6
Jaꞌ liꞌ yaloj ti iscꞌasic jaychev trigo ti yajchancꞌoptac Jesuse
(Mt. 12.1-8; Mr. 2.23-28)
Ta scꞌacꞌalil ta xcuxic li jꞌisraeletique li jayvoꞌ tsobol chanavic xchiꞌuc ti Jesuse, jaꞌo la iꞌechꞌic xchiꞌuc ta be ta trigoaltic. Iscꞌasic la jaychev trigo, isjuꞌ la scꞌuxic. Iꞌileic la yuꞌun jayvoꞌ jfariseo.
―¿Cꞌu yuꞌun chacꞌasic trigo ta scꞌacꞌalil ta jcuxtique? ―xꞌutatic la yuꞌun ti jfariseoetique.
Jaꞌ la itacꞌav ti Jesuse:
―¿Mi muc bu aqꞌuelojic yaꞌel ta scꞌop Riox ti cꞌusi ispas ti Davide cꞌalal iviꞌnaj xchiꞌuc ti xchiꞌiltac ta xanvile? Tey icꞌotic ta templo. Ti Davide jaꞌ iscꞌan sveꞌ ti pan ta ba mexae ti smotoninoj ti Rioxe. Acꞌu mi yaloj ti Rioxe ti jaꞌ noꞌox tsveꞌic li paleetique, pero isveꞌic xchiꞌuc xchiꞌiltac ti Davide. Pero muc bu ista o smul uc.
’Voꞌon ti coꞌol crixchanootique, voꞌon yajvalon li scꞌacꞌalil ta jcuxtique. Voꞌon chcal ti cꞌusi xuꞌ jpastique ―xꞌutatic la yuꞌun ti Jesuse.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti lec xa icom scꞌob ti jun vinique
(Mt. 12.9-14; Mr. 3.1-6)
Ta scꞌacꞌalil ta xcuxic li jꞌisraeletique, ti Jesuse iꞌoch la ta jun biqꞌuit templo, ichanubtasvan la. Tey la jun vinic smochꞌoj la sba sniꞌtac sbatsꞌicꞌob. Tey la jayvoꞌ li muchꞌutic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchiꞌuc la jayvoꞌ jfariseoetic. Jaꞌ la tspaꞌiic ti Jesuse. Ta la sqꞌuelic mi oy chetꞌes chamel ta scꞌacꞌalil ta xcuxique yoꞌ la stabeic o smul ti yalojique. Ti Jesuse snaꞌoj la li cꞌusi tsnopique.
―Laꞌ vaꞌlan liꞌ ta oꞌlole ―xut la ti vinic smochꞌoj sba sniꞌtac sbatsꞌicꞌobe.
Ti vinique tey la ba vaꞌluc ta oꞌlol. Ti Jesuse iscꞌopon la ti muchꞌutic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchiꞌuc ti jfariseoetique:
―Oy cꞌusi chajacꞌbeic. Ta scꞌacꞌalil ta jcuxtique ¿cꞌusi yaloj ti Rioxe ti xuꞌ jpastique? ¿Mi xuꞌ jpastic li cꞌusitic leque, o mi jaꞌ ta jpastic li cꞌusitic chopole? ¿Mi xuꞌ chichꞌ etꞌesbel xchamel li muchꞌutic ipe, o mi tey noꞌox jqꞌuelojtic chamicuc? ―xut la.
10 Ti Jesuse isqꞌuelbe la sat ti muchꞌutic tey chotajtique.
―Tuqꞌuibtaso li sniꞌtac acꞌobe ―xꞌutat la yuꞌun Jesús ti vinique.
Istuqꞌuibtas la, lec xa la icom ti scꞌobe. 11 Ti muchꞌutic ta xchanubtasvanic yilel ta smantaltac Rioxe xchiꞌuc ti jfariseoetique, icap o la sjolic. Isnopic la cꞌusi xuꞌ ta xchaꞌleic ti Jesuse.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti istꞌuj lajchavoꞌ yajchancꞌop ti Jesuse
(Mt. 10.1-4; Mr. 3.13-19)
12 Ti cꞌalal jaꞌo yech ispase, imuy la echꞌel ta vits ti Jesuse, ba la scꞌopon Riox. Sjunul la acꞌubal tey iscꞌopon Riox. 13 Ti cꞌalal isacube, istsob la scotol ti muchꞌutic ixchiꞌin scotol cꞌacꞌale. Jaꞌo la istꞌuj lajchavoꞌ ti ta xchiꞌin oe, ti ta stac echꞌel ta yalel aꞌyuc li cꞌusitic chale. Apoxtoletic isbiinic. 14 Li lajchavoꞌ itꞌujeique, jaꞌ sbiic liꞌi: Simón, Pedro la iꞌacꞌbat sbiin yuꞌun ti Jesuse. Xchiꞌuc Andrés, jaꞌ yitsꞌin li Pedroe. Xchiꞌuc Jacobo, xchiꞌuc Juan, xchiꞌuc Felipe, xchiꞌuc Bartolomé. 15 Xchiꞌuc Mateo, xchiꞌuc Tomás, xchiꞌuc otro jun Jacobo screm Alfeo. Xchiꞌuc Simón ti sticꞌoj sba ta partido zelotee. 16 Xchiꞌuc Judas, jaꞌ sbanquil yitsꞌin sba xchiꞌuc li Jacoboe. Xchiꞌuc Judas Iscariote, jaꞌ ti iyacꞌ entrucal ta tsꞌacal ti Jesuse.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti iyetꞌesbe xchamel ep jchameletic ti Jesuse
(Mt. 4.23-25)
17 Ti cꞌalal iyalic tal ta yoc vits xchiꞌuc Jesús li lajchavoꞌe xchiꞌuc ti muchꞌutic ixchiꞌinic ti cꞌalal iꞌay ta vitse, tey la lamal ep crixchanoetic cꞌot staic ta stentejtic. Oy la jlom liquemic tal ta estado Judea xchiꞌuc ta jteclum Jerusalén. Oy la jlom liquemic tal ta chib jteclum Tiro xchiꞌuc Sidón li ta stsꞌel tiꞌmare. Yuꞌun la ba yaꞌiic cꞌusi chal ti Jesuse. Iscꞌanic la etꞌesbel xchamelic noxtoc. 18 Ti muchꞌutic ochem pucuj ta yoꞌonique icꞌotic la noxtoc. Iloqꞌuesbat la scotolic ti pucujetic ochem ta yoꞌonique. 19 Ti crixchanoetique yoꞌonuc la spiquic ti Jesuse yuꞌun la iyilic ti ta slequilal syuꞌelal noꞌox iꞌechꞌ ti chamele.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti muchꞌutic chil to jun yoꞌonique xchiꞌuc ti muchꞌutic chil to svocolique
(Mt. 5.1-12)
20 Li lajchavoꞌe iqꞌuelbat la satic yuꞌun ti Jesuse.
―Voꞌoxuc ti povreoxuque, chavilic to ta tsꞌacal ti jun avoꞌonique yuꞌun chlic spasoxuc ta mantal ti Rioxe.
21 ’Voꞌoxuc ti abol abaic ta viꞌnal lavie, chavilic to ta tsꞌacal ti jun avoꞌonique yuꞌun chayacꞌbeic cꞌusitic chtun avuꞌunic ti Rioxe.
’Voꞌoxuc ti chaꞌoqꞌuic lavie, chavilic to ta tsꞌacal ti jun avoꞌonique yuꞌun jaꞌ chaspatbe avoꞌonic ti Rioxe.
22 ’Voꞌoxuc ti mu scꞌan sqꞌuel asatic li crixchanoetique, ti chasnutsique, ti chaspꞌajique, ti chopol cꞌusi chayalbeic o ti avichꞌojicon ta mucꞌ voꞌon ti coꞌol crixchanootique, chavilic to ta tsꞌacal ti jun avoꞌonique. 23 Junuc noꞌox avoꞌonic ti cꞌalal yech chcꞌote, yuꞌun lec ti cꞌusi chcꞌot ataic ta vinajele. Li muchꞌutic mu scꞌan sqꞌuel asatique jaꞌ onox yech ispasic ti smucꞌtatotic ti ta más voꞌnee. Abol sba ixchaꞌleic ti yajꞌalcꞌoptac Rioxe.
24 ’Voꞌoxuc ti jcꞌulejoxuque, ti mu cꞌusi palta chavaꞌiique, chavil to avocolic ta tsꞌacal yuꞌun mu cꞌusi chayacꞌbeic ti Rioxe.
25 ’Voꞌoxuc ti noj achꞌutic lavie, chavilic to viꞌnal ta tsꞌacal.
’Voꞌoxuc ti chatseꞌinic lavie, chavil to avocolic yuꞌun chavat avoꞌonic chavoqꞌuita to abaic ta tsꞌacal.
26 ’Voꞌoxuc ti lec chayilic li crixchanoetique, mu cꞌusi bal o yuꞌun chavil to avocolic ta tsꞌacal. Yuꞌun jaꞌ yechoxuc chac cꞌu chaꞌal ti muchꞌutic ispꞌis sbaic ta yajꞌalcꞌoptac Riox ti ta más voꞌnee. Yech noꞌox ti lec iꞌileic yuꞌun ti crixchanoetique.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti acꞌu jcꞌuxubintic ti muchꞌutic chiscrontainotique
(Mt. 5.38-48; 7.12)
27 ’Voꞌoxuc ti liꞌ chavaꞌiic li cꞌusitic chcal lavie, chacalbeic. Cꞌuxubino acrontaic. Ti muchꞌutic mu scꞌan sqꞌuel asatique, lec me xacꞌoponic, xacoltaic. 28 Mi chopol ti cꞌusitic chayalbeique, mu me cꞌusi chopol xavalbeic uc. Cꞌoponbeic Riox yoꞌ xlecub o yoꞌonique. 29 Ti mi oy muchꞌu chasmajbe jot xocon asate, albo ti xuꞌ smaj xchaꞌjotole. Ti mi oy muchꞌu chaspojbe apimilcꞌuꞌe, acꞌbo. Acꞌbo noxtoc li jlom ta yute. 30 Ti mi oy muchꞌu chascꞌanbe li cꞌusuc avuꞌune, acꞌbo. Ti mi oy muchꞌu tspoj li cꞌusi avuꞌune, mu me xacꞌanbe sutel. 31 Mi chacꞌan ti lec chayil li crixchanoetique, jaꞌ tscꞌan ti lec chavil uque.
32 ’Pero mi jaꞌ noꞌox acꞌanojic li muchꞌutic scꞌanojoxuque, mu xvinaj ti lec avoꞌonique. Coꞌoloxuc xchiꞌuc li muchꞌutic chopol sjole. 33 Ti mi jaꞌ noꞌox chacꞌuxubinic li muchꞌutic chascꞌuxubinique, mu xvinaj ti lec avoꞌonique. Coꞌoloxuc xchiꞌuc li muchꞌutic chopol sjole. 34 Ti mi jaꞌ noꞌox chavacꞌbeic xchꞌamun ataqꞌuinic li muchꞌu avilojic ti snaꞌ sutese, mu xvinaj ti lec avoꞌonique. Coꞌoloxuc xchiꞌuc li muchꞌutic chopol sjole. Yuꞌun jaꞌ noꞌox chacꞌbe xchꞌamun staqꞌuinic li muchꞌutic yilojic ti snaꞌ sutesele. 35 Li voꞌoxuque tscꞌan chacꞌuxubinic li muchꞌutic chascrontainique. Tscꞌan lec chavilic scotol crixchanoetic. Ti mi oy cꞌusi chaxchꞌamunbee, acꞌbo, acꞌu mi mu sutes, yoꞌ xvinaj o ti xchꞌamaloxuc ti Rioxe, yoꞌ xata o ep amotonic ta vinajele. Ti Rioxe scꞌuxubinoj li muchꞌutic chopol sjol uque ti mu snaꞌ xalic colaval ti cꞌalal oy cꞌusi tstabeic Rioxe. 36 Jaꞌ más lec cꞌuxubinvananic chac cꞌu chaꞌal chcꞌuxubinvan ti Jtotic Riox ta vinajele.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti mu me jnopbetic smul jchiꞌiltique
(Mt. 7.1-5)
37 ’Mu me xanopbe smul achiꞌilic yoꞌ ti mu xayalbe o ti Rioxe ti oy amule. Mi oy bu ista smul avuꞌunic lachiꞌilique, aqꞌuic ta pertonal yoꞌ ti xayacꞌbeic o pertonal yuꞌun amulic ti Riox uque. 38 Acꞌbeic cꞌusi chtun yuꞌun lachiꞌilique yoꞌ ti xayacꞌbeic o cꞌusi chtun avuꞌunic ti Riox uque. Más to ep chaꞌacꞌbatic li voꞌoxuque. Jaꞌ chac cꞌu chaꞌal li muchꞌutic tsꞌacal chacꞌ li cꞌusi chaqꞌue, ti lec tsnojese, ti chtanij xa loqꞌuel ta stiꞌile, jaꞌ yech chavichꞌic ti cꞌusi chtun avuꞌunic li voꞌoxuque. Ti mi ep chavaqꞌuique, jaꞌ noꞌox yech ep chaꞌacꞌbatic uc. Ti mi jsetꞌ chavaqꞌuique, jaꞌ noꞌox yech jsetꞌ chayacꞌbeic ti Riox uque ―xꞌutatic la yuꞌun ti Jesuse.
39 Ti Jesuse iyal la jun loꞌil:
―Li muchꞌu maꞌsate mu stacꞌ xacꞌbe yil be li xchiꞌil ta maꞌsatile. Coꞌol chpꞌajic ta chꞌen. 40 Li jchanvune mu coꞌoluc snaꞌic xchiꞌuc yajmaestro yuꞌun jaꞌto ta xchan. Ti cꞌalal xchane, coꞌolic xa. Yechꞌo un tꞌujic ti muchꞌu chacꞌanic ti chaxchanubtasique.
41 ’Acꞌu mi mu cꞌusi más chopol tspas lachiꞌile, li voꞌote yochelot ta sqꞌuelel. Mu xavaꞌi aba ti más to chopol li cꞌusi chapase. 42 “Chopol ti xꞌelan chapase”, xavut lachiꞌile, pero ¿cꞌuxi chapꞌijubtasvan ti más to chopol cꞌusitic chapas li voꞌote? Li voꞌote chanop ti mu cꞌusi chopol chapase. Mi chacꞌan chapꞌijubtas lachiꞌile, jaꞌ tscꞌan ti voꞌot baꞌyi chavicta spasel li cꞌusitic chopole. Mi avil xa ti lecote, xuꞌ xa xapꞌijubtas lachiꞌile.
Jaꞌ liꞌ yaloj ti cꞌu xꞌelan ta jnoptique jaꞌ yech chlocꞌ ta quetic
(Mt. 7.15-20; 12.33-35)
43 ’Jaꞌ chac cꞌu chaꞌal li teꞌel loꞌboletique, ti bu onox leque, lec li sate. Ti bu onox chopole, chopol li sate. Mu scap sba li leque xchiꞌuc li chopole. 44 Ti cꞌu xꞌelan sat li jtecꞌ teꞌe jaꞌ chvinaj o mi lec, mi chopol. Muc bu xavilic icꞌux ta jtecꞌ chꞌix, muc bu xavilic uva ta macom. 45 Jaꞌ noꞌox yech li muchꞌu lec yoꞌone lec chcꞌopoj, lec cꞌusi tsnop. Li muchꞌu chopol sjole chopol chcꞌopoj, chopol cꞌusi tsnop. Ti cꞌu xꞌelan ta snopique jaꞌ yech chlocꞌ ta yeic.
Jaꞌ loꞌil scuenta chaꞌvoꞌ vinic ti ismeltsan snaic yaꞌele
(Mt. 7.24-27)
46 ’¿Cꞌu yuꞌun ti “Cajval, Cajval” xavuticone ti muc bu chapasic li cꞌusitic icale? 47 Ti muchꞌu chaꞌi li cꞌusitic chcale, mi ta xchꞌune, chacalbe avaꞌiic cꞌu xꞌelan. 48 Coꞌol xchiꞌuc jun vinic ti ismeltsan sna ta ba tone. Nat isjocꞌ yalel jaꞌto ti ista li tone. Jaꞌto tey isliquesbe li stanal yoque. Ital tsots voꞌ, inoj li ucꞌume, icajtsaj cꞌalal ba osil, icꞌot yoꞌ bu li nae. Li pana xocon nae inoj. Pero muc xlom yuꞌun ta ba ton smeltsanoj. 49 Ti muchꞌu chaꞌi li cꞌusitic chcale, mi mu xchꞌune, coꞌol xchiꞌuc jun vinic ti ta ba balamil ismeltsan snae, chꞌabal stanal yoc. Ital tsots voꞌ, inoj li ucꞌume, icajtsaj cꞌalal ba osil, icꞌot yoꞌ bu li nae. Li pana xocon nae inoj. Ora ilom ―xꞌutatic la yuꞌun ti Jesuse.