3
Ja' smelol c'alal icol jun vinic xmoch'oj sba sbic'tal jun sc'ob
(Mt. 12.9‑14; Lc. 6.6‑11)
Ts'acal to i'och yan velta Jesús xchi'uc yajchanc'optac ta jun nail tsobobbail yu'un jchi'iltaccutic ta israelal. Tey oy jun jchi'ilcutic xmoch'oj sba sbic'tal jun sc'ob. Tey oy jayibuc fariseoetic. Tey tsq'uelic me ta xcoltavan ta sc'ac'alil ta jcux co'ntoncutic li Jesuse yu'un tsc'an ta sa'beic smul. Li Jesuse jech laj yalbe li vinique:
―La' va'an aba li' ta o'lole ―xut.
Li Jesuse jech la sjac'be li fariseoetic tey oyique:
―Ta sc'ac'alil ta jcux co'ntontique, ¿c'usi yaloj Dios tsc'an ta jpastic? ¿Me xu' ta jpastic c'usi lec o me xu' ta jpastic c'usi chopol? ¿Me xu' chijcoltavan o me xu' chijmilvan? ―xut.
Muc xtac'ov ic'otic. Li Jesuse i'ilin ti c'alal la sq'uelbe sat li fariseoetic tey oyic ta jujujot xocone, yu'un chopol laj ya'i ti toj tsots yo'ntonique. Jech laj yalbe li vinic ti xmoch'oj sba sbic'tal sc'obe:
―Va'ano lec li sbic'tal ac'obe ―xut.
Jech la sva'an lec li sbic'tal sc'obe, ta ora icol o. Iloq'uic batel li fariseoetique. Bat sc'opanbeic svinictac Erodes yu'un tsnopic c'u x'elan xu' ta smilic li Jesuse.
Ja' smelol c'alal la stsob sbaic epal cristianoetic ta ti' nab
Li Jesuse iloc' batel, ibat ta ti' nab xchi'uc yajchanc'optac. Pero tey nabal ibatic epal cristianoetic liquemic tal ta Galilea banamil xchi'uc ta Judea banamil. Oy liquemic tal ta lum Jerusalén xchi'uc ta Idumea banamil. Xchi'uc oy liquemic tal ta jot uc'um Jordán, xchi'uc oy liquemic tal ta yosilal chib lum, Tiro xchi'uc Sidón. Yu'un laj ya'yic ti ep c'usitic la spas li Jesuse jech bats'i ep la stsob sbaic batel. Li Jesuse jech laj yalbe li yajchanc'optaque:
―Noch'ajesic tal junuc canova yu'un ja' tey chi'och c'alal me ta snet'icun li epal cristianoetique ―xut.
10 Yu'un ep xa cristianoetic icolic yu'un li Jesuse, jech scotol jchameletic chnet'vanic batel yu'un tsc'an ta spiquic li Jesuse. 11 C'alal laj yilic Jesús li pucujetic tey ochemic ta yo'nton cristianoetique, la squejan sbaic ta stojol Jesús li cristianoetic ti ochem pucujetic ta yo'ntonique. Tsots i'avanic:
―Vo'ot Xnich'onot Dios ―xiic.
12 Li Jesuse tsots la spajes li pucujetique yu'un mu me xalic batel ti ja' Xnich'on Diose.
Ja' smelol c'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse
(Mt. 10.1‑4; Lc. 6.12‑16)
13 Ts'acal to imuy batel ta vits li Jesuse. Laj yic' batel li boch'otic tsc'an ta xchi'in batele. 14 Tey lic st'uj lajchab jchi'ilcutic yu'un ja' ta xchi'in o. Yu'un tstac batel ta xcholel sc'op. 15 Xchi'uc laj yac'anbe svu'elic yu'un ta scoltaic jchameletic xchi'uc ta sloq'uesic pucujetic ta yo'nton cristianoetic. 16 Ja' la st'uj Simón, ja' Pedro laj yac'be yan sbi. 17 Xchi'uc Jacobo xnich'on Zebedeo. Xchi'uc yits'in li Jacoboe, ja' Juan sbi. Ja' Boanérges i'ac'bat sbiic yu'un li Jesuse. Ja' smelol ti ta anil no'ox ic'opojic jech chac c'u cha'al xbac' chauc. Yu'un ta ora tsc'an chaq'uic castigo stuquic. 18 Xchi'uc la st'uj noxtoc Andrés, xchi'uc Felipe, xchi'uc Bartolomé, xchi'uc Mateo, xchi'uc Tomás, xchi'uc yan Jacobo, ja' xnich'on Alfeo, xchi'uc Tadeo. Xchi'uc yan Simón, ja' ti laj to'ox xchi'in li cananeoetique. 19 Xchi'uc Judas Iscariote, ja' ti ts'acal to lic yac' ta c'abal li Jesuse.
Ja' smelol c'alal laj yalic ti ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic li Jesuse
(Mt. 12.22‑32; Lc. 11.14‑23; 12.10)
C'alal la st'uj lajchab yajchanc'op li Jesuse, ibatic ta na ti bu ono'ox nacale. 20 La stsob sbaic batel yan velta li cristianoetique. Solel la stsin sbaic. Mu xa spas bu xve' xchi'uc yajchanc'optac li Jesuse. 21 C'alal laj ya'yic yuts' yalaltac Jesús ti tey tsinil ep cristianoetic ta snae, tsc'an ox chiq'uic loq'uel li Jesuse yu'un la snopic ti soquem sjole.
22 Tey oy jayibuc jchi'ilcutic ta israelal ja' jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojic. Tey liquemic tal ta Jerusalén. Jech laj yalic:
―Li vinic li'i ochem banquilal pucuj ta yo'nton. Jech ta svu'el banquilal pucuj ta sloq'ues pucujetic ta yo'nton li cristianoetique ―xiic.
23 Li Jesuse laj yic' li jchanubtasvanejetic ta smantal Dios yalojique. Jech la sloc'tabe ta lo'il:
―¿C'uxi xu' ta sloq'ues xchi'il ta pucujil li Satanase? 24 Jech chac c'u cha'al me ta scontrain sbaic jun ajvalil xchi'uc xchi'iltac ta abtele, tey ta soquic o, mu xu' yu'un tspasic mantal. 25 Me ta scontrain sbaic yajvaltac jun nae, tey ta soquic o noxtoc. 26 Ja' no'ox jech ec li Satanase, me ta sloq'ues xchi'ile, mu xu' yu'un ta spas mantal me jech ta spase.
27 ’Li boch'o tsc'an ta x'och ta sna jun tsatsal vinic yu'un tsc'an ta xelc'anbe c'usitic oy yu'une, ta persa ba'yuc ta xchuc li tsatsal vinique, ja' to jech xu' yu'un ta xelc'anbe batel li c'usitic oy yu'une. Li Satanase ja' jech chac c'u cha'al li tsatsal vinique. Pero laj xa jtsal yu'un laj xa jpojbe li vinic ti tey to'ox oy ta sc'obe.
28 ’Melel chacalboxuc, li boch'otic chopol c'usitic ta spasique xchi'uc me chopol chc'opojic ta stojol Diose, ta to spasbatic perdón yu'un Dios me tsc'anique. 29 Yan li boch'o chopol chc'opoj ta stojol Ch'ul Espíritue, mu'yuc ono'ox ta spasbat o perdón sbatel osil ―xut jchanubtasvanejetic li Jesuse.
30 Ti jech i'albatique yu'un laj yalic ti ochem pucuj ta yo'nton li Jesuse.
Ja' smelol ti tsc'an tsc'opanic Jesús li sme'e xchi'uc li yits'inabtaque
(Mt. 12.46‑50; Lc. 8.19‑21)
31 Tey ic'otic yits'inabtac Jesús xchi'uc sme'ic yu'un ja' bat sq'uelic li Jesuse. Tey va'ajtic ta amac'. La staquic ta iq'uel li Jesuse. 32 Ep boch'otic tey chotajtic ta jujujot xocon li Jesuse. Jech laj yalbeic:
―Tey oy ta amac' ame' xchi'uc avits'inabtac yu'un tsc'an ta sc'opanicot ―xutic.
33-35 Itac'ov li Jesuse:
―Ta melel ja' jme', ja' quits'inabtac ti tey oyique. Pero ja' más tsots sc'oplal chca'i li boch'o li' oyic ti tspasic c'usi tsc'an yo'nton Diose. Ja' jchi'iltac ta voq'uel chc'otic xchi'uc ja' jme' chc'otic o ―xut.
La sq'uel li boch'otic tey nopol chotajtic ta sts'ele. Jech laj yal:
―Q'uelavil ti jayibic li' oyique, ja' jme', ja' jchi'iltac ta voq'uel c'otemic ―xi.