27
Uxeꞌla beella Pablo Roma
Chenu unibeella nú xeꞌla beella liꞌiru Italia, che udeteꞌ cuenda beella Pablo cuna chiucu chuna bee bene enu nchiñi niꞌcuꞌ lu capitáñi enu lee Julio, enu rnibiyaꞌ lu tucu texcuaꞌa bee sundado enu lee Augusto. Nu Cesarea uyuꞌuru liñi barco nu see enza Adramitio, nzula nú chiuꞌu barco quieꞌ para nú chae enza lubee eyeche Asia. Leꞌca unguyaꞌru Aristarco, bene Tesalónica, eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Macedonia. Stucu bichia uriñaru eyeche Sidón, elu uriꞌi nzeꞌca Julio lu Pablo, uzelalla nú uyabiꞌya Pablo bee bene enu rquieteꞌlla eyeche zeꞌe nu udeteꞌbeella lunú seca laꞌchaꞌlla. Chenu uchiuꞌuru Sidón uduꞌuru huelta stucu chú yuu Chipre nú netse lu inzatuꞌ, utsaꞌnaru yuu zeꞌe cueꞌtseru chúbeca para nú la chechuꞌu xeꞌtaru bii xne nzeꞌta bii enza luru. Udeteꞌru lu inzatuꞌ axu Cilicia cuna Panfilia, nu uriñaru Mira, tucu eyeche nú nebacuꞌ lu iliu Licia.
Zeꞌe uchuꞌu capitáñi tucu barco Alejandría nú nza enza Italia, nu unilla nú chuꞌuru liñi barco zeꞌe. Chabeꞌ nzaꞌaru huaxi bichia, nu chiquiꞌ neriñaꞌ uriñaru enza lee Gnido. Nu lunú recascaꞌ bii enza luru chequie nzaꞌru enza Salmón, nu uduꞌuru huelta Creta yuu nú netse lu inzatuꞌ. Nu chiquiꞌ neriñaꞌ nzaꞌaru enza ruꞌu yuu zeꞌe lu inzatuꞌ, hasta nú uriñaru tucu luhuare elu lee Buenos Puertos axu tucu eyeche nú lee Lasea.
Nu lunú uleꞌru, chiquiꞌ necachi neca nú nzaꞌaláru lu inzatuꞌ, xne nzeꞌta riñala tiembu nú aca nucuaa. Enzeꞌe uni Pablo lubeella, 10 nú unilla lubeella:
―Uzuꞌcuꞌ diacahua, tunu chu nzaꞌahua la chanzeꞌcaꞌahua xne nuꞌ beyaꞌ nú nitilu barco nu riꞌchia ye beenú nuyaꞌ barco lu inzatuꞌ, nu nuꞌ beyaꞌ nú hasta liaꞌahua atiaꞌahua.
11 Pero capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado, máse uriꞌilla caso nú rni bene enu neca stene barco cuna enu senune, né riꞌilla caso lunú uni Pablo. 12 Nu lunú zeꞌe la neca nzeꞌca para nú deteꞌahua tiembu nú nucuaa, che casi yebeella uriꞌibeella elliebacuꞌ nú chiuꞌuru zeꞌe, teriaꞌahua juerza nú riñaꞌahua eyeche Fenice, eyeche nú nchiucuꞌ lu iliu Creta elu laca xeꞌtaꞌ bii, zeꞌe deteꞌahua tiembu nú nucuaa.
Unga tucu bii aꞌtsaꞌ lu inzatuꞌ
13 Chequie uquixie nú unga tucu bii nú xexee nzeꞌta enza sur, nu uriꞌibeella elliebacuꞌ nú ungala tucu nú uriꞌibeella elliebacuꞌ nú aca, uchiuꞌuru nú nzaꞌaru lu inzatuꞌ enza ruꞌu yuu Creta. 14 Pero lleꞌnalá nzaꞌaru lu inzatuꞌ zeꞌe chenu uriña tucu bii aꞌtsaꞌ nú lee Euroclidón, 15 nu uquixie bii zeꞌe siꞌña barco. Nu lunú nzeꞌta bii zeꞌe enza luru che lá chaꞌ barco zeꞌe elu riala nú chae, nu utsanaꞌ beella nú unguyaꞌ barco zeꞌe liꞌiru enza elu siꞌña bii liꞌi. 16 Nu udeteꞌru diꞌchi tucu yuu llaꞌna nú lee Clauda nú netse lu inzatuꞌ, elu lacaꞌ bii aꞌtsaꞌ, chequie canoa nú nacaꞌcuu diꞌchi barco zeꞌe, chiquiꞌ neriñaꞌ uquieꞌerune liñi barco zeꞌe. 17 Chequie chenu ulaxu nú uquieꞌeru canoa zeꞌe liñi barco, ullicaꞌcuu beella diqui abenchilaꞌ barco zeꞌe cuna tuu para nú la nitilue, nu lunú xiqui beella nú cá chatseꞌ barco zeꞌe lu eyuxi nú lee Sirte, che ulaca beella bee lonaꞌ barco zeꞌe para nú uyaꞌe liꞌiru enza siꞌña bii. 18 Stucu bichia, leꞌca esquie recascaꞌ bii juerte lu inzatuꞌ zeꞌe, nu uquixiebeella nú utsiꞌqui beella yuhuaꞌ nú nuyaꞌ barco zeꞌe lu inzatuꞌ. 19 Bichia rriuna unaꞌtse beella lunú rquiꞌña barco nu utsiꞌqui beellae lu inzatuꞌ. 20 Huaxi bee bichia né aca acheaꞌ lubichia, niꞌ lubee belaa, equie cuendaꞌ bii aꞌtsaꞌ nú unga lu inzatuꞌ zeꞌe. Chequie liꞌiru la nzucuaꞌluru nú tsilaꞌalaru lu inzatuꞌ zeꞌe.
21 Nu lunú udetela huaxi bichia nú né daꞌcuru, chequie utsuli Pablo arliꞌtiꞌ beella nu unilla:
―Máse neca nzeꞌca para liaꞌahua tunu uzucuꞌhua lunú unia nú né chiuꞌahua Creta, nu la nehuana ulleꞌcaꞌahua, nu lecaxi unitiaꞌahua che. 22 Pero lecaxi riꞌi nucuaꞌ, la lliquihua xne niꞌtucuhua la atihua, barco quieꞌtsia rila. 23 Xne Diose enu rnibiyaꞌ lua liꞌinu enu sibiꞌa lu uxeꞌlanu tucu ángele enu ulubeꞌlu lua rulaꞌquieꞌ. 24 Nu uni ángele zeꞌe lua: “La lliquilu Pablo, xne rquiꞌña nú detelu lu arre César, nu equie cuendaꞌ liꞌilu niꞌ tucu bee enu nzeꞌta liñi barco quieꞌ la zela Diose nú atibeei.” 25 Enzeꞌe uduꞌhua ana arquiꞌhua, xne liꞌá nzeli arquia Diose, nu nediya nzeꞌca nú yalu tucu nú uni ángele lua. 26 Pero chellica barco quieꞌ ruꞌu tucu yuu nú netse lu inzatuꞌ.
27 Chenu udete chiñuꞌ bichia nú nzaꞌaru lu inzatuꞌ, rulaꞌ zeꞌe uriñaru enza ruꞌu inzatuꞌ nú lee Adriatico, che chuquieꞌ churquie nza barco rriꞌi bii, nu bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco liꞌibeei enu lee marineros, rulaꞌ zeꞌe tucu ulelaꞌ rulaꞌ uriꞌi bee bene zeꞌe beyaꞌ nú yamerotsia riñaru tucu ruꞌu yuu. 28 Chequie utexe beella calu aquiee inza elu nzuebeella, nu aquiee alallichiꞌi nuꞌ xuꞌcu metro, máse lu zeꞌela utexeaꞌla beellae stucu bese, nu aquiee ala cheachi metro. 29 Nu xiqui beella nú cá chuꞌu barco zeꞌe lu quiee, chequie enza rquiꞌ barco zeꞌe utsiꞌqui beella tacu gancho nú neca icuꞌ lu inzatuꞌ para nú tsuxe barco zeꞌe, nu alaꞌ nú uyeꞌela luyuu nú secabeella. 30 Bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco zeꞌe, uriꞌibeei tucu nú siꞌquiscaꞌ beei bee gancho lu inzatuꞌ enza lu barco zeꞌe para nú lacatsia beei canua, nu chu chuꞌubeei liñii para nú yecaxuꞌu beei. 31 Pero udixiuleꞌe Pablo lu capitañi cuna lubee sundado nu unilla, lubeella:
―Tunu la yaꞌna bee benequieꞌ liñi barco, la tsilaꞌahua.
32 Chequie uchiecuꞌ bee sundado tuu nú nacaꞌcuu canoa zeꞌe nu uzanaꞌe lu inzatuꞌ.
33 Chenu nzeꞌta yeꞌela luyuu uni Pablo lubeella nú acubeella, nu unilla lubeella:
―Ungala chiñuꞌ bichia nú la aꞌtsehua nu lecalí xi udacuhua. 34 Liꞌá nia luhua nú rquiꞌña nú acuhua para nú la atihua. Xne yehua la niti niꞌtucu ichia equiehua.
35 Chenu uni Pablo scua, unaꞌtsella tucu pá nu udeteꞌlla cheꞌtsa lu Diose ante lu yebeella. Chequie uleꞌella pá zeꞌe nu uquixiella racullae. 36 Che uyuꞌu ana arquiꞌ yebeella nu uquixiebeella leꞌca udacubeella. 37 Chiucu ayuꞌu chuna ala chayuꞌ nuꞌ tucu neca yeeru enu nzelaru liñi barco zeꞌe. 38 Chenu ulaxu nú udacu beella hasta elu ubelaꞌ beella, che utiꞌchia beella trigo lu inzatuꞌ para nú chacha barco.
Urila barco lu inzatuꞌ
39 Chenu uyeꞌe luyuu, bee bene enu rriꞌi riñaꞌ liñi barco lá riꞌibeella beyaꞌ cá luyuu uriñabeella. Ulañiꞌbeella tucu xcuu inzatuꞌ zeꞌe elu nuꞌ eyuxi diqui abenchilaꞌe, nu uriꞌi beella elliebacuꞌ nú chebica beella barco ruꞌu eyuxi zeꞌe. 40 Chequie uchiecuꞌ beella tuu nú nacaꞌcuu bee gancho nú rriꞌi elietsa nú suxee barco lu inzatuꞌ nu utsanaꞌ beella bee gancho zeꞌe lu inzatuꞌ, nu uxeꞌche beella aca nú rriꞌi elietsa nú see barco para nú quixie nú tsene. Chequie uletsa beella lona nú nchiucuꞌ enza lu barco para nú ziꞌña bii liꞌi, nu uquixie nú nza barco enza ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. 41 Pero uhuatseꞌ barco zeꞌe elu nuꞌ huaxi eyuxi nu ullicae zeꞌe. Enza lue uhuatseꞌ lu eyuxi nu niꞌ stemeꞌ lá cuñiaꞌe, nu enza rquiꞌi uquixie rrila cuna juerza nú riuꞌu inza tsuꞌe. 42 Chequie niarquiꞌ bee sundado nú nze utibeei bee preso para nú la xucuꞌ yelabeei nu yecaxuꞌu beei. 43 Pero capitañi enu rnibiyaꞌ lubee sundado zeꞌe lá zelalla nú acae scua, xne la niarquiꞌlla nú ati Pablo, che unibiyaꞌlla nú bee bene enu reca xucuꞌyela rluti beella chuꞌubeella lu inza nu xucuꞌ yelatsia beella chiuꞌu beella ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe. 44 Nu che uchiuꞌu beelá beella equie bee ala cuna bee aca nú uriꞌila barco zeꞌe. Scua utsilaꞌa yeeru nu uriñaru hasta ruꞌu inzatuꞌ zeꞌe.