10
Jesús ribö́ëʼ bönniʼ ilácagaquiëʼ gubáz queëʼ
(Mr. 3:13-19; Lc. 6:12-16)
Níʼirö bulidzëʼ Jesús idxínnutëʼ bönniʼ usëda queëʼ, en budödëʼ lu náʼagaquiëʼ yöl-laʼ unná bëʼ para uluʼbéajëʼ böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi, en uluʼúnëʼ yúguʼtë nupa teʼe, en yúguʼtë nupa bi taʼguíʼi taʼzacaʼ.
Caní naca lágaquiëʼ idxínnutëʼ gubáz naʼ nasö́l-lëʼë Jesús:
Simón, (lëʼ caʼ Pedro),
Andrés, (bö́chëʼë Simón naʼ),
Jacobo, (zxíʼinëʼ Zebedeo),
Juan, (bö́chëʼë Jacobo naʼ),
Felipe, Bartolomé, Tomás,
Mateo, (bönniʼ uquízxaj),
Jacobo, (zxíʼinëʼ Alfeo),
Lebeo, (lëʼ caʼ Tadeo),
Simón, (bönniʼ ruíʼi ládxëʼë yödzö queëʼ),
Judas Iscariote, (bönniʼ udödëʼ Jesús lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ Lëʼ).
Jesús risö́l-lëʼë gubáz queëʼ tsöjéngaquiëʼ libán
(Mr. 6:7-13; Lc. 9:1-6)
Níʼirö Jesús gusö́l-lëʼë idxínnutëʼ bönniʼ ni tsöjéngaquiëʼ libán, ateʼ gunná béʼenëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—Bitiʼ tséajliʼ ga nacuáʼ bönachi bitiʼ nácagaca judío, en bitiʼ tsúʼuliʼ ládzagaca bönachi nacuáʼ luyú Samaria. Guliʼtséaj ga nacuáʼ bönachi Israel, nácagaquiëʼ ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ nanítigacabaʼ. Guliʼtsöjén libán, innaliʼ: “Chibidxín galaʼ dza Dios, Nu naʼ zoa yehuaʼ yubá, inná bëʼë luyú ni.” Buliʼún nupa teʼe. Buliʼún dxiʼa nupa teʼe huëʼ nudzuʼ ruzödi. Buliʼsubán nupa chinátigaca. Buliʼbéaj böʼ xihuiʼ yúʼugaca bönachi. Bénnasaʼ queë́liʼ yöl-laʼ unná bëʼ ni. Buliʼgún dxin le, en bitiʼ bi uquízxjaliʼ.
’Bitiʼ bi guáʼaliʼ lu buzudi queë́liʼ, calëga dumí oro, en calëga dumí plata, en calëga dumí lásidoʼ. 10 Bitiʼ guáʼaliʼ yöxaj yöta queë́liʼ le gáguliʼ laʼ nöza. Tuz lariʼ ixóa yenliʼ, en bitiʼ guáʼaliʼ xiráchuliʼ o xiyaga queë́liʼ, tuʼ idzöli quézinëʼ bönniʼ huen dxin le gahuëʼ.
11 ’Gátiʼtës yödzö zxön o yö́dzödoʼ ga idxinliʼ, guliʼnaba nuzxi naca idú ladxiʼ lu yödzö niʼ, ateʼ ugáʼanaliʼ lidxi nu naʼ cateʼ gálaʼrö dza urúajliʼ yödzö naʼ. 12 Cateʼ tsúʼuliʼ tu lu yuʼu, buliʼgapa Dios bönachi nacuáʼ lu yuʼu naʼ, inábiliʼ-nëʼ Dios unödzjëʼ quégaquiëʼ le cuéqui dxi icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. 13 Channö bönachi nacuáʼ lu yuʼu niʼ nácagaca lesacaʼ, ugáʼanalen le ribequi dxi ladxiʼ naʼ léguequi, pero channö bönachi naʼ cabí nácagaca lesacaʼ, inábaliʼ cabí ugáʼana lë naʼ ribequi dxi ladxiʼ len léguequi. 14 Gátiʼtës ga idxinliʼ ga bönachi niʼ bitiʼ ilún libíʼiliʼ bal, en bitiʼ uluʼzë́ nagui xtídzaʼliʼ, buliʼrúaj lu yuʼu niʼ o yödzö niʼ, ateʼ guliʼcuíbi bëchtö daʼ lëʼe lábaliʼ, le uluíʼi léguequi nabágaʼgaca xíguiaʼ. 15 Le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, cateʼ idxín dza ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi, ilaʼguíʼi ilaʼzácaʼrö bönachi yödzö naʼ ca ilaʼguíʼi ilaʼzacaʼ bönachi gulaʼcuáʼ yödzö Sodoma, en yödzö Gomorra, nupa niʼ busunítiëʼ Dios.
Nupa bitiʼ taʼyéajlëʼ uluʼsacaʼ ziʼ nupa dáʼgaca Cristo
16 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Buliʼyútsöcaʼ, nedaʼ risö́l-laʼa libíʼiliʼ, ateʼ gácaliʼ ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ taʼdabaʼ ga dzö́ʼöbaʼ böʼcuʼ guíʼa síniaʼ. Guliʼgaca sinaʼ ca nácagacabaʼ sinaʼ bëla síniaʼ, pero guliʼgaca caʼ nöxaj ladxiʼ ca nácagacabaʼ guʼdödoʼ. 17 Guliʼgún chiʼi cuinliʼ quégaca bönachi, tuʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ yúlahuiʼ, en ilaʼguínëʼ libíʼiliʼ gapa naca lu yuʼu ga tuʼdubëʼ tuʼsëdëʼ bönniʼ judío queëʼ Dios. 18 Lëscaʼ caní, ilaʼchë́ʼë libíʼiliʼ lógaquiëʼ bönniʼ lo, en lógaquiëʼ bönniʼ taʼnná bëʼë, tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ. Caní gaca para gaca gunliʼ ba nalí quiaʼ lógaquiëʼ bönniʼ niʼ, en lógaquiëʼ bönniʼ bitiʼ nácagaquiëʼ judío. 19 Níʼirö cateʼ uluʼdödëʼ libíʼiliʼ lu náʼagaquiëʼ bönniʼ unná bëʼ naʼ, bitiʼ cö́ʼöliʼ böniga nacxi innaliʼ, tuʼ ichizëʼ Dios icja ládxiʼdoʼoliʼ didzaʼ güíʼiliʼ, en ca innaliʼ laʼ dza náʼasö. 20 Calëga libíʼisiliʼ naʼ innaliʼ, pero Dios Böʼ Láʼayi, Nu naʼ risö́l-lëʼë Xúziruʼ Dios queë́liʼ, Lë cazëʼ sóalenëʼ libíʼiliʼ, en guʼë didzaʼ.
21 ’Ilaʼcuáʼ bönachi uluʼdödi bö́chiʼguequi lu náʼagaquiëʼ bönniʼ ilútiëʼ légaquiëʼ, en lëscaʼ caní, bönniʼ nácagaquiëʼ xuz uluʼdödëʼ zxíʼinigaquiëʼ, ateʼ ilaʼcuáʼabiʼ biʼi ilaʼdáʼbagaʼbiʼ xúzgacabiʼ, en ilunbiʼ ga ilátiëʼ xúzgacabiʼ naʼ. 22 Yúguʼtë bönachi uluʼzóa libíʼiliʼ tsöláʼalö tuʼ dáʼaliʼ nedaʼ, pero nu ugáʼana tsutsu ga idxinrö dza údxi, nu ni ulá. 23 Cateʼ uluʼsacaʼ ziʼ bönachi libíʼiliʼ tu lu yödzö, buliʼzxunnaj niʼ, ateʼ tséajliʼ iaʼtú yödzö, tuʼ reaʼ libíʼiliʼ, huödaʼ nedaʼ, Bönniʼ Guljëʼ Bönachi, zíʼalö cateʼ údxi gunliʼ libán gapa nacuáʼ yuguʼ yödzö quégaca bönachi Israel.
24 ’Nútiʼtës bönniʼ náquiëʼ bönniʼ usëda bitiʼ nácarëʼ lo ca nu rusëdi lëʼ, en lëscaʼ caní, nu bönniʼ náquiëʼ huen dxin bitiʼ nácarëʼ lo ca xanëʼ. 25 Nu naʼ naca bönniʼ usëda ral-laʼ udzéjanëʼ channö huadéliʼnëʼ gáquiëʼ ca naca nu rusëdi lëʼ, ateʼ bönniʼ huen dxin naʼ ral-laʼ udzéjanëʼ channö gáquiëʼ ca naca xanëʼ. Channö taʼnnë́ʼ quiaʼ nedaʼ, bönniʼ xan yuʼu, taʼnnë́ʼ nacaʼ Belzebú tuʼ xihuiʼ, ilaʼnnë́ zíʼirëʼ quégaca bönachi táʼgaquiëʼ nedaʼ.
Nu ral-laʼ gádxiruʼ
(Lc. 12:2-9)
26 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Que lë ni naʼ, bitiʼ gádxiliʼ bönachi. Hualáʼ lahui yúguʼtë le raca bëdxi lándoʼos, ateʼ huáca bëʼ yúguʼtë le nagachiʼ. 27 Yuguʼ didzaʼ ruíʼilenaʼ libíʼiliʼ ga naca chul-la, guliʼquixjöʼ ga naca lu beníʼ, ateʼ le reaʼ libíʼiliʼ ga nagachiʼ, guliʼnnë́ zidzaj ga naca lahuiʼ lógaca bönachi. 28 Bitiʼ gádxiliʼ nupa tuti le nácagaca caz bönachi, pero bitiʼ gaca uluʼsuniti böʼ naca cázaruʼ. Guliʼgadxi Dios, Bönniʼ naʼ gaca gútiëʼ idútë le nácaliʼ, en chúʼunëʼ böʼ naca cázaliʼ lu guíʼ gabila.
29 ’Taʼdáʼubaʼ chópabaʼ biguínnidoʼ len tu dumí lásidoʼ, pero bitiʼ ibíxibaʼ tubaʼ lu yu channö cabí ruʼë Xúziruʼ Dios lataj gaca caní. 30 Lëscaʼ caní, nabábagaca yúguʼtë guitsaʼ ícjaliʼ lahuëʼ Dios. 31 Que lë ni naʼ, bitiʼ gádxiliʼ. Ruíʼitërö ládxëʼë Dios libíʼiliʼ ca ruíʼi ládxëʼë-baʼ zianbaʼ biguínnidoʼ.
Yuguʼ bönniʼ taʼzíʼ lu náʼagaquiëʼ Cristo lógaca bönachi
(Lc. 12:8-9)
32 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Nu bönniʼ siʼ lu nëʼë nedaʼ lógaca bönachi, nedaʼ siʼ lu naʼa bönniʼ naʼ lahuëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá. 33 Bönniʼ taʼdáʼbaguëʼë lógaca bönachi, ilaʼnnë́ʼ bitiʼ taʼdë́ʼë nedaʼ, lëscaʼ caní nedaʼ táʼbagaʼa légaquiëʼ lahuëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá.
Jesús náquiëʼ le run ga ilaʼrúaj choplö bönachi
(Lc. 12:51-53; 14:26-27)
34 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Bitiʼ guéquiliʼ zaʼa idiguʼa le ribequi dxi bönachi yödzölió ni. Bitiʼ zaʼa idiguʼa le ribequi dxi, pero zaʼa idiguʼa le gun ga ilaʼrúaj choplö bönachi. 35 Zaʼa ni, ateʼ gunaʼ ga ilaʼdáʼbagaʼ bönachi xúzguequi, ateʼ yuguʼ nigula ilaʼdáʼbagaʼnu caʼ xináʼagacanu. Lëscaʼ caní, yuguʼ nigula zxoaʼ lídxigacanu ilaʼdáʼbagaʼnu xtoʼ zxíʼininu. 36 Caní gaca, laʼ diʼa dzasö quégaca bönachi uluʼsacaʼ ziʼ luzë́ʼeguequi.
37 ’Nu nadxíʼirö xuz xinëʼe ca nadxíʼi nedaʼ, bitiʼ naca bachi nu naʼ taʼ nedaʼ, ateʼ nu nadxíʼirö biʼi bönniʼ que o biʼi nigula que ca nadxíʼi nedaʼ, bitiʼ naca bachi nu naʼ taʼ nedaʼ. 38 Nu bitiʼ siʼ lu nëʼe gaca ca tu bönniʼ söjtë́ʼë lëʼe yaga cruz, en taʼ nedaʼ, bitiʼ naca bachi guequi quiaʼ nedaʼ. 39 Nu ruíʼi ladxiʼ gun chiʼi yöl-laʼ naʼbán que, uniti le, pero nu uniti yöl-laʼ naʼbán que tuʼ daʼ nedaʼ, ulá nu naʼ.
Yuguʼ le ubiʼë Dios queë́ruʼ
(Mr. 9:41)
40 Gunnë́ʼ caʼ Jesús:
—Nu gun libíʼiliʼ bal, nedaʼ caʼ gun bal, ateʼ nu naʼ gun nedaʼ bal, gun bal caʼ Dios Xuz nasö́l-lëʼë nedaʼ. 41 Nu gun bal tu bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios tuʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, huadeliʼ nu naʼ lu nëʼë Dios laʼ leze naʼ idéliʼnëʼ bönniʼ ruʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios. Lëscaʼ caní, nu gun bal tu bönniʼ tsahuiʼ tuʼ náquiëʼ bönniʼ tsahuiʼ, huadeliʼ nu naʼ lu nëʼë Dios laʼ leze naʼ idéliʼnëʼ bönniʼ tsahuiʼ. 42 Nútiʼtës nu unödzaj queëʼ tu bö́nniʼdoʼ ni tu zxibíndoʼos nisa tuʼ náquiëʼ bönniʼ usëda quiaʼ nedaʼ, le nácatë reaʼ libíʼiliʼ, bitiʼ uniti nu naʼ le ral-laʼ siʼ lu nëʼë Dios.