15
Le tun ga bitiʼ nácaruʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios
(Mr. 7:1-23)
Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo, en bönniʼ yudoʼ tuʼsédinëʼ, narúajgaquiëʼ Jerusalén, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ tëʼ Lëʼ:
—¿Bizx que tunëʼ bönniʼ usëda quiuʼ le ridödi bëʼ ca naca le nulaga loruʼ runruʼ ca gulunëʼ xuz xtóʼoruʼ? Bitiʼ taʼguíbi nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ siʼ ilahuëʼ.
Bubiʼë didzaʼ Jesús, en gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Bizx que libíʼiliʼ caʼ rucáʼanaliʼ cáʼasö xibá queëʼ Dios para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ? Caní raca, tuʼ gunná béʼenëʼ Dios libíʼiliʼ, gunnë́ʼ: “Ben bal xuz xinoʼo”, en gunnë́ʼ caʼ: “Nu innë́ ziʼ que xuz xinëʼe, tsaz gati nu naʼ.” Pero libíʼiliʼ rnnaliʼ: “Channö nu guíë xuz xinëʼe: Bitiʼ bi gaca gunnaʼ quiuʼ tuʼ chiguzxíʼ lu naʼa gunnaʼ yúguʼtë queëʼ Dios, bítiʼrö bi run bayudxi gun nu naʼ que xuz xinëʼe.” Caní runliʼ, rucáʼanaliʼ cáʼasö le gunná bëʼë Dios, para gunliʼ le nulaga loliʼ runliʼ. Libíʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, idú ca nácaliʼ gudíxjöʼë Isaías, bönniʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios, gunnë́ʼ:
Bönniʼ ni, len rúʼagacsëʼ tunëʼ nedaʼ bal,
en calëga idú ládxiʼgaquiëʼ.
Nítisö naca le taʼyéaj ládxiʼgaquiëʼ nedaʼ,
tuʼ tuʼsédinëʼ yuguʼ le gulaʼnná bëʼ bönachi.
10 Níʼirö bulidzëʼ Jesús bönachi nacuáʼ niʼ, en rëʼ léguequi:
—Buliʼzë́ nágaliʼ le guíaʼ libíʼiliʼ, en guliʼtséajniʼi. 11 Calëga le riyaza ruʼë nu bönniʼ run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero le rirúaj ruʼë, lë ni run ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
12 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ Jesús gulaʼbíguiʼë ga zoëʼ, en tëʼ Lëʼ:
—¿Naruʼ nö́ztsenuʼ gulaʼlenëʼ yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo cateʼ bilaʼyönnëʼ didzaʼ ni bëʼu?
13 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, en rëʼ légaquiëʼ:
—Yúguʼtë le nadúz, le cabí guzëʼ Xuzaʼ zoëʼ yehuaʼ yubá, huadúljagaca idú luí. 14 Buliʼcáʼana légaquiëʼ. Chinachúl-la lógaquiëʼ, en taʼchë́ʼë nupa nachul-la lógaca. Channö tu bönniʼ lo chul-la ichë́ʼë iaʼtúëʼ bönniʼ lo chul-la, iropëʼ ilaʼbixëʼ tu lu yeru.
15 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Pedro, en rëʼ Jesús:
—Buzéajniʼi netuʼ lë ni rucúdzuʼu didzaʼ.
16 Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ caʼ libíʼiliʼ? 17 ¿Naruʼ cabí réajniʼitseliʼ riyaza lë́ʼëruʼ yúguʼtë le riyaza ruáʼaruʼ, ateʼ rurúaj lë́ʼëruʼ? 18 Naʼa, le rirúaj rúaʼaliʼ, lu icja ládxiʼdoʼoliʼ zaʼ, ateʼ lë ni run ga bitiʼ nácaliʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios. 19 Caní raca, tuʼ taʼlén lu icja ládxiʼdoʼoliʼ yuguʼ le rizáʼ ládxiʼliʼ le ruáʼ döʼ, le ilún ga gútiliʼ bönachi, en le ilún ga quítsjaliʼ xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ, en le ruáʼ döʼ runliʼ, en yuguʼ le rizë́ ládxiʼliʼ cuanliʼ, en yuguʼ le rinnëliʼ que luzáʼaliʼ le cabí nácate, en yuguʼ le rinnë́ xíhuiʼliʼ. 20 Yuguʼ le caní tun ga bitiʼ náquiëʼ tu bönniʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios, pero channö cabí nayari nëʼë ca naca que yudoʼ cateʼ bi gahuëʼ, bitiʼ gun ga bitiʼ náquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios.
Tu nigula izáʼa réajlëʼënu Jesús
(Mr. 7:24-30)
21 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en guyéajëʼ lu xiyú yödzö Tiro, en yödzö Sidón. 22 Tu nigula nabábanu luyú Canaán birúajnu yödzö niʼ, ateʼ bë́ʼënu zidzaj didzaʼ, rënu Jesús:
—Xan, zxíʼini xiʼsóëʼ David, buéchiʼ ladxiʼ nedaʼ. Biʼi nigúladoʼ quiaʼ riguíʼi rizácaʼdaʼabiʼ tuʼ yuʼu böʼ xihuiʼ lëbiʼ.
23 Bitiʼ bi didzaʼ bubiʼë Jesús. Níʼirö gulaʼbíguiʼë bönniʼ usëda queëʼ ga zoëʼ, ateʼ gulë́ʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—Busö́l-laʼ-nu, tuʼ záʼanu cúdzuʼruʼ ribö́dxiʼanu.
24 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼë-nu:
—Dios nasö́l-lëʼë nedaʼ gácalenaʼ bönachi Israel, nupa nácagaca ca böʼcuʼ zxílaʼdoʼ nanítigacabaʼ.
25 Níʼirö gubígaʼnu nigula naʼ ga zoëʼ Jesús, en guyéaj ládxiʼnu Lëʼ, ateʼ rënu Lëʼ:
—Xan, gúcalen nedaʼ.
26 Bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Bitiʼ naca dxiʼa ugúaruʼ yöta quégacabiʼ bíʼidoʼ, en chúʼunaruʼ le lógacabaʼ bö́ʼcuʼdoʼ.
27 Níʼirö nigula naʼ rënu Jesús, rnnanu:
—Ön, Xan, pero tágubaʼ bö́ʼcuʼdoʼ naʼ le bizxaj tuʼhuö́xaj ga tagu xángacabaʼ.
28 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, rnnëʼ:
—Nigúladoʼ. Idú naca ca réajlëʼu nedaʼ. Gaca quiuʼ ca rë́ʼënnuʼ.
Laʼ níʼisö böácatëbiʼ biʼi nigúladoʼ queë́nu.
Jesús ruúnëʼ zián nupa teʼe
29 Níʼirö buzë́ʼë Jesús niʼ, en gudödëʼ ga naca raʼ nísadoʼ que Galilea. Gurenëʼ tu lu guíʼadoʼ, ateʼ guröʼë niʼ. 30 Bönachi zián dujuáʼgaquiëʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, en nupa nachul-la guiö́j lógaca, en nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, en nupa narugu niʼa në́ʼeguequi, en iaʼzícaʼrö zián nupa teʼe, ateʼ gulaʼguíxaj léguequi xiniʼë Jesús, ateʼ Lëʼ bunëʼ léguequi. 31 Buluʼbani bönachi niʼ ca naca le benëʼ Jesús, tuʼ bilaʼléʼe tuʼnnë́ nupa bitiʼ guca ilaʼnnë́, ateʼ nuhuöácagaca nupa gurugu niʼa në́ʼeguequi, ateʼ tuʼzáʼ nupa bitiʼ guca ilaʼzáʼ, ateʼ tuʼléʼe nupa guchul-la lógaca. Que lë ni naʼ gulaʼguʼë yöl-laʼ ba Dios quégaca bönachi Israel.
Jesús rugahuëʼ ziánrö ca choáʼ gayuáʼ bönachi
(Mr. 8:1-10)
32 Níʼirö Jesús bulidzëʼ yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ, en rëʼ légaquiëʼ:
—Ruhuechiʼ ládxaʼa bönachi zián ni, tuʼ chiguca tsonna dza záʼlenguequi nedaʼ, en bitiʼ bi dë le ilagu. Bitiʼ rë́ʼëndaʼ usö́l-laʼgacaʼ-nëʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ taʼdunsëʼ caʼ, nadxi caʼ udú ládxiʼgaquiëʼ laʼ nöza.
33 Níʼirö yuguʼ bönniʼ usëda queëʼ tëʼ Lëʼ, taʼnnë́ʼ:
—¿Gazxi caz idzö́lituʼ yöta xtila zián lu lataj cáʼasö ni, le ugágutuʼ bönachi zián ni?
34 Gunábinëʼ Jesús légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Bal-laxi yöta xtila dë queë́liʼ?
Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ:
—Gadxi, ateʼ nabábasöbaʼ böla cuidiʼ dëbaʼ queë́tuʼ ni.
35 Níʼirö Jesús gunná béʼenëʼ bönachi zián naʼ ilaʼbö́ʼ lu yu. 36 Gudélëʼë gadxi yöta xtila naʼ, en yuguʼ böla naʼ, ateʼ gudxëʼ Dios: “Xclenuʼ.” Níʼirö buzxuzxjëʼ iroptë naʼ, en bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ usëda queëʼ, ateʼ légaquiëʼ gulaʼguísiëʼ le lógaca bönachi zián naʼ. 37 Gulahuëʼ yúguʼtëʼ, en buluʼhuö́ljanëʼ. Gudödi niʼ buluʼtubëʼ le bizxaj nagáʼanagaca, ateʼ buluʼlíëʼ gadxi gaʼböra. 38 Yuguʼ bönniʼ naʼ gulahuëʼ nácagaquiëʼ choáʼ gáyuʼë, pero cuntu nu bulaba yuguʼ nigula, en bíʼidoʼ. 39 Níʼirö busöl-lëʼë Jesús bönachi naʼ tsöjhuö́ajgaquiëʼ lídxigaquiëʼ, ateʼ gurenëʼ lëʼe bárcodoʼ niʼ, en saʼyéajëʼ lu xiyú yödzö Magdala.