã,* 13 sʉoyíra:
—Jesús basocáre buegʉ́, ʉ̃sãrẽ bóaneõ ĩñaña, jĩĩyira.
14 Jesús cʉ̃́ãrẽ ĩñagʉ̃: —Paiaré ẽñorã́ wáaya, jĩĩyigʉ.
Cʉ̃́ã maapʉ wáari, cʉ̃́ãye õpʉ̃ʉ̃rĩ bóare yatipetijõãyiro. 15 Sĩcʉ̃ yatiri ĩñagʉ̃, cãmepʉtʉ́ayigʉ. Bayiró bʉsʉrómena Cõãmacʉ̃rẽ ʉsenire ticoyigʉ. 16 Jesús pʉto jea, ditapʉ munibiácũmu, cʉ̃ʉ̃rẽ ʉsenire ticoyigʉ. Cʉ̃ʉ̃ Samaria dita macʉ̃ niiyigʉ. 17 Jesús jĩĩyigʉ:
—Pʉamóquẽñerãrẽ netõnéãwʉ̃. Ãpẽrã́ nuevepe ¿noopʉ́ niigari? 18 Ãni judíoayʉ niihẽgʉ̃ dícʉ Cõãmacʉ̃rẽ “ãñunetõjõãĩ” jĩĩ, ʉsenire ticogʉ pʉtʉaatiayi, jĩĩyigʉ.
19 Cʉ̃ʉ̃rẽ jĩĩyigʉ:
—Wʉ̃mʉnʉcãña; wáagʉa. Mʉʉ padeojĩ́gʉ̃, netõnénoãrigʉpʉ pʉtʉáa, jĩĩyigʉ.
Cõãmacʉ̃ dutiré basocápʉre jeaadarere wederigue
(Mt 24.23-28, 36-41)
20 Fariseo basoca Jesuré sãĩñáyira:
—Cõãmacʉ̃ dutiré basocápʉre niiãdare ¿deero biiri jeanʉcããdari? jĩĩyira.
Cʉ̃́ãrẽ yʉʉyigʉ:
—Cõãmacʉ̃ dutiré basocápʉre niiãdare baurocá jearicu. 21 “Ãnopʉ́ niiã; jõõpʉ niiã” jĩĩña maniã́dacu. Cõãmacʉ̃ dutiré basocápʉre niiãdare mʉ́ã watoapʉ niitoaa, jĩĩyigʉ.
22 Cʉ̃ʉ̃ bueráre jĩĩyigʉ:
—Too síro yʉʉ niipetira sõwʉ̃ atiditapʉ́ pʉtʉaatiri bayiró boomíãdacu mʉ́ã. “Cʉ̃ʉ̃rẽ sicabʉreco marĩ ĩñarĩ, ãñujãboayu”, jĩĩpacara, yʉʉre ĩñaricu. 23 Ãpẽrã́ mʉ́ãrẽ “ãno niiãwĩ; jõõ niiãyigʉ” jĩĩãdacua. Cʉ̃́ã teero jĩĩrĩ, wáarijãña; cʉ̃́ãrẽ nʉnʉríjãña. 24 Apetóre bʉpo wã́ãyori, muĩpũ mʉãatirope tée cʉ̃ʉ̃ sããwarope bóesesajõãã. Teero wáarobirora wáaadacu yʉʉ niipetira sõwʉ̃ atiadari bʉreco. 25 Teero wáaadari sʉguero, yʉʉre bayiró ñañarõ netõrṍ niirõ tiia ména. Atitó macãrã yʉʉre booríadacua.
26 ’Yʉʉ niipetira sõwʉ̃ pʉtʉaatiadari sʉguerogã, Noé niirito wáarirobiro wáaadacu. 27 Noé dooríwʉcapʉ sããwaadari sʉguero, basocá yaa, sĩni, wãmosía, cʉ̃́ã põna numiãrẽ numicũ tiiyíra. Cʉ̃ʉ̃ sããwari bʉrecore día duanetõrĩ, diapetijõãyira.
28 ’Lot niiritocãrẽ teerora yaa, sĩni, sãĩ, dúa, ote, wiserí tii tiiyíra. 29 Lot Sodoma macãpʉ niimiyigʉ. Cʉ̃ʉ̃ cʉtʉwári bʉrecore pecame, bayiró asiréperi ñaapeayiro. Teeména basocá diapetijõãyira. 30 Yʉʉ niipetira sõwʉ̃ pʉtʉaatiadari bʉrecore teerora tiiádacua.
31 ’Tiibʉrecore sĩcʉ̃ wii sotoápʉ pesaboqui. Cʉ̃ʉ̃ye wii popeapʉ niirére diiwá, néegʉ̃ sããwaripacʉ, dutijṍããrõ. Wesepʉ́ padegʉ́cã wiipʉ́ pʉtʉawaripacʉ, dutijṍããrõ. 32 Lot nʉmorẽ wáariguere wãcũña. 33 Sĩcʉ̃ cʉ̃ʉ̃ catirí bʉrecorire maĩgʉ̃́, catiré petihére bʉarígʉdaqui. Cʉ̃ʉ̃ catirí bʉrecorire maĩhẽ́gʉ̃pe catiré petihére bʉagʉ́daqui.
34 ’Yʉʉre tʉoyá: Teero wáaadari ñami pʉarã́ cõãrṍpʉ cõãã́dacua. Sĩcʉ̃ néemʉãnogʉ̃daqui; ãpĩ pʉtʉágʉdaqui. 35 Pʉarã́ numiã sĩcãrõména trigo wãñiãrã́ niiãdacua. Sĩcõ néemʉãnogõdaco; apegó pʉtʉágodaco. 36 Pʉarã́ sĩcãrõména wesepʉ́ niiãdacua. Sĩcʉ̃ néemʉãnogʉ̃daqui; ãpĩ pʉtʉágʉdaqui, jĩĩyigʉ.
37 Cʉ̃ʉ̃rẽ sãĩñáyira:
—Ʉ̃sã Õpʉ̃, ¿noopʉ́ teero wáaadari? jĩĩyira.
“Niipetira masĩãdacua” jĩĩgʉ̃, queorémena yʉʉyigʉ:
—Bóara niirṍpʉ yucaa neãcua, jĩĩyigʉ.
* 17:12 Moisére dutiré cṹũrigue õpʉ̃ʉ̃rĩ bóarare aperopʉ́ niidutiyiro; tee diaremanirãmena niidutiriyiro. Ĩñaña Levítico 13.46. 17:32 Lot nʉmo coo maĩrí macãpʉ cãmenʉcã́ ĩñapʉtʉocoma jĩĩgõ, móã tutu posaconʉcãyigo. Cõãmacʉ̃ cʉ̃́ãrẽ “ĩñapʉtʉocorijãña” jĩĩsʉguemiyigʉ. Ĩñaña Génesis 19.26.