2
Nana̱ nihánj taj xnaꞌanj cheꞌé nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ a
Dan me se caꞌngaa Jesucristó chumanꞌ Belén chumanꞌ na̱j estadó Judea, ne̱ síí cuꞌna̱j Herodes me síí nica̱j suun rey uun chij rihaan chumanꞌ rej caꞌngaa Jesucristó a. Quisíj caꞌngaa Jesucristó, ga̱a ne̱ caꞌnaꞌ nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ chumanꞌ cuꞌna̱j Jerusalén, ne̱ nij síí cavii rej síj güii me nij soꞌ a. Ne̱ xnáꞌanj nij soꞌ man nij síí ma̱n Jerusalén, cataj nij soꞌ:
―Neꞌej gu̱un síí nica̱j suun rey gu̱un chij rihaan nij yuvii̱ israelitá roꞌ, me rej caꞌngaa soꞌ ga̱. Queneꞌen núj yatiꞌ taj xnaꞌanj yoꞌ se vaa caꞌngaa soꞌ na̱nj á. Cavii yatiꞌ yoꞌ xta̱ꞌ rej síj güii, ne̱ cheꞌé dan caꞌnaꞌ núj quinaꞌvi̱j núj rihaan soꞌ ado̱nj ―taj nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ a.
Ga̱a ne̱ cuchiꞌ nana̱ rihaan síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes se vaa xnáꞌanj ndoꞌo nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ me rej caꞌngaa neꞌej yoꞌ, ga̱a ne̱ cuchuꞌviꞌ ndoꞌo soꞌ se vaa cachi̱j neꞌej yoꞌ, ne̱ caꞌne̱e̱ neꞌej yoꞌ se‑su̱u̱n soꞌ raꞌa soꞌ vaa güii, rá soꞌ a. Ne̱ cuchuꞌviꞌ ndoꞌo nij síí ma̱n chumanꞌ Jerusalén se vaa caxri̱i̱ yuva̱a̱ Herodes man maꞌa̱n nij soꞌ a. Veé dan, ne̱ cunuu chre̱ꞌ taranꞌ nij xrej ata̱ suun noco̱o doj cunuu chre̱ꞌ nij síí naquiꞌyaj cu̱u se‑tucua̱nj Moisés rihaan nij yuvii̱ cunuu chre̱ꞌ rihaan soꞌ, quiꞌyaj soꞌ, ne̱ xnáꞌanj Herodes man nij soꞌ me rej caꞌnga̱a̱ síí caꞌne̱j Diose̱ ti̱nanii man yuvii̱ ma̱n rihaan chumii̱ rihaan sayuun a. Ga̱a ne̱ cataj nij soꞌ rihaan Herodes a:
―Caꞌnga̱a̱ soꞌ chumanꞌ Belén chumanꞌ na̱j estadó Judea a ―taj nij soꞌ rihaan síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes a.
Da̱nj caꞌmii nij soꞌ cheꞌé nana̱ nihánj nana̱ cachrón síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ rihaan yanj a: “Ne̱ ma̱ꞌán so̱ꞌ, chuma̱nꞌ Belén chuma̱nꞌ na̱j estadó Judea roꞌ, chumanꞌ sa̱ꞌ ndoꞌo ꞌni̱j raꞌa man tuviꞌ chumanꞌ na̱j estadó Judea mé so̱ꞌ á. Dan me se vaa síí gu̱un chiha̱nj mán so̱ꞌ, ne̱ gu̱un chij uxrá soꞌ, ne̱ uxrá cu̱tumé soꞌ man nij yuvii̱ israelitá yuvii̱ cunéꞌ ꞌu̱nj canoco̱ꞌ manj a”. Nihánj me nana̱ cachrón síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ rihaan yanj ga̱a naá a.
Cuno síí nica̱j suun Herodes nana̱ caꞌmii nij soꞌ, ga̱a ne̱ caꞌnéé yuve̱ soꞌ nana̱ rihaan nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ se vaa caꞌna̱ꞌ nij soꞌ rihaan Herodes a. Ga̱a ne̱ xnáꞌanj Herodes man nij soꞌ me yavii curuviꞌ naca̱ yatiꞌ taj xnaꞌanj cheꞌé neꞌej yoꞌ, taj Herodes a. Ga̱a ne̱ cataj xnaꞌanj nij soꞌ rihaan Herodes a. Ga̱a ne̱ caꞌnéé Herodes man nij soꞌ caꞌa̱nj nij soꞌ chumanꞌ Belén, ne̱ caꞌneꞌ Herodes suun rihaan nij soꞌ, ne̱ cataj Herodes:
―Nano̱ꞌ uxrá soj man neꞌej yoꞌ, ne̱ asa̱ꞌ nariꞌ soj man neꞌej, ne̱ cata̱j xnaꞌanj soj rihanj me rej ne neꞌej yoꞌ, ga̱a ne̱ caꞌa̱nj ma̱ꞌanj quinaꞌvi̱j ma̱ꞌanj rihaan neꞌej yoꞌ ado̱nj ―taj Herodes rihaan nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ, caꞌmii ne̱ soꞌ rihaan nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ a.
Quisíj cuno nij soꞌ nana̱ cataj xnaꞌanj síí nica̱j suun rey rihaan nij soꞌ, ga̱a ne̱ curiha̱nj nij soꞌ, caꞌanj nij soꞌ, ga̱a ne̱ queneꞌen uún nij soꞌ man yatiꞌ yoꞌ a. Yatiꞌ a̱j queneꞌen nij soꞌ rej síj güii me yatiꞌ yoꞌ, ne̱ dan me se va̱j yatiꞌ yoꞌ, ne̱ yoꞌo̱ canocoꞌ nij soꞌ man yatiꞌ yoꞌ, nda̱a se canicunꞌ yatiꞌ yoꞌ rej xta̱ꞌ rej ya̱nj neꞌej yoꞌ a. 10 Ga̱a queneꞌen nij soꞌ man yatiꞌ yoꞌ, ga̱a ne̱ uxrá guun niha̱ꞌ rá nij soꞌ, 11 ga̱a ne̱ catúj nij soꞌ rá veꞌ rej canicunꞌ yatiꞌ xta̱ꞌ, ga̱a ne̱ nariꞌ nij soꞌ man neꞌej ga̱ nii neꞌej chana̱ cuꞌna̱j Mariá, ga̱a ne̱ canicunꞌ ru̱j nij soꞌ, ne̱ quinaꞌvíj nij soꞌ rihaan neꞌej yoꞌ a. Veé dan, ga̱a ne̱ nuxraꞌ nij soꞌ se‑chru̱nj nij soꞌ, ga̱a ne̱ rqué ndoꞌo nij soꞌ rasu̱u̱n sa̱ꞌ rihaan neꞌej yoꞌ a. Dan me se agaꞌ oró míí do̱ꞌ, squíí cuꞌna̱j incienso do̱ꞌ, squíí cuꞌna̱j mirra do̱ꞌ, rqué u̱u̱n nij soꞌ rihaan neꞌej yoꞌ a. 12 Ne̱ rej nii̱ caꞌmii nej rihaan nij soꞌ, ne̱ cataj xnaꞌanj Diose̱ rihaan nij soꞌ se vaa se̱ canica̱j uún nij soꞌ caꞌa̱nj nij soꞌ rihaan síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes, taj nej rihaan nij soꞌ a. Cheꞌé dan yoꞌó chrej canica̱j nij soꞌ quinanꞌ nij soꞌ chiháán nij soꞌ a.
Nana̱ nihánj taj xnaꞌanj se vaa caꞌanj nica̱j José ga̱ Mariá man Jesucristó rej cuꞌna̱j Egiptó a
13 Quisíj quinanꞌ nij síí tucuꞌyón ndoꞌo cheꞌé yatiꞌ, ga̱a ne̱ rej nii̱ caꞌmii nej rihaan síí cuꞌna̱j José a. Dan me se naquiꞌyaa yoꞌo̱ se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan soꞌ, ne̱ cataj se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan soꞌ a:
―Na̱xagaa so̱ꞌ, ne̱ ni̱caj so̱ꞌ man ro̱j ni̱i neꞌej, ne̱ cuna̱nj so̱ꞌ caꞌa̱nj so̱ꞌ rej cuꞌna̱j Egiptó, ne̱ ca̱yáán so̱ꞌ Egiptó nda̱a güii caꞌmi̱i̱ uún ꞌu̱nj rihaan so̱ꞌ á. ꞌO̱ se nano̱ꞌ ndoꞌo síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes man neꞌej, ne̱ ticavi̱ꞌ soꞌ man neꞌej yoꞌ vaa taj soꞌ ado̱nj ―taj se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan síí cuꞌna̱j José a.
14 Ga̱a ne̱ naxaga̱a̱ síí cuꞌna̱j José, ne̱ nica̱j soꞌ man ro̱j ni̱i neꞌej, ne̱ rej nii̱ cavii nij soꞌ caꞌanj nij re̱j soꞌ Egiptó, 15 ne̱ cane nij soꞌ Egiptó yoꞌ nda̱a se caviꞌ síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes a.
Dan me se quisíj ya̱ nu̱ꞌ nana̱ nda̱a vaa cataj xnaꞌanj síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan ꞌo̱ síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ ga̱a naá, se vaa cataj soꞌ: “Canacúún ꞌu̱nj man taꞌníj se vaa cavi̱i̱ soꞌ Egiptó caꞌna̱ꞌ soꞌ ado̱nj”. Da̱nj taj Diose̱ ga̱a naá cheꞌé taꞌníí soꞌ Jesucristó ado̱nj.
Nana̱ nihánj taj xnaꞌanj se vaa caviꞌ ndoꞌo neꞌej ma̱n chumanꞌ Belén, quiꞌyaj síí nica̱j suun cuꞌna̱j Herodes a
16 Quisíj caꞌanj nij re̱j Jesucristó rej cuꞌna̱j Egiptó, ga̱a ne̱ xcaj síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes cuentá se vaa a̱j tihaꞌ yuꞌunj nij síí tucuꞌyón cheꞌé yatiꞌ man soꞌ, ga̱a ne̱ caꞌmaan ndoꞌo rá soꞌ, ne̱ cheꞌé dan caꞌneꞌ soꞌ suun rihaan tanuu se vaa ticavi̱ꞌ tanuu man nu̱ꞌ neꞌej sno̱ꞌo cunii ya̱nj nu̱ꞌ anica̱j chumanꞌ Belén a. Neꞌej va̱j vi̱j yoꞌ rej rque̱ roꞌ, cavi̱ꞌ, taj soꞌ a. Da̱nj quiꞌyaj soꞌ, ga̱a ne̱ cavi̱ꞌ neꞌej caꞌmii yatiꞌ cheꞌé taj nij síí tucuꞌyón cheꞌé yatiꞌ rihaan soꞌ, rá soꞌ a.
17 Da̱nj quiꞌyaj soꞌ, ne̱ quisíj ya̱ nu̱ꞌ nana̱ cataj xnaꞌanj síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ ga̱a naá síí cuꞌna̱j Jeremías, se vaa cataj soꞌ: 18 “Cuno̱ nii taꞌve̱e ndoꞌo chana̱ ma̱n chumanꞌ cuꞌna̱j Ramá a. Ase vaa chana̱ cuꞌna̱j Raquel chana̱ cane ga̱a naá ga̱a̱ nij chana̱, taꞌve̱e ndoꞌo nij noꞌ cheꞌé taꞌníí nij noꞌ a. Ne̱ se̱ caꞌvej uxrá rá nij chana̱ naquiꞌya̱j niha̱ꞌ noꞌ nimán noꞌ, cheꞌé se navij taꞌníí nij noꞌ caviꞌ na̱nj ado̱nj”. Da̱nj caꞌmii síí cuꞌna̱j Jeremías ga̱a naá a.
Nana̱ nihánj taj xnaꞌanj se vaa curiha̱nj uún nij re̱j Jesucristó rej cuꞌna̱j Egiptó, caꞌanj nij soꞌ chumanꞌ Nazaret a
19 Ga̱a quisíj caviꞌ síí nica̱j suun rey cuꞌna̱j Herodes, ga̱a ne̱ naquiꞌyaa uún yoꞌo̱ se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan síí cuꞌna̱j José ga̱a yáán soꞌ Egiptó ga̱a otoj soꞌ rej nii̱ a. 20 Ne̱ cataj xnaꞌanj se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan José a:
―Na̱xagaa so̱ꞌ, ne̱ ni̱caj so̱ꞌ ro̱j ni̱i neꞌej, ne̱ caꞌa̱nj so̱ꞌ rej cuꞌna̱j Israel á. ꞌO̱ se ya̱j me se caviꞌ nij síí me rá ticavi̱ꞌ man neꞌej ya̱j na̱nj ado̱nj ―taj se‑mo̱zó síí ꞌni̱j raꞌa man níꞌ rihaan síí cuꞌna̱j José a.
21 Ga̱a ne̱ naxaga̱a̱ síí cuꞌna̱j José, ne̱ nica̱j uún soꞌ ro̱j ni̱i neꞌej caꞌanj soꞌ rej cuꞌna̱j Israel a. 22 Ne̱ cuchiꞌ nana̱ rihaan soꞌ se vaa síí cuꞌna̱j Arquelao guun síí nica̱j suun rey uun chij rihaan estadó Judea a. Dan me se nayón síí cuꞌna̱j Arquelao rihaan rej soꞌ síí cuꞌna̱j Herodes a. Cheꞌé dan cuchuꞌviꞌ ndoꞌo síí cuꞌna̱j José caꞌa̱nj soꞌ estadó Judea, ga̱a ne̱ caꞌmii nej rihaan uún soꞌ se vaa se̱ caꞌanj soꞌ estadó Judea maꞌ. Cheꞌé dan caꞌanj soꞌ estadó Galilea, 23 ne̱ cuchiꞌ soꞌ chumanꞌ Nazaret, ne̱ cayáán soꞌ chumanꞌ yoꞌ a. Dan me se cayáán nij soꞌ chumanꞌ Nazaret, ne̱ quisíj ya̱ nu̱ꞌ nana̱ cataj nij síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ ga̱a naá, se vaa síí cavii Nazaret me síí caꞌne̱j Diose̱ ti̱nanii man yuvii̱ rihaan sayuun ado̱nj. Ina̱nj da̱nj caꞌmii nij síí nataꞌ se‑na̱na̱ Diose̱ ga̱a naá yoꞌ a.