19
Néda bá chi yù'u Jesús le' yetsi Jericó. Le' yétsiá nna dua ttu nubeyu' rico láą Zaqueo nna uccuą jefe qui' iyaba canu riquiỹa qui' impuesto para gobiérnuá. Lą nna yala uccua latsi'į ilá'nią Jesús nna gunibí'ą ne. Biria tìą díą táttsa'ą ne; pero de tántua ca enne' ỹétse'á nna labí uccua ilá'nią ne porqui'ni uccuą chaparro to'. Acca quèthani beneruą nna huàppią lo ttu yà xeni para ilá'nią ne, porqui'ni níalá ná qui'ni ttíe. Bitsina' bá Jesús nía nna bilá'nie na duą lo yàgàa nna ra tìe na: Zaqueo, beyàdi xìa, porqui'ni le' litsi' lu' ná qui'ni il·lania' anna. Zaquéá nna quèthani beyàdi chìą, yala lani la' redácca' latsi' benią ne recibir litsi'į. Nuá bá bilá'ni ca enne', acca gudulo chì cą betìtse'él·la' cą Jesús nna ra cą qui'ni huíe litsi' ttu nu huèni tul·la'. Bitola nna guduli Zaquéuá nna rą ne: Annana Señor, tsal·lue' taá de lo iyaba nu té quia' nna guté ya' ą lani ca enne' ritè là'di'. Ą'hua canchu chi bethácca'ỹía' nuỹa ttu enne' nna gutú'a' biỹa té quì'į nna, pues annana gudéqquia' átappa tántolá quì'į. Jesús nna rèe: Annana chi gul·lani salvación para ca enne' tsè'e le' yú'į, yà'ni qui'ni nubéyu'į nna chi ríalatsi'į nna ná huą́ ttu ỹi'ni Abraham. 10 Por nui nna bìta Nubeyu' de Ỹiabara', para hueyìla canu chi gunitti nna gudilèe cą le' ca tul·la' qui' quį.
11 Exa gáabá Jerusalén chi dia Jesús nna, iyaba ca enne' biyénini cą titsa' qui'áa nna belaba latsi' quį qui'ni chi' taání duą íl·lani la' rigú'ubia' qui' Tata Dios. Acca gutixè'e ttu comparación nna, 12 rèe: Ttu ènne'yu' tsè' nna huía bi attu país idittu' para thí' bi poder para ccá bi rey, làniana luégutaá eyéqquia bi. 13 Pero ántesca thá' bi nna gutàỹi bi tsìi canu runi tsina qui' bía nna, bete bi ttu cantidad xeni de moneda qui' ttu ttu tsa quį nna ra tè bi cą: Gutha' le bél·liuį para guni le gana iqquia quį miéntraste tsa'á' nna él·lania'. 14 Guda' tè bi. Pero ca enne' látsi bía nna, la' yéelatsi' lá gùppa cą qui' bi, acca guthel·la' tè cą ttu comisión ru'a lo canu rigú'ubia' nía para ina cą: Labí calatsi' tu' qui'ni nubéyu'ą' nna ccą́ rey qui' tu'. 15 Pero làbi nna guỹi' la bi poder para ccá bi rey. Làniana beyéqquia bi nna gutàỹi tè bi ca mozo qui' bía canu bete bi bel·liu lani canaá para eyúni bi cuenta lani cą tsáliáỹa gana chi beni ttu ttu cą. 16 Bitsina' tè nu priméruá ru'a lo enne' ná rey nna rą: Señor, lani bel·liu qui' cuíą'lu'a nna chi benia' gana átsìi cantidad. 17 Làbi nna ra tè bi ą: Tsè'ba ná nu beni lu', pues siervo tsè' ná lu' porqui'ni lani ti'to' rúbá nna uccua lu' fiel, acca annana gudúa' lu' para cu'úbia'ni lu' tsìi ca yetsi. 18 Bitsina' huá áttuą nna rą: Señor, lani bel·liu qui' cuíą'lu'a nna chi benia' gana ágayu' cantidad. 19 Làbi nna ra bi ą: Ą'hua lu' nna, gudúa' lu' lo gayu' ca yetsi. 20 Bitsina' huá áttuą nna rą: Señor, nìba té bel·liu qui' lu'a, túabá te' ą le' ttu panitu, pues 21 anía benia' porqui'ni gùtsi te' cuią'lu', porqui'ni ná cuią'lu' ttu enne' duro, cáalá bethá' ya' ą nna entonces huedi' telá cuią'lu' itútią, porqui'ni redi' cuią'lu' làti labí guda cuią'lu'. 22 Làniana ra bi ą: Siervo malo ná lu'. Por la'a mísmuba titsa' qui' lu' nna acca ccá lu' condenar. Hua yù bá lu' qui'ni ná' ttu enne' duro, redí'a' nu làhuabi guda' ą'hua rutùppa' làti lahuábí bedál·la'a'. 23 Entonces, bianicca labí gulú'u lu' bel·liu quíyi'į banco para qui'ni canchu chi él·lania' nna edí' ya' ą lani ỹi'nį nì'i. 24 Làniana ra bi canu tsè'e nía: Líccua bél·liuą' lo ní'į nna, líúte tì ą lani nu beni gana átsìi tántua. 25 Làcą nna ra tè cą bi: Pero Señor, chìa té tsìi quì'į. 26 Becàbi enne' ná rey nna ra bi: Inte' nna nia' le qui'ni nuỹa tediba té quì'į nna, entonces lą nna thí' lą́ adí; pero nu labí té quì'į nna, pues hàstaá ti'to' nu té quì'į nna ítua telą́. 27 Ą'hua iyaba canu na contrario quíya'a nna canu bihua uccualatsi' qui'ni ccá' rey qui' quį, litàxì' tsate' cą nì nna lichù yáni quį ru'a lua'.
28 Beyacca ba gunne Jesús ca tìtsa'a nna, dia tìe denérue para Jerusalén. 29 Exa tegáabá ca yetsi Betfagé nna Betania nna chi dia cabi luítta' i'ya láą Monte de los Olivos, guthel·la' tìe chuppa ca discípulo qui'áa nna, 30 rèe cabi: Lítsía le' yetsi to' nu re' frente taá tétiá nna. Canchu chi bitsina' le nna hua taxácca' dígá le làti tá' ttu burro to' nu nìdi ttu enne' labí chi gutsią na. Ethàtsi li ą nna eche' tètsate' li ą nì. 31 Canchu nuỹa inàba tìtsa'ą le: Bianicca rethàtsi li ą, entonces lebi'į nna ecàbini lí ą: Porqui'ni Señor nna riquína'nie na. 32 Huía tè ca discípuluá nna taxácca' cabi tì'ba nu chi ra Jesús cabi. 33 De rethàtsi cabi burro tú'a nna, biria chì canu ná xana' niá nna ra cą cabi: Bianicca rethàtsi le burro tú'ą' nì'i. 34 Becàbi cabi nna ra cabi: Señor nna riquina'nie na. 35 Làniana beche' tè cabi burro tú'a làti du Jesús. Guxua tè cabi ca lári' qui' cabía cuì'į, Jesús nna gutsia tìe na. 36 Gutsìla tè cabi ca lári' lo néda para ttíe. 37 Chi' tegáabá duą quel·la' cabi liáỹu qui' Monte de los Olivos nna, làniana iyaba ca enne' ỹetse' dia lani áa nna yala bedacca' latsi' quį nna gudulo cą bedàliani cą Tata Dios por iyaba ca milagro nu chi benie lani ca enne' nna, 38 acca gunne cą iditsa tsè': Bendito Enne' da' por nombre qui' Señor Dios para quée rey qui' ri'u. Acca hua té la' redacca' latsi' le' ỹiabara', la' dàliani para Tata Dios nna. 39 Làniana tuchùppa ca fariséua canu dia huá cą entre ca enne' ỹétse'á nna ra cą Jesús: Maestro, gutìl·la tí' canu da' lani cuíą'lu'ą'. 40 Becàbi Jesús nna rèe cą: Hualigani te' riquixa'ánia' le: Canchu làcą guthàya rú'a quį nna, pues hàstala ca íyya anta' lo nedį nna thulo cą inne cą idìtsa a favor de inte'. 41 Jesús nna bilá' bánie ciudad ri'ą exa taá nna, gudulue guretsie por lą nna, 42 ra tìe: Cáalá nabia' tsàni lu' qui'ni anna ná tsá de la'ỹeni para lu', pero bágá' bá ló lu'. 43 Inte' nna nia' lu' qui'ni huàl·lani tsá qui'ni ca contrario qui' lu'a nna de repente taá íl·lani cą nna tséqquíá cą ìta'lùba lu'; ca soldado qui' quį nna gudàa cą guardia para qui'ni làa l·lá ca enne' qui' lu'. 44 Gutàppa' guthìnniani cą ca dé'e qui' lu' nna ca yú'u qui' lu' nna, gul·lùỹa cą latsi' ca enne' qui' lu' nna. Pues hàstaba ca íyya nna labí eyà'na iqquia luetsi quį sino iyáỹiani cą iyìnnia. Ą' ccá lani le porqui'ni labí bedácca'ni le loti' gul·lanie lani le.
45 Gutà'a ba Jesús le' templua nna, bedàl·lee fuera iyaba canu tsè'e nía huètti' nna huì'i nna runi cą negocio nna, 46 rèe cą: Tata Dios nna rèe lo titsa' quì'e: Yú'u quíyi'į nna ną́ yú'u para oración; atsi'íni lebi'i nna, bèlìà qui' ubàna lá chi nani li ą. 47 Jesús nna gutixè'e ca enseñanza nu cca qui' Tata Dios ttu ttu tsá bá le' templua. Acca ca sacerdote principal nna ca maestro de la ley nna ą'hua canu rigú'ubia' entre ca enne' judíua nna yala uccua latsi' quį gutti cą ne. 48 Pero bihua modo betseláni cą bíỹalá guthácca' cą ne, porqui'ni iyáỹiani ca enne' bedà naga' qui' quì'e nna labí uccua latsi' quį gunitti cą ni ttu titsa' nu gunnie.