7
Jaꞌ scꞌoplal ti mu lecuc mi chopol chquil li jchiꞌiltique
(Lc. 6.37–38, 41–42)
Jech laj yal nojtoc li Jesuse:
―Mu me chopluc xavil achiꞌilic yoꞌ jech mu xcꞌot avichꞌic ichꞌbeel acꞌopic yuꞌun li Diose. Yuꞌun mi chopol chavil la achiꞌilique, jaꞌ noꞌox jech chopol chayilic eꞌuc li Diose. Mi lec chavil la achiꞌilique, jaꞌ noꞌox jech lec chayilic eꞌuc li Diose. Acꞌo mi jutuc noꞌox ti cꞌusi chopol ta spas la achiꞌilique, pero jaꞌ te batem o asatic. Pero mu xavaꞌi abaic ti más to toj chopol li cꞌusi chapasic li joꞌoxuque. Jech chavalbe la achiꞌilique: “Mu me xapas jech”, xavutic. Pero ¿cꞌu sba chapꞌijubtasic la achiꞌilic mi joꞌoxuc más to toj chopol li cꞌustic chapasique? Apꞌisoj abaic ti mu cꞌusi chopol avuꞌunique. Jaꞌ scꞌan ti baꞌi chavictaic spasel li cꞌustic chopole, tsꞌacal to xuꞌ chapꞌijubtasic la achiꞌilique.
’Li buchꞌutic toj tsots yoꞌonique ti mu scꞌan xichꞌic ta mucꞌ li scꞌop Diose, jaꞌ lec mu xa me xachaꞌalbeic li scꞌop Dios ti jaꞌ sventa chijcuxiutic o sbatel osile. Yuꞌun jaꞌ jechic jech chac cꞌu chaꞌal jcot tsꞌiꞌ li bu mu xaꞌi pajesel cꞌalal ta xtiꞌvane. Jaꞌ jechic nojtoc jech chac cꞌu chaꞌal li chitom mi ch‐echꞌ spechꞌ ta teqꞌuel li natsꞌil ti bu toyol stojol ti lec cꞌupil sbae.
Jaꞌ scꞌoplal ti ta xacꞌ Dios li cꞌustic chcꞌanbat yuꞌun li snichꞌnabe
(Lc. 11.9–13; 6.31)
’Cꞌanbeic li Diose jech chayacꞌbeic. Scotol li buchꞌutic tscꞌanbeique ta xꞌacꞌbatic.
’Li joꞌoxuque, mi chascꞌanbeic vaj sveꞌ anichꞌonique, mu tonuc chavacꞌbeic slajes. 10 Mi chascꞌanbeic choy stiꞌe, mu chonuc chavacꞌbeic stiꞌ. 11 Li joꞌoxuque chopoloxuc onoꞌox pero xanaꞌic li cꞌusi lec chavacꞌbeic la anichꞌnabique. Li Jtotic Dios ta vinajele jaꞌ snaꞌoj lec li cꞌusi chacꞌbe li buchꞌutic ta xcꞌanbate.
12 ’Mi chacꞌan ti lec li cꞌusi chaspasbeic li crixchanoetique, scꞌan ti jaꞌ noꞌox jechoxuc eꞌuque. Yuꞌun jaꞌ jech chal li scꞌop Dios ti stsꞌibaojic comel Moisés schiꞌuc li buchꞌutic yan iyalic scꞌop Dios ta voꞌonee.
Jaꞌ scꞌoplal ti biqꞌuit li sbelel li cuxlejal sventa sbatel osile
(Lc. 13.24)
13-14 ’Tamic batel li biqꞌuit bee, jaꞌ li sbelel li cuxlejal sventa sbatel osile. Li sbelel chꞌayel sventa sbatel osile jaꞌ más jamal. Ep li buchꞌutic ta stamique, yuꞌun jaꞌ mu vocluc ta tamel batel yuꞌun lec jamal li bee. Jaꞌ biqꞌuit li sbelel li cuxlejal sventa sbatel osile. Biqꞌuit li bu ta svocꞌ sba echꞌele. Atbil noꞌox li buchꞌutic ta stamic batele. Jaꞌ noꞌox xuꞌ ta stamic batel li buchꞌutic ta sbicꞌtajes sbaic ta stojol li Diose.
Jaꞌ scꞌoplal ti cꞌu sba chquiltic o li buchꞌutic jloꞌlovanejetique
(Lc. 6.43–44)
15 ’Pꞌijanic me, mu me xasloꞌloic li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ti chalic li scꞌop Diose. Yuꞌun te chtalic li yoꞌ bu oyoxuque lec yoꞌonic yilel jech chac cꞌu chaꞌal chij. Pero li yoꞌonique jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal li jtiꞌaval bolome. 16 Ti cꞌusi tspasique jaꞌ te chavilic o. Jech chac cꞌu chaꞌal muc bu chataic sat tsꞌusub ta jtecꞌ chꞌix, schiꞌuc mu bu chataic sat higo ta chꞌix, jaꞌ jechic li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ti chalic li scꞌop Diose, mu cꞌusi chataic o lec yuꞌunic. 17 Li teꞌ li bu lec onoꞌoxe, lec li sat chaqꞌue. Li teꞌ li bu chopol onoꞌoxe, jaꞌ noꞌox jech chopol li sat chaqꞌue. 18 Li bu lequil teꞌe naca lec li sat chaqꞌue. Li bu chopol li teꞌe naca chopol li sat chaqꞌue. Mu xuꞌ tscap sbaic li bu leque schiꞌuc li bu chopole. 19 Li teꞌ li bu chopol sate ta xichꞌ tsꞌetel, ta xtiqꞌue ta cꞌocꞌ. Jaꞌ noꞌox jechic eꞌuc li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ti chalic li scꞌop Diose, ta xichꞌic vocol ta mucꞌta cꞌocꞌ sbatel osil. 20 Jech ta sventa ti chopol li cꞌustic tspasique, jaꞌ chanaꞌic o ti jaꞌ jloꞌlovanejetique.
Jaꞌ scꞌoplal ti mu scotoluc crixchanoetic ch‐ochic li bu tspas mantal li Diose
(Lc. 13.25–27)
21 ’Oy ep buchꞌutic jech chalic: “Cajval, Cajval”, xiyutic, pero mu scotoluc ch‐ochic li yoꞌ bu ta jpas mantale. Jaꞌ noꞌox ch‐ochic li buchꞌutic tspasic li cꞌusi tscꞌan li Jtot ta vinajele. 22 Oy ep buchꞌu jech chiyalbeic li ta slajeb cꞌacꞌale: “Cajval, ta aventa joꞌot laj calcutic acꞌop. Joꞌot ta ajuꞌel la jloqꞌuescutic pucujetic. Ta aventa joꞌot ti ep laj cacꞌcutic ta ilel ajuꞌele”, xiyutic. 23 Pero joꞌone jaꞌ jech sba ta jtacꞌbeic: “Maꞌuc jnichꞌnaboxuc. Batanic, mu xajcꞌanic yuꞌun jaꞌ la achꞌunbeic smantal li pucuje”, xichi ta jtacꞌbeic.
Jaꞌ svinajeb ti la svaꞌan snaic yaꞌel chaꞌvoꞌ viniquetique
(Lc. 6.47–49; Mr. 1.22)
24 ’Li buchꞌu chiyaꞌibe li cꞌusi chcale, mi tschꞌune, jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal jun pꞌijil vinic ti la svaꞌan sna ta ba tone. 25 Ital tsots joꞌ. Inoj ta joꞌ scotol li spat xocon li snae. Tsots iꞌechꞌ icꞌ li yoꞌ bu oy sna li vinique pero muc bu xjin li snae yuꞌun ta ba ton svaꞌanoj. 26 Li buchꞌu chiyaꞌibe li cꞌusi chcale, mi mu schꞌune, jaꞌ jech chac cꞌu chaꞌal jun vinic ti muc bu pꞌije, ti ta ba jiꞌtic noꞌox la svaꞌan li snae. 27 Ital tsots joꞌ. Inoj ta joꞌ scotol li spat xocon li snae. Tsots iꞌechꞌ icꞌ li yoꞌ bu oy sna li vinique. Toj jinel noꞌox li snae ―xi li Jesuse.
28 Cꞌalal ilaj yoꞌon ta loꞌil li Jesuse, toj chꞌayel noꞌox yoꞌonic li jchiꞌiltactique ta sventa ti cꞌu sba ichanubtasvane. 29 Toj lec ichanubtasvan yuꞌun lec snaꞌ li cꞌusi tscꞌan li Diose. Muc bu jech ichanubtasvan jech chac cꞌu chaꞌal li jchiꞌiltactic li buchꞌutic spꞌisoj sbaic ta jchanubtasvanej ta smantaltac li Diose.