17
Lunú unga eyeche Tesalónica
Chenu nza Pablo cuna Silas, udete beella enza eyeche Anfípolis cuna enza eyeche Apolonia nu uriñabeella eyeche Tesalónica, elu nzucu tucu induꞌ bee bene Israel. Tucu nú neca costumbreꞌ Pablo, uyalla liñi indu zeꞌe chuna bichia nú sulachi beella, unilla Stichiaꞌ Diose lubeella. Udixiuleꞌella nu ulubeꞌlla lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose lubeella elu rni nú rquiꞌña nú nehuana zeca Jesucristo, nu chenu atinu huañi zecanu unilla lubeella:
―Leꞌca liꞌi Jesuse enu rnia luhua nee, liꞌinu necanu Cristo.
Chequie chiucu chuna bee bene Israel zeꞌe uyalí arquiꞌ lunú uni Pablo, nu uyetesaꞌbeella cuna liꞌilla cuna Silas, leꞌca huaxi bee bene griego enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose cuna huaxi bee unaꞌa enu chiquiꞌ neca equie uyalí arquiꞌbeella Jesuse. Pero bee bene Israel enu la chili arquiꞌ Jesucristo, uye arquiꞌbeei nu uquieteꞌsaꞌbeei bee bene enu enzee labe inziu, nu bee bene zeꞌe uquieteꞌsaꞌbeei beelá bee bene para nú tsureche beei bee bene. Nu uyuꞌu beei liñi niꞌ Jasón rlaꞌna beei Pablo cuna Silas para nú huabeei liꞌibeella nu tsu beei liꞌibeella ante lu ye bee bene eyeche zeꞌe. Pero lunú néllelaꞌ beei liꞌibeella zeꞌe, che uxaꞌbeei Jasón cuna xiucu xuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu uyayu beei liꞌibeella lubee usticia, nu urixialibeei nú unibeei:
―Bee niyu enu rriꞌi nú rliu casi ye bee bene iliulabe uriñabeella caꞌa, nu niꞌ Jasón nucuaꞌa beella. Liꞌibeella cuna ye bee bene enu nzeli arquiꞌ lunú rnibeella, la riꞌi beella tucu nú rnibiyaꞌ leyꞌ arre César. Xne rnibeella nú nuꞌ stucu arre enu lee Jesús.
Chenu ubeneꞌ bee usticia cuna bee bene nucuaꞌ, yelu elliebacuꞌ uriꞌi beella. Pero Jasón cuna beelá bee bene enu unaꞌtse beei, chenu udixiu beella che ulaꞌa bee usticia liꞌibeella niꞌcuꞌ.
Uriña Pablo cuna Silas eyeche Berea
10 Leꞌca rulaꞌ zeꞌe, bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo uxeꞌla beella Pablo cuna Silas eyeche nú lee Berea. Chenu uriñabeella zeꞌe, uya beella liñi induꞌ bee bene Israel. 11 Bee bene Israel quieꞌ máse uriꞌi nzeꞌca beella luquela bee bene enu nucuaꞌa eyeche Tesalónica, nu chiquiꞌ ñia nzu arquiꞌbeella ubeneꞌbeella lunú uni Pablo, nu yeyeꞌe rula beella sitichiaꞌ Diose para nú riꞌi beella beyaꞌ tunu neli lunú rni Pablo. 12 Enzeꞌe huaxi beella uyalí arquiꞌbeella Jesucristo, nu leꞌca huaxi bee enu neca griego uyalí arquiꞌbeella liꞌinu, sia bee niyu nu sia bee unaꞌa enu máse neca equie zeꞌe. 13 Nu chenu ungabiyaꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa eyeche Tesalónica nú rixiuleꞌe Pablo Stichiaꞌ Diose eyeche Berea, che uyatuꞌ beei arquiꞌ bee bene zeꞌe para nú lee bee bene zeꞌe lu Pablo. 14 Pero bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo né leꞌbeella chu uxeꞌla beella Pablo enza ruꞌu inzatuꞌ. Nu Silas cuna Timoteo uyaꞌna beella eyeche Berea. 15 Nu bee bene enu uya tuꞌinza Pablo uyayu beella liꞌilla hasta eyeche Atenas liñi barco chenu ubenchilaꞌ zeca beella eyeche Berea unguyaꞌbeella resuna nú uxeꞌla Pablo para nú chu cha Silas cuna Timoteo elu nzuculla.
Uriña Pablo eyeche Atenas
16 Diqui nú nzuquie Pablo nú riña Silas cuna Timoteo eyeche Atenas, chiquiꞌ nehuana utsu arquiꞌ Pablo chenu ulañiꞌlla nú nuꞌ huaxi bee diose enu rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu eyeche zeꞌe. 17 Enzeꞌe, uya Pablo liñi induꞌ bee bene Israel para nú unilla lubee bene zeꞌe Stichiaꞌ Diose, cuna lubeelá bee bene enu rluꞌcu ulaꞌna lu Diose tucu nú rriꞌi bee bene Israel, nu yeyeꞌe unilla lu titse bee bene enu xaꞌcalla ruꞌu iꞌya stichiaꞌnu. 18 Leꞌca unilla lu chiucu chuna bee bene enu nzequiee lunú uzeteꞌ bene enu lee epicúreos, cuna bee bene estoicos, che nuꞌbeei enu uni:
―¿Xi equie rni benecuaꞌ nú chiquiꞌ rni nucuaꞌ scua?
Xiucu xuna beei uni:
―Pianu stichiaꞌ stucu bee diose rene rixiuleꞌe nucuaꞌ unibeei.
Unibeei scua xne lunú rixiuleꞌe Pablo lubeei neca bedichiaꞌ nzeꞌcaꞌ Jesucristo, cuna nú unilla equie nú uhuañi zeca Jesucristo stucu bese.
19 Chequie unguyaꞌbeei Pablo tucu luhuare elu lee Areópago elu rieteꞌsaꞌbeei. Nu unidichiaꞌ beei lulla:
―¿Nuꞌ modo riꞌiru beyaꞌ xa neca bee bedichiaꞌ cuqui cuaꞌ nú nzeꞌtalu seteꞌlu liꞌiru caꞌa la? 20 Xne puro beenú la riꞌiru beyaꞌ rnilu luru, enzeꞌe niarquiꞌru riꞌiru beyaꞌ xa neca bee nucuaꞌ.
21 Xne ye bee bene eyeche Atenas, cuna beelá bee bene rene enu nucuaꞌa zeꞌe, siempre rriꞌibeei scua, riuꞌ arquiꞌbeei nú rdeteꞌ beei bichia nú rieneꞌ beei cuna nú rdichiaꞌ beei lunú necuqui neca.
22 Chequie utsuli Pablo ante lu ye beei elu neyeteꞌsaꞌ beei zeꞌe, nu unilla lubeei:
―Bee bene eyeche Atenas, lu ye nú ulañia uriꞌá beyaꞌ nú rluꞌcuhua huaxi bee diose enu rluꞌcuhua ulaꞌna lu. 23 Nu chenu riꞌya elu rdeteꞌhua ulaꞌna lubee dioseꞌhua, ulañia tucu ecuꞌcu elu niquie bee bedichiaꞌ nú rni: “Para Diose enu la chuluru.” Nu Diose cuaꞌ enu rluꞌcuhua ulaꞌna lu sin nú chuluhua liꞌinu, stichiaꞌnu neca nú nzelatixiuleꞌa luhua.
24 ’Diose cuaꞌ urecheꞌe iliulabe cuna ye nú nuꞌ lue, liꞌinu rnibiyaꞌnu liñibe cuna lu iliulabe. La nzucunu liñi indu nú rrecheꞌ bee bene, 25 nu leꞌca la quiꞌñanu núti riꞌi elietsa lunu, xne liꞌinu necanu enu lia rliquiꞌ bii luaꞌahua para nú huañiaꞌahua nu liꞌinu rliquiꞌnu elu nehuañiaꞌahua, cuna ye beenú rquiꞌñiaꞌahua.
26 ’Equie cuendaꞌ tucutsia bene uriꞌi Diose nú udala bee bene lu iliulabe para nú huañi bee bene diqui lu iliulabe, nu utsaꞌnalanu nú calu lana huañi beei, cuna elu cuaꞌa beei nu hasta calu luyuu nibiyaꞌ beei lu. 27 Para nú laꞌna beei Diose masia xi neca chenu rrilaꞌ ya bene nú rlaꞌna bene xi rlaꞌnalla para nú scua llelaꞌ beei liꞌinu. Añinzuca nú neli nú laca istu nzu Diose lu ye bee bene. 28 Xne equie cuendaꞌ Diose nehuañiaꞌahua, nu equie cuendaꞌ liꞌinu rcuñiaꞌahua nu seꞌahua, nu equie cuendaꞌ liꞌinu nelluaꞌahua lu iliulabe. Tucu nú leꞌca uni chiucu chuna bee beneꞌhua enu chiquiꞌ reca chenu unibeella: “Liꞌiru necaru lliꞌñi Diose.” 29 Enzeꞌe tunu necaꞌahua lliꞌñi Diose, la quiꞌña nú riaꞌahua elliebacuꞌ nú necacheꞌ Diose oro urre plata urre quiee, xi neca bee diose nú rrecheꞌe bee bene tucu nú xelatsia arquiꞌbeei. 30 Bee tiembu nú udetela uzela Diose nú uriꞌi bee bene tucu nú nzelitsia arquiꞌbeei equie nú la riꞌi beei beyaꞌ, pero nee diqui lu iliulabe rnibiyaꞌnu lubee bene, nú cheꞌe arquiꞌbeei lu stula beei nu chili arquiꞌbeei Diose. 31 Xne ucañila Diose tucu bichia nú hualunue lu cuendaꞌ bee bene. Nu uduꞌlanu Jesucristo para nú riꞌinu elu usticia cuaꞌ, nu para nú lañiꞌ bee bene nú ucañi Diose liꞌinu nú riꞌinu nucuaꞌ, nu uriꞌi Diose nú uhuañi zecanu chenu ungutinu.
32 Chenu ubeneꞌbeei nú uni Pablo nú huañi zeca bee benenguti stucu bese, chiucu chuna beei utsequichiaꞌ liꞌilla, nu xiucu xuna beei uni:
―Pianu hasta stucu bese yeneꞌlaꞌru lunú rnilu.
33 Chequie utsanaꞌ arquiꞌ Pablo liꞌibeei, 34 pero nuꞌ beella enu uyetesaꞌ cuna Pablo nu uchili arquiꞌbeella Stichiaꞌ Diose. Leta beella nzu tucu bene enu lee Dionisio, enu neca lu tucu texcuaꞌa bee bene enu lee Areópago, cuna tucu unaꞌa enu lee Dámaris, cuna beelá bee bene.