22
Rucúdzuʼë didzaʼ Jesús ca naca que laní que yöl-laʼ rutsaga naʼ
Jesús bë́ʼlenëʼ légaquiëʼ didzaʼ leyúbölö, ateʼ bucúdzuʼë didzaʼ, rnnëʼ:
—Ca gaca quégaca nupa ilaʼyaza ga rinná bëʼë Dios yehuaʼ yubá naca ca guca quégaca nupa bulidzëʼ tu bönniʼ rinná bëʼë cateʼ benëʼ laní que dza utsaga náʼabiʼ biʼi bönniʼ queëʼ. Gusö́l-lëʼë niʼa nëʼë tsöjxíʼgaquiëʼ yuguʼ bönniʼ chinulidzëʼ para guídagaquiëʼ laní queë́biʼ, pero bitiʼ gulë́ʼënëʼ guídagaquiëʼ. Níʼirö gusö́l-lëʼë iaʼzícaʼrëʼ niʼa nëʼë, en gudxëʼ légaquiëʼ: “Guliʼtsöjö́dxitsöcaʼ nupa naʼ chinulidzaʼ, naʼ guië́liʼ légaquiëʼ: Buliʼyútsöcaʼ, chinupáʼa laʼ huagu. Chibë́tiaʼ-baʼ yuguʼ xpëdxaʼ, en yuguʼ böaʼ bëdxi renniʼ quiaʼ. Yúguʼtë chinupáʼa. Guliʼdá, sóaruʼ laní queë́biʼ biʼi bönniʼ quiaʼ utsaga náʼabiʼ.” Yuguʼ bönniʼ naʼ yöjlídzagaquiëʼ bitiʼ gulunëʼ légaquiëʼ bal, ateʼ yöjáquiëʼ que queë́gaquiëʼ. Tuëʼ yöjenëʼ dxin, en iaʼtúëʼ guyijëʼ tsöjöʼu tsöjë́tiʼë. Iaʼzícaʼrëʼ gulaʼzönëʼ yuguʼ niʼa nëʼë naʼ, ateʼ guluʼë döʼ quégaquiëʼ, en bë́tgaquiëʼ légaquiëʼ. Cateʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë biyönnëʼ lë ni, gulénëʼ, en gusö́l-lëʼë yuguʼ bönniʼ queëʼ röjáquiëʼ gudil-la, ateʼ bë́tigaquiëʼ yuguʼ bönniʼ hueti bönachi naʼ, en buluʼquélëʼë guíʼ ládzagaquiëʼ. Níʼirö bönniʼ naʼ rinná bëʼë gudxëʼ yuguʼ niʼa nëʼë, gunnë́ʼ: “Le nácatë chinupáʼa que laní naʼ, pero yuguʼ bönniʼ bulidzaʼ bitiʼ guláquiëʼ lesacaʼ guídagaquiëʼ laní quiaʼ. Guliʼtséajtsöcaʼ gapa naca laʼ nöza, en buliʼlidza yúguʼtë nupa tsöjxácaʼliʼ niʼ para guídagaca laní queë́biʼ biʼi bönniʼ quiaʼ utsaga náʼabiʼ.” 10 Níʼirö bilaʼrúajëʼ niʼa nëʼë naʼ, söjáquiëʼ gapa naca laʼ nöza, ateʼ buluʼtubëʼ yúguʼtë nupa yöjxácaʼgaquiëʼ, yuguʼ bönniʼ dxiʼa, en yuguʼ bönniʼ tuáʼ döʼ, ateʼ ga naʼ raca laní bilírö bönachi.
11 ’Cateʼ guyáziëʼ bönniʼ naʼ rinná bëʼë para uyúëʼ nupa niʼ nudúbigaca, biléʼenëʼ tu bönniʼ bitiʼ nácuëʼ lariʼ tsahuiʼ le bunödzjëʼ quégaquiëʼ bönniʼ nacuʼë laní naʼ. 12 Níʼirö gudxëʼ bönniʼ naʼ: “Bö́nniʼdoʼ, ¿zóatsoʼ ni, en bitiʼ nacuʼ lariʼ tsahuiʼ bunödzjaʼ quégaca nupa nacuáʼ laní?” Bönniʼ naʼ busayaj ruʼë. 13 Níʼirö bönniʼ naʼ rinná bëʼë gudxëʼ nupa naʼ tun xichinëʼ, gunnë́ʼ: “Guliʼgugaʼ niʼa nëʼë bönniʼ ni. Guliʼtsöjchúʼun-nëʼ níʼilö ga naʼ röʼö chul-la. Niʼ cödxëʼ, en utíl-la láyëʼë, lu yöl-laʼ ruhuíʼini queëʼ.”
14 Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Zian nupa nulidzaʼ, pero nabábasö nupa ilaʼrö́gaca.
Jesús ruʼë didzaʼ ca naca le riguízxaj lázaruʼ
(Mr. 12:13-17; Lc. 20:20-26)
15 Níʼirö yuguʼ bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ buluʼzë́ʼë niʼ, ateʼ gulún xtídzaʼgaquiëʼ ilunëʼ ga bi innë́ʼ Jesús para gaca uluʼzéguiëʼ Lëʼ didzaʼ. 16 Para ilunëʼ caní, gulaʼsö́l-lëʼë bal-lëʼ bönniʼ dáʼgaquiëʼ légaquiëʼ, len bönniʼ dáʼgaquiëʼ Herodes, ga zoëʼ Jesús, nupa naʼ gulë́ Jesús:
—Bönniʼ Usedi, nöztuʼ Liʼ ruʼu didzaʼ cátëze naca, en naca idútë li ca rusédinuʼ ca naca queëʼ Dios, en bitiʼ ruíʼi ládxuʼu le taʼnná quiuʼ bönachi, tuʼ cabí ruchiʼa rusörö́uʼ bönachi ca naca le taʼnnasö bönachi naʼ. 17 Gudíxjöiʼi netuʼ. ¿Nacxi runi liʼ? ¿Naruʼ run bayudxi, o bitiʼ run bayudxi quizxaj laztuʼ queëʼ César, bönniʼ yödzö ziʼtuʼ naʼ rinná béʼenëʼ rëʼu?
18 Réquibeʼenëʼ Jesús të́ʼënnëʼ uluʼbéajëʼ Lëʼ didzaʼ, ateʼ gudxëʼ légaquiëʼ:
—Libiʼiliʼ, bönniʼ ruluíʼisö tsahuiʼ cuinliʼ, ¿bizx que ruíʼiliʼ didzaʼ le ruzóa nedaʼ raʼ guíʼa? 19 Buliʼluíʼi nedaʼ dumí le riguízxaj lázaliʼ.
Níʼirö buluʼluíʼinëʼ Lëʼ tu dumí que yödzö Roma. 20 Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, rnnëʼ:
—¿Nuzxi lahui daʼ ni, en nuzxi le nazúaj lëʼe dumí ni?
21 Tëʼ Lëʼ:
—Queëʼ César naʼ.
Níʼirö Jesús gudxëʼ légaquiëʼ:
—Guliʼguízxjëʼ César le nequi queëʼ César, ateʼ Dios le nequi queëʼ Dios.
22 Cateʼ bilaʼyönnëʼ lë ni, buluʼbáninëʼ ca naca didzaʼ tsahuiʼ bubiʼë Jesús, ateʼ buluʼcáʼanëʼ Lëʼ, söhuö́ajtëgaquiëʼ.
Taʼnabi yúdxinëʼ Jesús ca uluʼbán nupa chinátigaca
(Mr. 12:18-27; Lc. 20:27-40)
23 Laʼ dza náʼasö yuguʼ bönniʼ yudoʼ saduceo, bönniʼ naʼ taʼnnë́ʼ bitiʼ uluʼbán nupa chinátigaca, bilaʼdxinëʼ ga zoëʼ Jesús, ateʼ gulaʼnábinëʼ Lëʼ, 24 taʼnnë́ʼ:
—Bönniʼ Usedi, Moisés gunnë́ʼ: “Channö gátiëʼ tu bönniʼ zóanu nigula queëʼ, en cuntu nu biʼi zóabiʼ queëʼ, níʼirö biʼi bö́chëʼë bönniʼ naʼ ral-laʼ utsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi queëʼ, para cabí initi diʼa dza queëʼ bönniʼ bö́chiʼbiʼ naʼ.” 25 Gulaʼcuáʼabiʼ gadxi biʼi bönniʼ ga zóatuʼ, naca bö́chiʼgacabiʼ. Biʼi zíʼalö naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula, ateʼ gútitëbiʼ. Tuʼ cuntu nu biʼi queë́biʼ zóabiʼ, biʼi buropi naʼ butsaga náʼalenbiʼ-nu nigula uzëbi queë́biʼ biʼi bö́chiʼbiʼ naʼ. 26 Lëscaʼ caní guca queë́biʼ biʼi buropi naʼ, encaʼ queë́biʼ biʼi bunni, en laʼ tuz ca guca quégacabiʼ igádxitëbiʼ, gulátibiʼ yúguʼtëbiʼ. 27 Ga búdxitë gútinu caʼ nigula naʼ. 28 Cateʼ idxín dza uluʼbán nupa chinátigaca, ¿núzxilögacabiʼ biʼi gadxi niʼ guéquinu nigula naʼ queë́biʼ, tuʼ buluʼtsaga náʼalenbiʼ-nu yúguʼtëbiʼ nigula naʼ?
29 Níʼirö bubiʼë didzaʼ Jesús, ateʼ rëʼ légaquiëʼ:
—Nachíxiliʼ libíʼiliʼ tuʼ cabí réajniʼiliʼ le nazúaj lu guichi láʼayi, en tuʼ cabí núnbëʼëliʼ yöl-laʼ huáca queëʼ Dios. 30 Cateʼ idxín dza uluʼbán nupa chinátigaca, bítiʼrö gaca yöl-laʼ rizóalen nigula, en bitiʼ uluʼtsaga náʼagaquiëʼ, pero gácagaquiëʼ ca nácagaquiëʼ gubáz láʼayi queëʼ Dios nacuʼë yehuaʼ yubá. 31 Ca naʼ ral-laʼ uluʼbán nupa chinátigaca, ¿naruʼ cabí nulábaniliʼ lë naʼ gudxi cazëʼ Dios libíʼiliʼ? 32 Caní gunnë́ʼ: “Nedaʼ nacaʼ Dios queëʼ Abraham, en Dios queëʼ Isaac, en Dios queëʼ Jacob.” Dios naʼ bitiʼ náquiëʼ Dios quégaca nupa nátigaca tsaz, pero náquiëʼ Dios quégaquiëʼ bönniʼ ni nabángaquiëʼ sal-laʼ gulátiëʼ.
33 Cateʼ bilaʼyöni bönachi nacuáʼ niʼ didzaʼ ni, buluʼbani ca naca lë naʼ rusédinëʼ Jesús léguequi.
Xibá queëʼ Dios le naca lo
(Mr. 12:28-34)
34 Cateʼ guléquibeʼenëʼ bönniʼ yudoʼ fariseo ca benëʼ Jesús, busayjëʼ ruáʼagaquiëʼ bönniʼ yudoʼ saduceo, níʼirö buluʼdubëʼ yúguʼtëʼ. 35 Tuëʼ bönniʼ nútsëʼë ládjagaquiëʼ, en nazëdëʼ xibá queëʼ Moisés, gúʼunnëʼ siʼ bëʼë Jesús. 36 Que lë ni naʼ gunábinëʼ Jesús, rnnëʼ:
—Bönniʼ Usedi, ¿bízxilö xibá queëʼ Dios naca lo?
37 Jesús rëʼ lëʼ:
—Idxiʼinuʼ Xanuʼ Dios idú ládxuʼu, en idú icja ládxiʼdoʼo, encaʼ len idú yöl-laʼ réajniʼi quiuʼ. 38 Xibá ni naca lo, en nazácaʼtërö. 39 Xibá naʼ naca buropi, laʼ ca nácatë, en caní rnna: “Idxíʼinuʼ böchiʼ luzóʼo ca nadxíʼi cuinuʼ.” 40 Chopa xibá ni nácagaca ga röjlö́z yúguʼtë le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, en yúguʼtë le buluʼsédinëʼ bönniʼ guluʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios.
¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ Cristo?
(Mr. 12:35-37; Lc. 20:41-44)
41 Tsanni niʼ nacuʼë tsözxö́n bönniʼ yudoʼ fariseo naʼ, Jesús gunábinëʼ légaquiëʼ, 42 rnnëʼ:
—¿Nacxi rusácaʼliʼ queë́liʼ queëʼ Bönniʼ naʼ lëʼ Cristo? ¿Nuzxi zxíʼini náquiëʼ?
Buluʼbiʼë didzaʼ, taʼnnë́ʼ:
—Zxiʼini xiʼsóëʼ David náquiëʼ.
43 Níʼirö Jesús rëʼ légaquiëʼ:
—¿Bizx que naʼ lë cazëʼ David bulidzëʼ Lëʼ, gunnë́ʼ: “Xanaʼ”? Caní gunnë́ʼ cateʼ niʼ bëʼë didzaʼ uláz queëʼ Dios Böʼ Láʼayi, gunnë́ʼ:
44 Xanruʼ Dios gudxëʼ Xanaʼ:
“Gurö́ʼö cuita lëʼa ibëla,
cateʼ gunraʼ ga uluʼzechu zxíbigaca Loʼ nupa tequi Liʼ ziʼ.”
45 Channö David naʼ gunnë́ʼ queëʼ náquiëʼ Xanëʼ, ¿nacxi caz naca, rnnaliʼ náquiëʼ zxíʼini xiʼsóëʼ David naʼ?
46 Cuntu nu guca ubíʼi didzaʼ, ateʼ ga gusí lo dza naʼ, cúnturö nu burugui bi inábini Lëʼ.