19
Uriña Pablo eyeche Efeso
Diquila nú nzucu Apolos eyeche Corinto, uya Pablo enza lubee eyeche lu dañi Asia nu uriñalla eyeche Efeso, elu nucuaꞌa texcuaꞌa bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo. Nu unidichiaꞌ Pablo lubeella:
―¿Uyucu arquiꞌhua Espíritu Santo chenu uyalí arquiꞌhua Jesucristo la?
Nu ucuaqui beella nú unibeella:
―Niꞌ lascaꞌ yeneꞌru nú nuꞌ Espíritu Santo.
Nu uni Pablo lubeella:
―¿Xa urinzahua che?
Nu ucuaqui beella nú unibeella:
―Urinzatsiaru tucu nú uzeteꞌ Juan Bautista bee bene.
Chequie uni Pablo lubeella:
―Nelí nú Juan urinza bee bene, liꞌibeella enu utsanaꞌ arquiꞌ stula, pero unilla lubeella nú rquiꞌña nú chili arquiꞌbeella enu nzeꞌta lulá Juan, nu liꞌinu necanu Cristo.
Chenu ubeneꞌbeella nucuaꞌ, che urinza beella equie nú lee Jesuse enu rnibiyaꞌ, nu chenu uricuꞌ Pablo yalla equie beella, uyucu arquiꞌbeella Espíritu Santo, nu uquiexie beella nú unibeella stucu dialu rene, che unibeella Stichiaꞌ Diose lubee bene. Lu yebeella neca tucu chiꞌchiucu bee niyu.
Diqui chuna guu uya Pablo liñi induꞌ bee bene Israel enu nucuaꞌa zeꞌe, nu sin nú lliquilla udixiuleꞌella Stichiaꞌ Diose lubeella, unilla lubeella nu ucuaꞌnalla xa riꞌilla ana nú chili arquiꞌbeella xa neca elurnibiyaꞌ Diose. Pero chiucu chuna beei unga nziti arquiꞌ nu lá niarquiꞌbeei nú achili arquiꞌbeei stichiaꞌ Jesucristo, aꞌla uquixiebeei nú uni condra beei stichiaꞌnu ante lu ye bee bene. Che uchiuꞌuchu Pablo lubeei cuna bee bene enu nzeli arquiꞌ Jesucristo, nu unguyaꞌlla liꞌibeella xcuelaꞌ tucu bene enu lee Tirano, zeꞌe uzeteꞌlla liꞌibeella yeyeꞌe, 10 scua uriꞌilla diqui chiucu lana. Nu ye bee bene enu nucuaꞌa lu iliu Asia nu sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel ubeneꞌbeella stichiaꞌ Jesucristo. 11 Nu equie nú rnibiyaꞌ Diose uriꞌi Pablo bee milagro nú llene, 12 hasta bee panituꞌ Pablo cuna bee laquie nú rquiee lulla ruyaꞌ bee bene nucuaꞌ lubee bene enu riti, nu scua riecaꞌ beella lu elichia nú secabeella, nu xiuꞌu bee benechiquiꞌ enu nchiñi arquiꞌbeella.
13 Chequie nuꞌ chiucu chuna bee bene Israel enu enzeehua bee benechiquiꞌ arquiꞌ bee bene, nu niarquiꞌbeei nú cuna nú lee Jesucristo huabeei bee benechiquiꞌ cuaꞌ arquiꞌ bee bene, che unibeei lubee benechiquiꞌ zeꞌe:
―Equie nú lee Jesuse enu rixiuleꞌe Pablo nibiyaꞌa nú chiuꞌuhua arquiꞌ bee benequieꞌ.
14 Nucuaꞌ neca nú uriꞌi achi llianaꞌ tucu bene enu lee Esceva, enu unga tucu uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya. 15 Pero tucu bese ucuaqui tucu bee benechiquiꞌ zeꞌe lubeei nú uni:
―Nuꞌlua Jesuse, nu leꞌca nediyaa ti neca Pablo, pero liꞌihua la riꞌá beyaꞌ tihua.
16 Chequie bene enu nchiñi benechiquiꞌ zeꞌe arquiꞌ uquixiei nú uzeteꞌcheꞌi liꞌibeei nu uriꞌi ana lubeei cuna juerza nú rluꞌcui, chiquiꞌ necha udiñii liꞌibeei, nu eꞌcu etubeei uchiuꞌuxuꞌubeei liñi niꞌi zeꞌe uyecaxuꞌubeei nu nediꞌqui beei. 17 Ye bee bene enu nucuaꞌa eyeche Efeso, sia bee bene Israel cuna bee bene enu la neca bee bene Israel, ungabiyaꞌ beella nú ungae scua. Chequie chiquiꞌ ulliqui beella nu uni nzeꞌca beella lu cuendaꞌ Jesuse.
18 Nu huaxi bee bene enu uyalí arquiꞌ Jesucristo uriña beei nu utsiruꞌu beei ante lu ye bee bene lu ye beenú necha neca uriꞌibeei. 19 Leꞌca huaxi bee bene enu uriꞌi bee elu uliñi uriñayu beei ichiꞌ elu uliñi nu utsiquiꞌ beei ichiꞌ cuaꞌ lu quii ante lu ye bee bene. Chenu uhuabeei cuenda nú calu seca bee ichiꞌ zeꞌe, nu uyalu nú seca bee ichiꞌ zeꞌe tucu cincuenta mil melu plata. 20 Scua unga nú chu nze riꞌchia letselá stichiaꞌ Jesucristo cuna nú ungachee lunú neca poderꞌnu.
21 Chenu ulaxu nú unga bee nucuaꞌ, uduꞌ arquiꞌ Pablo nú challa lu iliu Macedonia cuna lu iliu Acaya, cuna nú nze riꞌilla seidu biajiꞌlla hasta eyeche Jerusalén. Leꞌca unilla nú chenu uyalalla eyeche Jerusalén che leꞌca challa Roma. 22 Nu uxeꞌlalla chiucu bee bene enu rriꞌi elietsa lulla, Timoteo cuna Erasto para nú nzuebeella lu iliu Macedonia diqui nú riaꞌnalla xiucu xuna bichia lu iliu Asia.
Utsureche bee bene eyeche Efeso
23 Bee bichia zeꞌe utsureche bee bene eyeche Efeso equie nú rriꞌi condra beei stichiaꞌ Jesucristo. 24 Xne Demetrio tucu bene enu rrecheꞌe beenú necacheꞌ plata, liꞌi enu rrecheꞌe bee indumeꞌ diose enu lee Diana, liꞌi nediyaꞌi nú equie bee nucuaꞌ rriꞌi ana huaxi dimi cuna bee bene enu rriꞌi saꞌ riñaꞌ nú rriꞌi. 25 Chequie uquieteꞌ saꞌi bee benecuaꞌ, cuna beelá bee bene enu rriꞌi saꞌ riñaꞌ nú rriꞌi, nu uni lubeella:
―Uzuꞌcuꞌ diacahua, liꞌihua nediyaꞌhua nú lu riñaꞌ quieꞌ rriaꞌahua ana huaxi dimi, 26 pero nee rlañiꞌahua nu rieneꞌahua nú enzee Pablo rnilla nú bee diose enu rrecheꞌe bee bene la neca bee nucuaꞌ diose. Nu scua rriꞌilla ana nú nzeli arquiꞌ huaxi bee bene lunú rnilla, nu lacane eyeche quieꞌtsia, sino que casi diqui lubee eyeche Asia nzeli arquiꞌ bee bene scua. 27 Nu scua nelliqui nú laxu riñaꞌ nú rriaꞌahua, nu lacane equie riñaꞌ nú rriꞌitsiaꞌahua, leꞌca la deteaꞌ bee bene nú neca equie induꞌ diose Diana. Nu scua la riaꞌ bee bene caso diose Diana enu rluꞌcu ye bee bene ulaꞌna lu lu iliu Asia cuna ye bee bene iliulabe.
28 Chenu ubeneꞌ bee bene zeꞌe nucuaꞌ, chiquiꞌ ulee beei nu rixiali beei nú unibeei:
―¡Chiquiꞌ neca equie Diana dioseꞌahua liaꞌahua enu neca bee bene efesio!
29 Che utsureche bee bene eyeche zeꞌe, nu unaꞌtse beei Gayo cuna Aristarco, rucu bee niyu quieꞌ neca bene eyeche Macedonia enu enzenu Pablo, nu uxaꞌbeei liꞌibeella nu unguyaꞌbeei liꞌibeella elu rietesaꞌ bee bene eyeche zeꞌe, elu rriꞌibeei juntaꞌbeei. 30 Niarquiꞌ Pablo nú nze chuꞌulla zeꞌe para nú nilla lubee bene, pero bee saꞌlla enu nzeli arquiꞌ Jesucristo né zela beella nú ariꞌilla scua. 31 Nu leꞌca leta bee usticia Asia, nuꞌ chiucu chuna bee bene enu rquieteꞌ Pablo, liꞌibeella enu uxeꞌla resuna lulla nú máse neca nzeꞌca nú la chuꞌulla zeꞌe. 32 Texcuaꞌa bee bene zeꞌe urixialibeei nu urene urene unibeei, nu texcuaꞌa beei urixiali nu urene unibeei nu utsureche beei nu huaxi beei niꞌ la riꞌi beei beyaꞌ xinu uyeteꞌ saꞌbeei zeꞌe. 33 Leta bee beneañi zeꞌe uhua bee bene Israel tucu bee saꞌbeella enu lee Alejandro para nú nilla lubee bene zeꞌe. Nu uriꞌi Alejandro seña cuna yalla lubee bene zeꞌe nú zaca beei para nú nilla lu cuendaꞌ bee bene Israel lubee bene eyeche zeꞌe. 34 Pero chenu uriꞌibeei beyaꞌ nú necalla bene Israel, tucu chiucu hora junto urixialibeei nú unibeei:
―¡Chiquiꞌ neca equie Diana dioseꞌahua liaꞌahua enu neca bee bene efesio!
35 Chequie chenu uriꞌi secretario eyeche zeꞌe ana nú uzaca bee bene, che unilla:
―Bee bene Efeso, ye bee bene iliulabe nediyaꞌ nú eyeche quieꞌ siempre rriucu bee bene induꞌ diose Diana, nu leꞌca rluꞌcu bee bene ulaꞌna lu diose Diana enu ulaca liñibe. 36 Liꞌihua nediyaꞌhua nú neli nucuaꞌ. Enzeꞌe la quiꞌña nú riꞌihua scua, la riꞌihua beenú rriꞌihua sin nú riꞌihua elliebacuꞌ. 37 Xne bee bene enu uriñayuhua caꞌa, lá riꞌibeella nú necha neca lu induaꞌahua, nu la ni beella bedichiaꞌ nú necha neca lu dioseꞌahua. 38 Tunu Demetrio cuna bee bene enu rriꞌinui riñaꞌ rlee beei lu stucu bene, luꞌ nzucu nilabe nu zeꞌe nucuaꞌa bee usticia, chexana bitsi beei lubeella. 39 Pero tunu nuꞌlá bee nú niarquiꞌhua nú xana bitsihua, chenu aca tucu juntaꞌ bee bene eyeche che tsuxcuaꞌa bee nucuaꞌ. 40 Nu nee lunú ungae scua nuꞌ beyaꞌ nú ni gobierno nú liaꞌahua rduaꞌahua arquiꞌ bee bene nú sureche beei scua, ¿nu xi cuaquiaꞌahua lubeella tunu nedichiaꞌ beella luaꞌahua equie nú sureche bee bene scua?
41 Chenu ulaxu nú unilla scua lubee bene che chu nziue ye beei.