23
Chequie ubiꞌya Pablo lubee usticia zeꞌe nu unilla:
―Bee saꞌa bee bene Israel, diqui nú nehuañia nu hasta bichia nee la nchiñi nú necha neca elliebacua lu Diose, xne nediyaa xa nehuañia.
Chequie Ananías, uleꞌya enu mase neca equie nu rnibiyaꞌ lu ye bee uleꞌya, unibiyaꞌlla lubee enu nucuaꞌa axu elu nzu Pablo para nú xutse nzeꞌe ndaꞌgu ruꞌu Pablo. Pero ucuaqui Pablo lu uleꞌya zeꞌe:
―¡Leꞌca scua riꞌinu Diose liꞌilu, bene enu niquichiaꞌ le! ¿Lanu caꞌa nzuculu para nú hualulue tucu nú rnibiyaꞌ ley? Nu, ¿xiquie nú rriꞌilu tucu nú la nibiyaꞌ ley, nu rnibiyaꞌlu nú xutse benene ruꞌa?
Chequie uni bee bene enu nucuaꞌa zeꞌe lu Pablo:
―¿Xieꞌ scua sucuꞌ ruꞌulu lu uleꞌyaꞌ Diose enu máse neca equie la?
Nu uni Pablo:
―Utsulachihua xne la riꞌá beyaꞌ nú necalla uleꞌya enu máse neca equie. Xne lu ichiꞌ Stichiaꞌ Diose rni: “La zucuꞌ ruꞌulu lu bene enu rnibiyaꞌ lachilu.”
Chenu uriꞌi Pablo beyaꞌ nú texcuaꞌa bee bene zeꞌe neca bee saduceo, nu texcuaꞌa beei neca fariseo, chequie juerte uni Pablo:
―Bee saꞌa, liꞌá neca fariseo, nu llianaꞌ fariseo necaa. Nu equie nú nzeli arquia nú huañi zeca bee benenguti enzeꞌe rlualu bee benene lu cuendaa.
Chenu uni Pablo scua, uquixie bee fariseo cuna bee saduceo nú rnixuu beei lu saꞌbeei, nu unga chiucu texcuaꞌa beei. Xne la chili arquiꞌ bee saduceo nú huañi zeca bee benenguti, nu leꞌca la chili arquiꞌbeei nú nuꞌ bee ángele, cuna bee espíritu, pero bee fariseo nzeli arquiꞌ ye bee nucuaꞌ. Chequie lunú sanaꞌ nucuaꞌa beei zeꞌe. Che chu utsuli chiucu chuna bee ulaxcuela enu reca ley, liꞌibeella enu neca bee fariseo, nu unibeella:
―Benequieꞌ lecaxi nú necha neca uriꞌilla, pianu tucu espíritu urre tucu ángele unilulla, biꞌyacuruhua tunu ca rriꞌahua condra Diose.
10 Chenu ulañiꞌ comandante zeꞌe nú másela rni xuubeei, chequie ulliquilla tunu cá suꞌbe beei Pablo. Nu unibiyaꞌlla nú yeꞌta bee sundado hua Pablo leta bee bene zeꞌe nu uyaꞌ zeca beei liꞌilla liñi cuartel.
11 Chenu uyuꞌu rulaꞌ stucu bichia rulaꞌ, ulubeꞌlu Jesucristo lu Pablo nu uninu lulla:
―Uduꞌ ana arquiꞌlu Pablo, xne tucu nú unilu lu cuendaa lubee bene caꞌa Jerusalén, leꞌca scua nilu lu cuendaa lubee bene Roma.
Unga tucu necatse beei nú útibeei Pablo
12 Bichia rrucu, chiucu chuna bee bene Israel unga tucu ungatse stichiaꞌ beei para nú útibeei Pablo, nu unibeei nú lecaxi acubeei nu lecaxi hueꞌbeei hasta nú útibeei liꞌilla. 13 Máse de chiuꞌa neca bee niyu enu uni scua. 14 Nu uyaniꞌbeei lubee uleꞌya enu rnibiyaꞌ lubee uleꞌya cuna lubee bene enu rnibiyaꞌ lubee bene Israel, nu unibeei lubeella:
―Liꞌiru unilaru nú lecalí xi daꞌcuru hasta nú útiru Pablo. 15 Nee, liꞌihua cuna ye bee usticia unaꞌcuꞌhua lu comandante nú yeꞌtayuulla Pablo yeꞌe luhua, uniꞌtsiahua lulla nú niarquiꞌhua nú riꞌi nzeꞌcahua beyaꞌ xa neca lu cuendaꞌlla. Nu liꞌiru nelluaꞌa tsiñalaru para nú útiru liꞌilla ante nú riñalla luhua.
16 Pero ubeneꞌ llianaꞌ zana Pablo nú rnibeei scua, che uyai ruꞌu cuartel nu udixiuleꞌi lu Pablo lunú unibeei lu cuendaꞌlla. 17 Nu chu ubixia Pablo tucu bee capitañi zeꞌe nu unilla lui:
―Chiuꞌu arquiꞌlu uyaꞌ niyu eꞌneꞌ quieꞌ lu comandante para nú nii lulla tucu resuna.
18 Che unguyaꞌ capitañi zeꞌe niyu eꞌneꞌ lu comandante nu uni capitañi zeꞌe lulla:
―Pablo enu nchiñi niꞌcuꞌ ubixia liꞌá nú nzelayua niyu eꞌneꞌ quieꞌ lulu para nú nii lulu tucu resuna.
19 Chequie unaꞌtse comandante zeꞌe ya niyu eꞌne zeꞌe, nu unguyaꞌlla liꞌi tucu chú nu unidichiaꞌlla lui:
―¿Xi niarquiꞌlu niilu lua?
20 Nu uni niyu eꞌneꞌ zeꞌe lu comandante:
―Bee bene Israel tucu ungatse stichiaꞌ beei para nú nacuꞌ beei lulu nú yeꞌe uyaꞌlu Pablo ante lu ye bee usticia, nitsiabeei lulu nú niarquiꞌbeei nú riꞌi nzeꞌca beei beyaꞌ xa neca lu cuendaꞌlla. 21 Pero la chili arquiꞌlu nú nibeei lulu, xne máse de chiuꞌa bee benecuaꞌ cuaꞌa quiee aꞌchiꞌ beei liꞌilla lu inziu, nu uniila beei nú la acu beei nu la hueꞌ beei hasta nú úti beei liꞌilla. Nee, nucuaꞌa tsiñatsia beei nu nzuquiee beei lunú nilu.
22 Chequie uni comandante zeꞌe lu niyu eꞌneꞌ zeꞌe nú yai, nu leca tilu nii lunú unii lulla.
Uxeꞌla beei Pablo lu gobernador Félix
23 Chequie ubixia comandante zeꞌe chiucu capitañi, nu unibiyaꞌlla nú quieteꞌsaꞌ bee capitañi zeꞌe chiucu ayuꞌu bee sundado enu cha eꞌya nu setenta bee sundado enu ricu huayu nu chiucu ayuꞌu bee sundado enu uyaꞌ lanza para nú chue beei eyeche Cesarea rquiquieꞌ rulaꞌ. 24 Nu leꞌca unibiyaꞌlla nú yeꞌtayuu bee sundado huayu ricu Pablo, nu unilla lubeei nú riꞌi ucu beei Pablo para nú riña nzeꞌcalla lu gobernador Félix. 25 Nu unguyaꞌ beei tucu carta nú uxeꞌlalla nú rni:
26 “Liꞌá Claudio Lisias, riꞌá saludar liꞌilu detá gobernador Félix, liꞌilu enu chiquiꞌ neca equie. 27 Bee bene Israel unaꞌtse beei niyuquieꞌ, necala nú nze utibeei liꞌilla, pero chenu ungabiyaa nú necalla bene Roma, che uyaꞌa cuna bee sundadoa uyaꞌhualla leta yabeei. 28 Nu lunú niarquia riꞌá beyaꞌ xinu rana arquiꞌbeei liꞌilla, chequie unguyalla lubee usticiaꞌ beei, 29 che uriꞌá beyaꞌ nú equie cuendaꞌ bee leyꞌ beei rana arquiꞌbeei liꞌilla, pero laca equie nucuaꞌ nú riala nú atilla, niꞌ nú llutsella niꞌcuꞌ. 30 Nu lunú ungabiyaa nú uriꞌila bee bene Israel elliebacuꞌ nú útibeei liꞌilla, enzeꞌe xeꞌlalla lulu, nu unila lubee bene enu rana arquiꞌ liꞌilla nú cuna liꞌilu tsúxcuaꞌa beei lunú xi niarquiꞌ beei cuna liꞌilla. Nucuaꞌ neca nú rixiuleꞌa lulu.”
31 Chenu uyuꞌu rulaꞌ, tucu nú unibiyaꞌ comandante zeꞌe, chu unguyaꞌ bee sundado Pablo eyeche Antípatris. 32 Bichia rrucu bee sundado enu nza eꞌya ubenchilaꞌbeei ruꞌu cuartel, nu bee sundado enu nchiucuꞌ huayu unguyaꞌbeei Pablo eyeche Cesarea. 33 Chenu uriña beei eyeche Cesarea, udeteꞌbeei cartaꞌ comandante zeꞌe ya gobernador, nu leꞌca udeteꞌ cuenda beei Pablo lulla. 34 Chenu ulaxu nú ungula gobernador zeꞌe lu carta, unedichiaꞌlla lu Pablo nú cábenella. Nu chenu ungabiyaꞌlla nú neca Pablo bene Cilicia, 35 che unilla lu Pablo:
―Chenu yeꞌta bee bene enu rana arquiꞌ liꞌilu, che yenea lunú nilu.
Nu unibiyaꞌlla nú riꞌiucubeei Pablo ruꞌu palacioꞌ Herodes.