7
La'a mísmuba Melquisedec nna uccua bi enne' rigú'ubia' qui' ttu yétsi lą Salem, uccua huá bí sacerdote ru'a lo Tata Dios. Tiempo lanía Abraham nna huía bi lo guerra nna benią gana contra iỹetse' adí ca enne' rigú'ubia'. De chi deyya bi lo néda nna, làniana Melquisedec huía bi táttse'e bi nna gunàbani bi Tata Dios qui'ni gunie Abraham bendecir. Iyaba ca riqueza nu guỹi' Abraham lo guerra nna, pues gaa parte teruba uccua qui' bi, pero attu parte qui' bía nna bete tabá bi ą lani Melquisedec. Nombre Melquisedec nna quiere decir: Enne' Rigu'ubia' Nu Runi Tulidaba Nu Ná Tse'. Uccua bi enne' rigú'ubia' qui' ttu yétsi láą Salem. Salem nna quiere decir: La'ỹeni. Ą'hua láa bi tì'a rena ri'u: Enne' Rigu'ubia' Nna Runna Bi La'ỹeni. Labí riquixa'a lo Escritura nombre qui' tàta nàna qui' Melquisedec nìhua nombre qui' ca tà' tàta qui' bi, ti'átsí labí gùlia bi nna nìhua labí gùtti bi nna, ttu sacerdote tulidàba sin fin qui' bi, tì'a Ỹi'ni Tata Dios.
Anna riquixa'ánia' le ti'iỹa enne' ỹeni ná Melquisedec. Por ejemplo, Abraham nna uccua bi enne' dacca' porqui'ni uccua bi tàta qui' ttu raza nna nación nna, átsi'íní Abraham nna bete bi qui' Melquisedec ttu parte qui' iyaba ca riqueza nu beni bi gana lo guerra. Lo ley qui' Moisés enne' gùdua bitola de chi gùdua Abraham nna ra qui'ni iyaba ca sacerdote canu ná cabi descendiente qui' Leví nna ná qui'ni guni cabi recibir qui' ca enne' israelita ttu parte qui' iyaba interés qui' quį. Ą' beni ca enne' Leví recibir màsqui'ba ca enne' israelita nna ná cą pariente qui' cabi, porqui'ni ą'hua ca enne' israelita nna ná cą descendiente qui' Abraham tì'a Leví. Pero Melquisedec nna bihua ná bi familia qui' Leví, pero beni bi recibir ttu parte qui' iyaba ca riqueza qui' Abraham enne' chi ná qui'ni cca bi enne' ỹeni tì'ba ra Tata Dios. Melquisedec nna benie Abraham bendecir. Iyaba ri'u chi yù ri'u qui'ni adiru enne' ỹeni ná enne' nu runi bendecir, tì'chu enne' cca bendecir. Ca sacerdote qui' ca enne' israelita nna beni cabi recibir ttu parte qui' iyaba interés qui' ca enne' qui' cabía, pero gùtti huá cabi. Pero Melquisedec nna beni hua bi recibir diezmo, ą'hua por ca titsa' nu ga'na escrito nna ritelíní qui'ni lèe nna bànie tulidàba. Leví nna ą'hua iyaba ca sacerdote canu ná cą descendiente qui' Leví hàstaba anna, pues làcą nna runi cą recibir ttu parte qui' iyaba ca interés qui' ca enne' israelita, pero ína ri'u qui'ni làcą nna bete huá cą qui' Melquisedec ttu tsìi parte qui' iyate nu té qui' quį loti' Abraham nna bete bi ttu tsìi parte nu té qui' bía lani Melquisedec, màsqui'ba labí chi bitsina' cą le' yetsiloyu. 10 Loti' Melquisedec huíe táttse'e Abraham nna labí chi gùlia Leví enne' ná ỹi'ni ỹìthua Abraham, pero ina ri'u qui'ni Leví lani iyaba ca descendiente qui' bi nna tsè'e cabi cuè'e Abraham.
11 Ca sacerdote ca enne' ná descendiente qui' Leví nna Aarón nna gutixà'a cabi nu ra lo ley qui' Moisés lani ca enne' israelita. Cáala té la' huacca qui' cabi para íche' cabi ca enne' ru'a lo Tata Dios, canu runi cą seguir nu ra lo ley qui' Moisés nna, pues ti'ala modo acca uccua duel·la' qui'ni Tata Dios nna ithèl·le'e Jesús para quée sacerdote qui' ri'u, enne' née tì'a Melquisedec ni'i. Labiru guthèl·le'e attu sacerdote tì'a Aarón. 12 Tata Dios nna guthèl·le'e ttu sacerdote cubi qui' ri'u. Para qui'ni ccá permitir nui nna uccua duel·la' qui'ni itsiání ley qui'e làti ra nu cca qui' ca sacerdote. 13-14 Hua yù ri'u qui'ni lo ca titsa' nu ga'na escrito nna ra qui'ni Jesucristua nna bihua née descendiente qui' Leví sino ná lée descendiente qui' attu israelita huaya' láą Judá. Judá nna bihua uccua bi sacerdote nìhua descendiente qui' nuỹa sacerdote, pues Moisés nna bihua ra bi ca enne' Judá qui'ni ccá cą sacerdote.
15 Anna adiru claro ná qui'ni uccua duel·la' qui'ni itsiání ley qui' Tata Dios làti ra nu cca qui' ca sacerdote, porqui'ni chi gùl·lani Señor qui' ri'u enne' née attu sacerdote huaya', pero tì'a Melquisedec. 16 Cristo nna née sacerdote qui' ri'u, alàa porqui'ni née descendiente qui' nuỹa tì'a runi obligar ley, sino porqui'ni la'a labée nna adí la' huacca té qui'e en vista de qui'ni bànie tulidàba sin fin. 17 Lo ca titsa' qui' Tata Dios nu chi ga'na escrito nu cca qui' Cristo nna ra:
Guni lu' ca enne' quia' representar ru'a lua', porqui'ni ná lu' sacerdote para siempre tì'a Melquisedec.
18 Mandamiento antigua nu gùduloni Aarón para ccą́ sacerdote ą'hua ca descendiente qui' niá nna, labiru dacca' mandamiento antigua porqui'ni labí la' huacca té quì'į para itsìna' ri'u lani Tata Dios. Acca labí ríỹu'ą para qui'ni l·lá nuỹa. 19 Ley qui' Moisés nna labí la' huacca té quì'į para cueqquia nàrią ri'u ru'a lo Tata Dios. Pero anna té adí la' redacca' latsi' qui' ri'u de ribeda ri'u, porqui'ni por medio de nu ra lo evangelio nna hua té modo anna para itsina' ri'u lani Tata Dios.
20 Tata Dios de rèe qui'ni Cristo nna quée sacerdote para siempre, benie na seguro de ra huée qui'ni la'a mísmuba lèe nna quée responsable. Acca ína ri'u qui'ni Tata Dios nna benie na seguro de bedue por testigo la'a labée. Pero labí juramento beni Tata Dios loti' ca descendiente qui' Leví gùdulo cą ccá cą sacerdote. 21 Pero Jesús nna née sacerdote por medio de juramento, porqui'ni Tata Dios nna rèe lo ca titsa' nu ga'na escrito íį:
Inte' Señor nna nia' lu' qui'ni guni lu' ca enne' quia' representar ru'a lua',
Porqui'ni ná lu' sacerdote para siempre tì'a Melquisedec,
Chi beni ya' ą seguro lani juramento,
Labí gútsianíá' la' rulaba latsi' quia'.
22 Tata Dios nna née responsable para gunie cumplir nu rèe, acca Jesús nna née enne' té poder qui'e para qui'ni egà'na ri'u seguro qui'ni titsa' cubi nu riquixé'e lo evangelio nna ną́ adiru tse'. 23 Ttu sacerdote nu ná descendiente qui' Leví nna labí té modo quì'į gunią representar ca enne' qui' niá ru'a lo Tata Dios tulidà, porqui'ni i'yu tsá qui'ni gattią. Acca iỹetse' sacerdote gutsé'e dèsdeba Aarón. 24 Pero Jesús nna runie ri'u representar ru'a lo Tata Dios tulidàba porqui'ni Jesús nna bànie para siempre nna nunca labí ugà'ne tsina qui'e lani attu nu huaya'. 25 Acca Jesús nna té la'huacca qui'e gudilè para siempre iyaba ri'u canu ibiga' ri'u lani Tata Dios por nombre qui'e, porqui'ni bànie para siempre, acca dúe ru'a lo Tata Dios tulidàba para gatta'yúnie Tata Dios por ri'u.
26 Acca Jesús nna née sacerdote adiru enne' dacca', enne' riquína'ni ri'u. Lèe nna adiru enne' tsè' née para thúe ru'a lo Tata Dios, ą'hua labí biỹa la' rulaba latsi' mal té qui'e lani ca enne', ą'hua labí tul·la' benie nna labí née enne' luetsi ri'u canu tul·la'; acca chi dúe ru'a lo Tata Dios le' lugar de adí la' dàliani. 27 Jesús nna labí née tì'a adí ca sacerdote, porqui'ni làcą nna ttu ttu tsá uccua duel·la' gúttí cą tuchùppa ca animal lani gutsílu según nu ra lo ley qui' Moisés para sacrificio lani Tata Dios, primero por ca tul·la' qui' la'a labá quį, làniana qui' ca enne' yétsiá. Pero Jesús nna tsa teruba benie sacrificio suficiente para iyaba ri'u para siempre, quiere decir loti' betie la' labàni qui'e nna gùttìe lo curútsia. 28 Lani ley qui' Moisés nna iyaba ca sacerdote nna labí la'huacca té qui' quį para guni cą nu ná tse' tulidàba. Pero bitola nna uccua nu ra Tata Dios lani juramento, quiere decir qui'ni Ỹi'nie nna née sacerdote qui' ri'u. Yù ri'u qui'ni Ỹi'nie nna para siempre labí biỹa falta cu'úe.