8
Gutè ba nna huía Jesús le' iyaba ca ciudad nna ca yetsi nna benie predicar evangelio nna gutixe'e ca enseñanza nu cca qui' reino qui' Tata Dios. Tsì'nu ca discípuluá nna dia huá cabi lani e. Dia hua tuchùppa ca niula canu huí'ni por ca espíritu malo ą'hua por bíỹaáruá itsahue' ní nna, chi beyuni Jesús cą. Entre ca niuláa nna laní María nu yetsi Magdala nu beria gàtsi ca espiritu malo lo losto' niá, ą'hua Juana niula qui' Chuza nu ná jefe le' palacio qui' gobernador Herodes, ą'hua Susana nna, ą'hua iỹé tse'éruhuá adí ca niula canu beni cą Jesús cualani nna bete cą lani e biỹa té qui' quį nna.
Làniana bitùppa tè ca enne' ỹétse'ní da' cą le' iyaba ca yétsiá nna bitsina' cą ru'a lo Jesús. Lèe nna gutixa'ánie cą ca enseñanza tsè' por medio de ttu comparación nna rèe: Ttu campesino nna díą huedàl·la ỹua'. De chi yu'ą́ huedàl·la ỹú'a nna binnia tí' ỹú'a lo néda. Gutè tè ca enne' nna bel·lia cą ca semíllaá, huadi tè ca bìnni to' nna bedíga' cą na. Ati' ỹú'a nna binnią le' íyyarrúe. Gul·lani bą́ nna gubitsi taą́ porqui'ni labí lùppa' re'. Ati' ỹú'a nna binnią làti yù'u huá l·lú ca yèttse'. Ca yèttsi'a nna gul·lani tehuá cą nna bedibàga' taá cą lo ỹú'a. Ati' ỹú'a binnią le' loyu tsè', gul·lani bą́ nna benna tìą lènà' hàstaá gayua' ttu ttuą. Gunne te Jesús attu adiru idìtsa nna rèe: Nu calatsi' ttélinią nna gudà tsè' nagui'į.
Ca discípulo qui' Jesús nna gunàba titsa' cabi e nna ra cabi: Biani enseñanza ni nua' gutixa'a cuią'lu' lani comparación nà'. 10 Jesús nna rèe cabi: Lebi'į teruba ná qui'ni ttélini le ca secreto acerca de reino qui' Tata Dios, pero adí ca enne' nna, puro lani ejemplo ba rinéni ya' cą, para qui'ni màsqui'ba hua rinna' cą pero labí ilá'ni cą, ą'hua màsqui'ba hua rudà naga' quį, pero labí ttélini cą.
11 Annana ethàtsilà'na' comparación nu beni ya'a para qui'ni ttélini lí ą. Semillaá nna ną́ titsa' qui' Tata Dios. 12 Ttu te ca enne' nna ná cą tì'a ỹua' nu binnia cuitta' néda, porqui'ni de riyénini cą tìtsà'a nna ril·lani taá numalua nna runią qui'ni iỹùl·lani cą na, anía modo nna labí tsíalatsi' quį para l·lá cą. 13 Attu te ca enne' nna ná cą tì'a ỹua' nu binnia le' íyyarrúeá pero labí dia gá l·lú quį itettia, porqui'ni de riyénini cą ca titsa' qui' Tata Dios nna ria tegáláa latsi' quį. Pero canchu chi ril·lani ca prueba nna, cca taá cą apartar porqui'ni labí fuerza té qui' quį. 14 Attu te ca enne' nna ná cą tì'a ỹua' nu binnia le' yèttsi'a; porqui'ni ca tsina qui' quį nna ca riqueza qui' quį nna ca vicio qui' quį nna ruthàga' taá cą lo quį; acca reyà'na cą sin fruto. 15 Pero attu te ca enne' nna ná cą tì'a ỹua' nu binnia le' loyu tsè'a, porqui'ni lani ttu losto' tsè'ni nna lani gusto ní nna rigua cą ca titsa' nu riyénini cą nna runi cą seguir lani paciencia; làcanuá nna runna cą fruto tsè'.
16 Lanú nuỹa rugàl·la' ttu yi' nna rutòthe' tìą ttu yethu' lúį nìhua làa ruduą na ỹarèe' lònà quì'į, sino qui'ni rudua lą́ na ttu lugar làti gudàni'ą qui' iyábani canu gá'a le' yú'a. 17 Ą'hua labí biỹa secreto ní té qui'ni làa guna ri'u ą, nihua labí biỹa nu gàttsi' té sin qui'ni làa cca ri'u ą saber nna ilá'níą nna. 18 Acca liudà tse'éruhuá naga' le, porqui'ni nuỹa tediba té la' ritelíni quì'į nna entonces thí' lą́ adí; pero nu labí té quì'į nna, pues hàstaa ti'to' nu rulaba latsi'į qui'ni chi té quì'į nna ítua telą́.
19 Làniana bitsina' nàna qui'áa nna ca bettsi' áa nna, pero de tántua ca enne' ỹetse' nna labí uccua ibiga' cabi làti dùe. 20 Guixa'áni cą ne nna ra cą: Nàna qui' cuíą'lu'a nna ą'hua ca bettsi' cuíą'lu'a nna tsè'e cabi fuera calatsi' cabi ilá'ni cabi cuią'lu'. 21 Becàbi Jesús nna rèe: Canu rudà naga' quį titsa' qui' Tata Dios nna runi cą nu rèe nna, làcą nna ná cą nàna quia' nna ca bèttsi'a' nna.
22 Attu vuelta nna gutà'a Jesús le' ttu barco lani ca discípulo qui'áa nna rèe cabi: Tté ri'u attu ládulá indatù'į. Làniana dia tè cabi. 23 Mientras tè dia cabi lo indatù'a nna guta'áthi Jesús. Ttùba là' gul·lani taání ttu iyyabe' fuerte ní lo indatu'a, rà'a chì indaá le' bárcuá nna, lo peligro taá chi dàa cabi. 24 Gubíga' cabi ru'a lo Jesús nna bedibàni cabi e nna ra cabi e: Maestro, Maestro, chi rinetsi ri'u. Huàtha taá Jesús nna gutìtse'e iyyabe'á nna indatù'a nna, gudu tsi taá cą nna, tsi diruba ùccua taá. 25 Jesús nna rèe cabi: Tsí labí fe té qui' le lani inte' cá. Ca discípuluá nna uccuaỹí yà'aba latsi' cabi nna gùtsini cabi nna ra luetsi cabi: Núgani ènni'į, acca hàstaba be' nna indatù'į nna gutìtse'e cą nna biyeni taáni cą quì'e.
26 Bitsina' tè cabi terreno qui' ca enne' gadareno, ga'ną attu ládulá indatò' qui' Galilea. 27 Huàdi bée ru'a yúbitsi nna bitsina' tè ttu nubeyu' qui' yétsiá nna tattsa'ą Jesús. Nubéyu'a nna chi gutsàni ccą padecer por ca espíritu malo nna labí raccu' ỹúį nìhua labí riduą le' yú'u, sino gurèni bą́ làti rigàtsi' canu yatti. 28 Bilá' bánią Jesús nna guretsi yà'anią nna bedu tè ỹibį ru'a lúe, gunnią idìtsa nna rą: Biani té qui' lu' lani inte' acca da' lu' Jesús Ỹi'ni Tata Dios enne' dua ỹiabara'. Ratta'yúnia' lu' bittu guni lu' inte' castigar. 29 Anía rą porqui'ni beni Jesús espíritu malua mandado qui'ni erią lo losto' nubéyu'a. Chi gutsàni naxu'ą nubéyu'a. Iỹé vuelta tsè' chi beỹìga' ca enne' na lani cadena, pero guchù tì'nią cą. La'a mísmuba espíritu malua nna benią latsi' nubéyu'a cuenią fuera yetsi. 30 Gunàba titsa' Jesús na, nna rèe: Biani lá lu'. Becàbią nna rą: Legión lá'. Anía becàbią porqui'ni iỹetse' ca espíritu malo chi gutà'a lo lòstu'į. 31 Ca espíritu malua nna gutta'yú tèni cą Jesús qui'ni bittu gudàl·lee cą le' lugar chul·la. 32 Bilá'ni ca espíritu malua qui'ni tsè'e iỹetse' ni ca cùttsi huìla go cuitta' i'yaá. Acca gutta'yúni cą ne qui'ni hue'él·le'e cą gá'a cą lani ca cùttsia. Lèe nna bete bée permiso qui' quį. 33 Beria bá cą losto' nubéyu'a nna gutà'a tè cą lani ca cùttsia. Ca cùttsia nna uccua litsianì cą nna beduyú iqquia quį lo ttu bèl·la'a, binnia tè cą le' indatù'a nna gutti cą. 34 Canu rappa ca cùttsia nna bilá' báni cą nu uccua nna beyya cą quètha tatixá'a cą le' yétsiá nna ca rancho tú'a nna. 35 Biria tè ca enni'a tanna' cą biỹa nuá uccua. Bitsina' cą làti du Jesús nna bilá'ni cą nubeyu' nu beria ca espíritu malo lo losto' niá qui'ni tsè' tabá chi ri'ą ru'a lo Jesús naccu' ỹúį Làniana làcą nna yala gùtsini cą. 36 Canu bilá'niá nna gutixa'áni cą ca enne' ti'iỹa uccua lani nubéyu'a de gulą̀ latsi' ná' ca espíritu malua. 37 Làniana iyáỹiani ca enne' qui' ituba región Gadara nna gutta'yúni cą Jesús qui'ni ucuìtta bée lani cą porqui'ni yala rátsini cą. Jesús nna beyàppie le' barcuá nna déyyeé. 38 Làniana nubeyu' nu beria ca espíritu malo lo losto' niá nna gutta'yúnią Jesús qui'ni hue'él·le'e na tsíą lani e, pero Jesús nna bechu tìtse'e na, nna rèe: 39 Beyya ba litsi' lu' nna bè'ni ca enne' titsa' ti'iỹa ná ca cosa ỹeni nu chi beni Tata Dios lani lu'. Lą nna deyya tìą nna rudą̀ titsa' le' itúbani yétsiá ti'iỹa ná ca cosa milagrosa nu chi beni Jesús lani ą.
40 Betsina' ba Jesús attu lado indatù'a nna yala redácca'ni ca enne' de bilá'ni cą ne, porqui'ni iyaba cą nna ribèda cą ne. 41 Làniana bitsina' ttu enne' láą Jairo nubeyu' principal le' sinagógaá, beduỹíbį ru'a lo Jesús nna gutta'yúnią ne qui'ni tsíe litsi'į, 42 porqui'ni dua turuba ỹi'ni niulíį, ttú tsì'nu ida ti'gánią nna chì' tení rattią. Dia tè Jesús ą'hua ca enne' ỹétse'nía hàstaá qui'ni ruquìni cą ne. 43 Entre ca enne' ỹétse'á nna dia huá ttu niula nu chi dia tsì'nu ida rà'nią riduą́ réni ttu parte qui' cuerpo quì'į. Chi benittiluą iyate nu té quì'į lani ca médico, pero nì ttú cą labí uccuani cą eyuni cą na. 44 Lą nna gubiga' tìą cuè'e la Jesús nna beláppa'ą ru'a ỹúeá. Làniataá nna beyacca latsi'į. 45 Jesús nna ra cą: Núní nua' beláppa'ą inte'. Iyaba cą nna ra cą: Labí yù tu'. Làniana ra tè Pedrua ą'hua adí canu tsè'e lani bía: Maestro, ca enne' ỹetse' nui da' nì ruquìni cą cuią'lu' nna rihuàttsa'ní cą cuią'lu', atsi'íni ra cuią'lu': Núní nua' beláppa'ą inte'. 46 Pero Jesús nna ra tìe: Nuỹa nua' chi beláppa'ą inte' porqui'ni gutebe' te' qui'ni biria la'huacca lani inte' para eyacca latsi' nuỹa ttu enne'. 47 Niuláa nna de bennią cuenta qui'ni labiru igàtsi'ą nna guduluą biỹìtti'níą nna gubíga'ą nna beduỹíbį ru'a lúe. Gutixa'ánią ne ru'a lo iyáỹiataá ca enne' tsè'e nía biỹa qui' acca beláppa'ą ne, ą'hua ti'iỹa tsàtiní beyacca latsi'į. 48 Jesús nna bechu tìtse'e niuláa nna rèe na: Ỹì'nia', por fe nu té qui' lu' lani inte', acca chi beyacca latsi' lu'; bíttuúru nùyue cani lu' sino gappa lu' la'ỹeni. 49 Atsaba rinne Jesús nna, bitsina' tè ttu enne' da' le' litsi' Jairo nu ná principal qui' sinagógaá nna rą Jaíruá: Ỹi'ni lù'a nna chi gùttìą, bíttuúru uquìtsi'ni lu' Maéstruą'. 50 Biyeni báni Jesús nna ra tìe Jaíruá: Bittu gátsini lu', huía teruba latsi' lu' nna hueyacca bá latsi' ỹi'ni to' lù'a. 51 Làniana gutà'a Jesús le' yú'a. Lanú nuỹa be'él·le'e gá'a le' yú'a sino làteruba Pedrua nna Jacóbua nna Juáan nna, ą'hua tàta nàna qui' niula cuìti'a nna. 52 Iyaba cą nna yala ribétsi cą nna, yala lani la' rehuiní' latsi' tsè'e cą por niula cuìti'a. Jesús nna rèe cą: Bittu cuetsi le, porqui'ni bihua ną́ nu yatti, sino ti'éthibą́. 53 Làcą nna burla lá beni cą Jesús porqui'ni hua yù ba cą qui'ni chi gùttìą. 54 Pero lèe nna gutèl·le'e ní'į nna gunnie idìtsa nna rèe: Niula cuìti', beyátha. 55 Beyaccabàni chìą nna beyátha tìą. Lèe nna rèe cą qui'ni hué' cą na nu gúą. 56 Tàta nàna qui' niá nna uccuaỹí yà'aba latsi' quį. Jesús nna gunènie cą qui'ni nú ttú tehuá nuỹa quixá'ani cą.