10
Risö́l-lëʼë Jesús tsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ tsöjéngaquiëʼ libán
Gudödi gulaca yuguʼ lë ni, gurö́ëʼ Xanruʼ iaʼtsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ gusö́l-lëʼë légaquiëʼ chopa huéajgaquiëʼ para ilaʼnö́ruëʼ ca Lëʼ, en tsöjáquiëʼ yúguʼtë yödzö, en yö́dzödoʼ gapa chizóa tödëʼ Lëʼ. Gudxëʼ légaquiëʼ:
—Le nácatë, dëdaʼ dxin quiaʼ, le naca ca tu laʼ yëla zxön ga nu tsöjlapaʼ, pero nabábasö huen dxin quiaʼ nacuáʼ. Que lë ni naʼ, guliʼgátaʼyu lahuëʼ Dios, náquiëʼ Xan laʼ yëla naʼ, isö́l-lëʼë yuguʼ huen dxin ga naca laʼ yëla queëʼ. Guliʼtséaj naʼa. Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ risö́l-laʼa libíʼiliʼ, nácaliʼ ca yuguʼ böʼcuʼ zxilaʼ söjácabaʼ ládjagacabaʼ böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. Bitiʼ guáʼaliʼ yöxaj dumí, en calëga buzudi yöta, en bitiʼ guáʼaliʼ iaʼtú cöʼ xiráchuliʼ, en bitiʼ tseliʼ para güíʼilenliʼ bönachi didzaʼ gapa naca laʼ nöza. Gátiʼtës yuʼu ga tsúʼuliʼ, innaliʼ: “Le ribequi dxi ladxiʼ gaca quégaca bönachi nacuáʼ yuʼu ni.” Channö zoa niʼ nu bönniʼ siʼë yöl-laʼ ribequi dxi ladxiʼ, ugáʼanalen lëʼ le ribequi dxi ladxiʼ naʼ inábaliʼ, pero channö cabí zoa niʼ nu bönniʼ caní, ugáʼanalen libíʼiliʼ le ribequi dxi ladxiʼ naʼ inábaliʼ. Guliʼgáʼana yuʼu ga naʼ tsúʼuliʼ, en guliʼguíʼaj guliʼgagu bi ilunnëʼ queë́liʼ, tuʼ udzöli quézinëʼ bönniʼ huen dxin le gahuëʼ. Bitiʼ tö́diliʼ yuʼu yuʼu. Gátiʼtës yödzö ga tsúʼuliʼ, ateʼ ilún libíʼiliʼ bal, guliʼgagu le uluʼcuʼë loliʼ. Buliʼún nupa teʼe nacuáʼ yödzö naʼ, en guliʼguíë léguequi: “Chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ.” 10 Gátiʼtës yödzö ga tsúʼuliʼ, channö cabí ilún libíʼiliʼ bal, guliʼrúaj, tsöjsóaliʼ laʼ nöza que yödzö naʼ, en innaliʼ: 11 “Bëchtö que ládzaliʼ le daʼ lëʼe lábatuʼ ruquínnajtuʼ, le ruluíʼi nabágaʼliʼ xíguiaʼ, pero ral-laʼ inö́ziliʼ lë ni, chibidxín le rinná bëʼë Dios ga zóaliʼ.” 12 Nedaʼ reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼrö bönachi yödzö niʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi yödzö Sodoma, nupa niʼ busunítiëʼ Dios.
Le gaca quégaca nupa bitiʼ uluʼbíʼi ládxiʼgaca
(Mt. 11:20-24)
13 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi yödzö Corazín. Bicaʼ bayechiʼ libíʼiliʼ, bönachi yödzö Betsaida. Laʼtuʼ gulaca lu yödzö Tiro, en lu yödzö Sidón yuguʼ yöl-laʼ huáca rubani ca yuguʼ le benaʼ ga zóaliʼ, dza niʼte uluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ bönniʼ niʼ, ateʼ ilácuëʼ lariʼ cáʼasö, en ilaʼguʼë dö ícjagaquiëʼ, le uluíʼigaca chibuluʼbíʼi ládxiʼgaquiëʼ. 14 Que lë ni naʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, quíʼi sácaʼröliʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ bönniʼ yödz Tiro, en yödz Sidón. 15 Libíʼiliʼ, bönachi Capernaum. Réquiliʼ tsázaliʼ yehuaʼ yubá. Huö́tjaliʼ tsöjtsázaliʼ lataj chul-la quégaca nupa nátigaca.
16 Níʼirö Jesús gudxëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, rnnëʼ:
—Nu ruzë́ nagui libíʼiliʼ, ruzë́ nagui caʼ nedaʼ, ateʼ nu rucáʼana libíʼiliʼ cáʼasö, rucáʼana caʼ nedaʼ cáʼasö, en nu rucáʼana nedaʼ cáʼasö, rucáʼana caʼ cáʼasö Xuzaʼ, nasö́l-lëʼë nedaʼ.
Bönniʼ yöjéngaquiëʼ libán tuʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús
17 Cateʼ tsónnalalaj yuʼ chiëʼ bönniʼ naʼ gusö́l-lëʼë Jesús buluʼdxinëʼ ga zoëʼ Lëʼ, bönniʼ naʼ yöjéngaquiëʼ libán, taʼnnë́ʼ:
—Xan, tun böʼ xihuiʼ ca rnnatuʼ cateʼ ruguntuʼ dxin Loʼ.
18 Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Nedaʼ biléʼedaʼ Satanás tuʼ xihuiʼ, gubixi zxan lúzxiba ca run yösa, le riyaza luyú. 19 Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ nudödaʼ lu náʼaliʼ yöl-laʼ unná bëʼ para gaca sö́ngacaliʼ-baʼ bëla síniaʼ, en xöjnö́ʼ, en bitiʼ bi gaca queë́liʼ, ateʼ ucúl-laliʼ yöl-laʼ unná bëʼ que tuʼ xihuiʼ, nu bitiʼ riléʼe rëʼu dxiʼa. 20 Naʼa, buliʼdzeja, calë́gasö tuʼ tun böʼ xihuiʼ ca rnnaliʼ, pero tuʼ nuzúajgaca laliʼ lu guichi niʼ yehuaʼ yubá.
Rudzéjanëʼ Jesús
(Mt. 11:25-27; 13:16-17)
21 Laʼ níʼisö rudzéjanëʼ Jesús, dzáguiëʼ Dios Böʼ Láʼayi Lëʼ, rnnëʼ:
—Riguʼa Liʼ yöl-laʼ ba, Xuzaʼ, nacuʼ Xani yehuaʼ yubá, en Xani luyú ni, tuʼ bucáchuʼu yuguʼ lë ni lógaquiëʼ bönniʼ táquiëʼ yenniʼ, en bönniʼ taʼyéajniʼinëʼ, pero buluíʼiguequinuʼ-biʼ bíʼidoʼ ca naca. ¡Caʼ gaca, Xuzaʼ, tuʼ caní guyaza ládxuʼu!
22 Níʼirö gunnë́ʼ:
—Yúguʼtë budödëʼ Xuzaʼ lu naʼa. Cuntu nu bönniʼ nö́zinëʼ Nu náquiëʼ Zxíʼinëʼ Dios, pero tuzëʼ Dios Xuz nö́zinëʼ, ateʼ cuntu nu nözi Nu náquiëʼ Dios Xuz, pero tuzëʼ Zxíʼinëʼ nö́zinëʼ, ateʼ inö́zigaca caʼ nupa naʼ Zxíʼinëʼ rë́ʼënëʼ uluíʼinëʼ léguequi Xuzëʼ.
23 Níʼirö Jesús buyúëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Bicaʼ bágaca nupa taʼléʼe le riléʼeliʼ libíʼiliʼ, 24 tuʼ reaʼ libíʼiliʼ: Zián bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, encaʼ bönniʼ gulaʼnná bëʼë, gulë́ʼënnëʼ ilaʼléʼenëʼ le riléʼeliʼ, pero bitiʼ bilaʼléʼenëʼ le. Gulë́ʼënnëʼ ilaʼyönnëʼ le riyö́niliʼ, pero bitiʼ bilaʼyönnëʼ le.
Tu bönniʼ Samaria, bönniʼ tsahuiʼ
25 Níʼirö guyasëʼ tu bönniʼ yudoʼ usedi, en para siʼ bëʼë Jesús, gunábinëʼ Lëʼ, rnnëʼ:
—Bönniʼ Usedi, ¿bizxi ral-laʼ gunaʼ para idéliʼdaʼ yöl-laʼ naʼbán idú?
26 Jesús rëʼ lëʼ:
—¿Bizxi caz nazúaj lu guichi lu xibá queëʼ Moisés? ¿Nacxi rusacaʼ quiuʼ lë naʼ rulabuʼ?
27 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ naʼ, rnnëʼ:
—Caní rnna: “Idxíʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en len idú icja ládxiʼdoʼo, en len idú yöl-laʼ run quiuʼ, en len idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ, ateʼ idxíʼinuʼ bönniʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.”
28 Jesús rëʼ lëʼ:
—Dxíʼadoʼ bubiʼu didzaʼ. Ben caní, ateʼ gataʼ quiuʼ yöl-laʼ naʼbán naʼ.
29 Tuʼ gúʼunnëʼ bönniʼ naʼ ubéaj dxiʼa cuinëʼ, rëʼ Jesús:
—¿Nuzxi naʼ bönniʼ luzáʼa?
30 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼ lëʼ:
—Buzë́ʼë tu bönniʼ Jerusalén, rudínniëʼ, saʼyéajëʼ yödzö Jericó. Laʼ nöza niʼ gulaʼzönëʼ gubán lëʼ. Gulaʼgúëʼ lariʼ nácuëʼ, en gulunëʼ lëʼ huëʼ. Níʼirö buluʼzë́ʼë niʼ, en nucáʼanagaquiëʼ lëʼ, chirati cazëʼ. 31 Níʼirö gudödëʼ tu bixúz laʼ nöza niʼ. Cateʼ biléʼenëʼ bönniʼ huëʼ naʼ, tsöláʼalö gudödëʼ. 32 Gudödëʼ caʼ niʼ tu bönniʼ nababëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ Leví, yuguʼ bönniʼ naʼ tunëʼ dxin que yudoʼ. Cateʼ biléʼenëʼ lëʼ, tsöláʼalö caʼ gudödëʼ. 33 Lëscaʼ yuʼë tu bönniʼ Samaria nöza naʼ, ateʼ bidxinëʼ galaʼ ga dëʼ bönniʼ huëʼ naʼ. Cateʼ biléʼenëʼ lëʼ, buéchiʼ ládxëʼë lëʼ. 34 Gubíguiʼë ga naʼ dëʼ, ateʼ guluʼë le za, en xisi uva nál-la lu huëʼ queëʼ, ateʼ buchö́linëʼ le lariʼ. Níʼirö budxíëʼ lëʼ cúdzuʼbaʼ böaʼ queëʼ, en buʼë lëʼ yuʼu ga taʼdxinëʼ bönniʼ yúʼugaquiëʼ nöza, ateʼ niʼ gudapa chiʼë lëʼ. 35 Cateʼ zaʼ reníʼ iaʼtú dza, en chizóa uzë́ʼë bönniʼ Samaria naʼ, guléajëʼ lázxjaruʼ que chopa dza, le bucáʼanëʼ lu nëʼë bönniʼ xan yuʼu naʼ, en rëʼ lëʼ: “Gudapa chiʼë bönniʼ ni, en channö utö́uʼ iaʼlatiʼ dumí, ubiʼa nedaʼ quiuʼ cateʼ huödaʼ.” 36 Naʼa, ¿nacxi runi liʼ? ¿Núzxilëʼ bönniʼ yonna ni gúquiëʼ bönniʼ luzë́ʼë bönniʼ naʼ guluʼë döʼ bönniʼ gubán queëʼ?
37 Bubiʼë didzaʼ bönniʼ yudoʼ usedi naʼ, rëʼ Jesús:
—Bönniʼ naʼ buéchiʼ ládxëʼë lëʼ.
Níʼirö Jesús gudxëʼ lëʼ:
—Guyéaj naʼa, yöjén caʼ liʼ.
Le benëʼ Jesús lídxigacanu Marta, en María
38 Níʼirö buʼë nöza Jesús, ateʼ bidxinëʼ tu yö́dzödoʼ ga niʼ tu nigula lënu Marta guchë́ʼënu Lëʼ lídxinu. 39 Marta ni zóanu nigula zxílanu lënu María, ateʼ María naʼ gurö́ʼötënu ga naca xiniʼë Jesús, en ruzë́ náganu xtídzëʼë. 40 Marta naʼ bubi buguíʼinu, zián dxin runnu, ateʼ gubígaʼnu ga naʼ zoëʼ Jesús, en rënu Lëʼ:
—Xan, ¿naruʼ cabí ruíʼi ládxiʼtsoʼ nedaʼ tuʼ nucáʼanabiʼ biʼi zxilaʼ ni nedaʼ, ateʼ tuzaʼ runaʼ dxin? Gudxi-biʼ gácalenbiʼ nedaʼ.
41 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rëʼë-nu:
—Marta, Marta, ruúbi ruguíʼideʼenuʼ, en zián le ruíʼi ládxuʼu runuʼ. 42 Tuz le run bayudxi nu gun, ateʼ María ni guröbiʼ lë naʼ nácatërö dxiʼa, ateʼ lë naʼ guröbiʼ bitiʼ udúa queë́biʼ.