8
Ja' smelol ti oy jayibuc antsetic la smac'linic Jesús xchi'uc yajchanc'optac
Ts'acal to ixanov batel ta scotol lumetic xchi'uc ta tsobtsobnaetic li Jesuse. La xchol batel li lequil a'yeje, ja' ti yorail xa xu' chventainbat yo'ntonic yu'un Diose. Tey xchi'inoj batel xlajchabal li yajchanc'optaque. Oy jayibuc antsetic noxtoc la xchi'inic li Jesuse yu'un oy iloq'uesbat pucuj ta yo'ntonic yu'un li Jesuse, xchi'uc oy icoltaatic ta chamel. Tey xchi'uquic jun ants, María sbi, ja' tey liquem tal ta lum Magdala. Ja' ti iloq'uesbat vucub pucuj ta yo'nton yu'un li Jesuse. Tey oy ec li Juanae, ja' yajnil jun vinic Chuza sbi. Li Chuzae ja' yich'oj yabtel tey ta sna li ajvalil Erodese. Tey oy ec li Susanae xchi'uc oy ep yan antsetic la smac'linic Jesús xchi'uc yajchanc'optac. Pero stuquic la sloq'uesic ve'lil li antsetique.
Lo'il sventa jts'untrigo
(Mt. 13.1‑9; Mr. 4.1‑9)
C'alal la stsob sbaic ta stojol Jesús ep israeletic liquemic tal ta ep lumetique, li Jesuse oy c'usi la sloc'tabe ta lo'il. Jech laj yalbe:
―Oy iloc' batel jts'untrigo. C'alal la svij li strigoe, oy jaybej ic'ot ta be. Tey la spech'ilanic ta teq'uel li cristianoetique. Ts'acal to ital mutetic, la sbiq'uic batel. Oy jaybej ic'ot ta tontic. C'alal ich'i jutuque, ta ora itaquij yu'un taquin li banamil ta ba tontique. Oy jaybej ic'ot ta ch'ixtic. C'alal ich'i li ch'ixe, inet'at jech tey ic'oxib o. Oy jaybej ic'ot ta lequil banamil. Lec ich'i. Lec laj yac' sat. Laj yac' vo'vinic (100) ta bej li jujubej bec' trigoe ―xi.
C'alal laj yal jech li Jesuse, tsots lic c'opojuc. Jech laj yal:
―Boch'o laj ya'i ac'o snopbe lec smelol ―xi.
Ja' smelol c'u yu'un laj yal lo'il li Jesuse
(Mt. 13.10‑17; Mr. 4.10‑12)
Li Jesuse jech ijac'bat yu'un yajchanc'optac:
―¿C'usi smelol li lo'il laj avalbuncutique? ―xutic.
10 Li Jesuse jech laj yalbe:
―Li vo'oxuque ac'biloxuc ana'ic c'u x'elan tsventainanbe yo'nton cristianoetic li Diose, pero li yantique ja' no'ox ta jloc'tabe ta lo'il. Yu'un altic ti ep ta velta laj yilic ti scotol xu' cu'une, mu sc'an xch'unic. Altic ti ep ta velta laj ya'yic c'usi laj cale, mu xa'ibeic smelol yu'un mu ono'ox sc'an xa'yic.
Ja' c'alal i'albatic smelol li lo'il sventa jts'untrigoe
(Mt. 13.18‑23; Mr. 4.13‑20)
11 ’A'ibeic me smelol li lo'il laj calboxuque. Li sat trigoe ja' senyail li sc'op Diose. 12 Li bec' trigo ic'ot ta bee, ja' senyail li boch'otic ta xa'yic sc'op Diose. C'alal cha'yique, mu'yuc tsots sc'oplal ta yo'ntonic. Ta ora chtal li pucuje, chtal xch'aybe ta yo'ntonic li sc'op Dios laj ya'yique yu'un jech mu me xch'unic, jech mu xcolic o. 13 Li bec' trigo ic'ot ta tontique, ja' senyail li boch'otic ja' to no'ox laj ya'yic sc'op Diose. Ta ora no'ox la xch'unic jech xcuxet no'ox yo'ntonic. Pero muc xac' yisim ta yo'ntonic ya'yel yu'un mu'yuc stsatsal yo'ntonic. C'alal ta xich'ic vocol ta sventa ti cha'yic sc'op Diose, toj chibajel chc'ot yo'ntonic. 14 Li bec' trigo ic'ot ta ch'ixtique, ja' senyail li boch'otic ja' no'ox batem yo'ntonic yu'un li c'usitic oy li' ta banamile. Ja' tey lo'labilic yu'un li c'usi tsc'an yo'ntonique. Jech tey net'bil ic'ot o li sc'op Dios ya'yojique. Jech mu xch'unic o. 15 Li bec' trigo ic'ot ta lequil banamile, ja' senyail li boch'otic chc'ot lec ta yo'ntonic li sc'op Diose, ti scotol yo'ntonic ta xch'unique. Jech ta xac' satinuc ta yo'ntonic li sc'op Diose manchuc me chich'ic vocol.
Ja' smelol ti tsc'an Cajvaltic jamal chcaltic li sc'ope
(Mr. 4.21‑25)
16 ’Me ta jtsantic candile, mu'yuc ta jmactic, mu'yuc ta jnac'tic ta yolon vaybal noxtoc. Ja' ta xcac'tic ta xvuchanubil jech lec sacjaman chilic scotol li boch'otic ta x'ochic tal ta yut jnatique. 17 Ja' no'ox jech persa ono'ox ta xvinaj li c'usitic calojboxuque. Jech ja' avabtelic ti jamal chavalic batele.
18 ’Jech a'ibeic lec smelol li c'usitic chacalboxuque. Li boch'otic jutuc to xch'unojique, li Diose más to ech'em chac'be xch'un yu'un tsc'an ta xch'unic. Yan li boch'otic mu sc'an xch'unique, li c'u yepal sna'ic jutuque ta xpojbatic sutel ―xi li Jesuse.
Ja' smelol c'alal ital sme' xchi'uc yits'inabtac li Jesuse
(Mt. 12.46‑50; Mr. 3.31‑35)
19 Li Jesuse tey ital sme' xchi'uc yits'inabtac. Pero muc staic ta c'opanel li Jesuse yu'un tey tsinil ep cristiano ta yut na, jech mu xu' ta x'ochic batel yo' bu oy li Jesuse. 20 Oy boch'o jech tal yalbe li Jesuse:
―Tey oyic ta amac' ame' xchi'uc avits'inabtac yu'un tsc'an ta sc'opanicot ―xi.
21 Itac'ov li Jesuse:
―Ta melel ja' jme', ja' quits'inabtac ti tey oyique. Pero ja' más tsots sc'oplal chca'i li boch'o cha'yic sc'op Dios ti tspasic c'usi cha'yique. Ja' jchi'iltac ta voq'uel xchi'uc ja' jme' chc'otic o ―xi.
Ja' smelol c'alal ich'abi yu'un Jesús tsots ic' xchi'uc nab
(Mt. 8.23‑27; Mr. 4.35‑41)
22 Ta yan to c'ac'al i'ochic ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Jech laj yalbe:
―Batic ta jot nab ―xut.
Jech ibatic. 23 C'alal ja' o chanov batel ta ba nab li canovae, ivay li Jesuse. Ja' o ital tsots ic'. Tsots la syuq'uilan li nabe. I'och ep vo' ta yut canova, c'an xa ochuc yalel ta yut nab. 24 Li Jesuse itijat yu'un li yajchanc'optaque. Jech laj yalbeic:
―Jchanubtasvanej, ta xa xij'och yalel ta yut nab ―xutic.
Ilic li Jesuse, la spajes li iq'ue xchi'uc li nabe. Jech ich'abi o scotol. 25 Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque:
―Mu'yuc to ach'unojic lec ―xut.
Toj ch'ayel ic'ot yo'ntonic, ixi'ic. Jech laj yalbe sbaic:
―¿Boch'o vinical li'i? Yu'un c'alal ta ic', c'alal ta nab xu' yu'un tspas ta mantal, pero ta xch'unbat ―xut sbaic.
Ja' smelol c'alal iloq'uesbat pucujetic ta yo'nton jun gadára vinic
(Mt. 8.28‑34; Mr. 5.1‑20)
26 Tey ic'otic ta jot nab ta yosilal gadáraetic, tey iloq'uic ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. Li Galileae ta jot nab icom yu'unic. 27 C'alal lic xanovuc batel li Jesuse, ta ora ital nupatuc ta be yu'un jun gadára vinic. Ep xa c'ac'al ochem pucujetic ta yo'nton. Mu'yuc sc'u', mu'yuc sna. Yu'un ja' snainoj li vombil tonetic yo' bu chbat mucatuc li boch'o ta xchame. 28 Li vinique c'alal laj yil li Jesuse, tey tal spatan sba ta banamil ta stojol. Tsots i'avan li pucujetic ochem ta yo'ntone, jech laj yalic:
―Jesús, vo'ot Xnich'onot Dios ta vinajel, ¿c'u yu'un tal atic' aba ta jtojolcutic? Avocoluc mu me xavac'buncutic castigo ―xiic.
29 Ti jech laj yal li pucujetique yu'un albilic xa yu'un Jesús ti ac'o loq'uicuc ta yo'nton vinique. Yu'un ep xa ta velta jech chich' uts'intael li vinique. Li cristianoetique ta xchucbeic ta cadena taq'uin li yoc sc'obe yu'un jech mu xmajvan o, pero ta xtuch' yu'un. Jech ta x'ic'at batel ta xocol banamil yu'un li pucujetique. 30 Li Jesuse jech la sjac'be li vinique:
―¿C'usi abi? ―xut.
Itac'ov:
―Legionun, yu'un ep ta mil li' ochemuncutic ―xi.
31 Li pucujetique la sc'anbeic Jesús ti mu me xtacatic sutel ta xab ti bu ono'ox oyique. 32 Oy ep chitometic tey ta sa' sve'elic ta ch'ut vits. Li pucujetique la sc'anbeic Jesús ti ja' tey ac'o bat ochicuc ta yo'nton li chitometique. Li Jesuse laj yal ti tey ac'o baticuque. 33 Li pucujetique iloq'uic batel ta yo'nton li vinique, tey bat ochicuc ta yo'nton li chitometique. Li chitometique i'anilajic yalel ta yalubaltic, tey ibalch'ujic yalel ta nab, tey ijic'ov scotolic.
34 Li jchabichitometique, c'alal laj yilic c'usi la spas li chitometique, ixi'ic batel ta anil. Oy ibatic ta lum, oy ibatic ta tsotsobnaetic, bat yalic ti icham scotol li chitometique xchi'uc ti icol li vinic ti ochem to'ox pucuj ta yo'ntone. 35 Ep gadára cristianoetic ital sq'uelic li c'usi ic'ot ta pasele. C'alal ic'otic bu oy li Jesuse, tey la staic li xchi'ilique, ja' li boch'o iloq'uesbat ep pucuj ta yo'ntone. Tey xa chotol ta sts'el yacan li Jesuse, slapoj xa sc'u', lecuben xa. Pero ixi'ic yu'un. 36 Li boch'otic laj yilic c'u x'elan icol li vinic ti ochem to'ox pucujetic ta yo'ntone, laj yalbeic li boch'otic tey ic'otique. 37 Scotol li gadára cristianoetique laj yalbeic Jesús ti svocoluc ac'o loc'uc batel ta yosilalique, yu'un ep ixi'ic. Jech i'och ta canova xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, isutic batel ta jot nab. 38 Li vinic ti iloq'uesbat ep pucuj ta yo'ntone jech laj yalbe li Jesuse:
―Ta jchi'inot batel ―xut.
Li Jesuse laj yalbe ti ac'o comuque. Jech laj yalbe:
39 ―Batan ta ana, bat alo ti c'u x'elan la scoltaot Diose ―x'utat yu'un li Jesuse.
Jech isut batel li vinique, bat yal ta scotol slumal c'u x'elan icoltaat yu'un li Jesuse.
Ja' smelol c'alal icha'cuxi stseb Jairo xchi'uc icol jun ants ti la spicbe stsitsumal yoc xaquita Jesuse
(Mt. 9.18‑26; Mr. 5.21‑43)
40 C'alal isut batel ta jot nab xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse, oy ep israeletic tey ta xmalavanic ta ti' nab. Xcuxet no'ox yo'nton scotolic ti c'alal ic'ot li Jesuse. 41 Tey ital ta stojol Jesús jun vinic, Jairo sbi. Ja' jchapanvanej ta nail tsobobbail yu'unic. La spatan sba ta banamil ta stojol li Jesuse. La sc'anbe ti ac'o batuc ta snae. 42 Yu'un ta xa xcham stseb. C'ajumal jun li xnich'one, lajchab to jabil yich'oj. Li Jesuse ibat xchi'uc yajchanc'optac. C'alal ibate, ep cristianoetic ibatic ec. La stsin sbaic batel, la snet'ilanic batel li Jesuse.
43 Tey xchi'uquic batel jun ants xlajchabal xa jabil ip cha'i tuch' patijel. Ech'em xa yo'nton ta poxtael yu'un jpoxtavanejetic. Ilaj scotol li c'usitic oy yu'une pero muc xcol o. 44 Li antse inoch'aj batel ta spat li Jesuse, la spicbe stsitsumal yoc xaquita. Jech ta ora icol o.
45 Li Jesuse jech laj yal:
―¿Boch'o la spicbun jxaquita? ―xi.
―Mu jna', mu'yuc la jpic axaquita ―xi scotolic.
Li Pedroe jech laj yalic xchi'uc li xchi'iltaque:
―Jchanubtasvanej, toj tsinil cristianoetic chavil, ja' ta xnet'vanic tal ta jujujot. ¿C'u yu'un “boch'o la spicbun jxaquita” xachi? ―xutic.
46 Li Jesuse jech laj yal:
―Oy boch'o la spicbun jxaquita yu'un laj ca'i ti oy boch'o icol ta jtsatsale ―xi.
47 Li antse c'alal laj yil ti la sna' Jesús c'usi la spase, xt'elt'un xa ta xi'el ital spatan sba ta banamil ta stojol li Jesuse. Jamal laj yalbe smelol c'u yu'un ti la spicbe xaquitae. Laj ya'yic scotol cristianoetic ti jech laj yale:
―C'alal jech la jpase, ta ora licol o ―xut.
48 Li Jesuse jech laj yalbe:
―Tseb, yu'un laj ach'un ti xu' cu'une, jech lacol. Junuc avo'nton batan ―xut.
49 C'alal ja' o chlo'ilaj li Jesuse, tey ivul jun vinic. Ja' tey ilic tal ta sna li Jairoe. Jech vul albatuc li Jairoe:
―Icham xa li atsebe. Mu xa xavac'be svocol li Jchanubtasvaneje ―x'utat.
50 C'alal laj ya'i li Jesuse, jech laj yalbe li Jairoe:
―Mu xavat avo'nton. Ja' no'ox ch'uno ti xu' cu'un ta jcolta li atsebe ―xut.
51 C'alal ic'ot ta sna Jairo li Jesuse, muc sc'an ti ep boch'o yan ta xchi'in ochele. Laj yal ti ja' no'ox chic' ochel Pedro, xchi'uc Jacobo, xchi'uc Juan, xchi'uc stot sme' li tsebe. 52 Oy ep boch'o tey x'avetic ta oq'uel ta amac'. Li Jesuse jech laj yalbe:
―Mu xa'oq'uic. Mu'yuc chamen li tsebe, ja' no'ox ta xvay ―xi.
53 C'alal jech laj ya'yic li boch'otic tey oyique, la stse'intaic li Jesuse yu'un sna'ic ti chamen o li tsebe. 54 Li Jesuse i'och batel, la stsacbe sc'ob li tsebe, tsots la sc'opan, jech laj yalbe:
―Tseb, lican ―xut.
55 Jech icha'cuxi, ta ora ilic. Li Jesuse laj yal mantal ti ac'o yac'beic sve'ele. 56 Li stot sme' tsebe toj labal sba laj yilic. Li Jesuse laj yalbe ti mu me boch'o xalbeic batel li c'usi la spase.