22
Jesús nna gutixa'ánie cą attu enseñanza por medio de ttu comparación nna rèe: Reino qui' Tata Dios nna cca huą́ comparar ti'a ttu enne' uccua rey beni bi thá'a qui' ỹi'ni bía. Guthel·la' tè bi canu runi tsina qui' bía tanne cą canu chi naỹini bi thá'a. Pero canu nàỹìa nna labí uccua latsi' quį tsía cą. Bedethèl·la gáabá bi attu te canu runi tsina qui' bía nna ra bi cą: Lígatsi canu chi naỹi ti'ą' qui'ni chi béttíá' ca gù'na quia' nu adiru riỹeni nna ą'hua adí ca animal quia', chi benia' preparar la'go, iyátení chi ná prevenido, líta taá fiéstį. Pero canu nàỹìa nna labí caso beni cą. Ttuą nna huíą lo tsina qui' bíį, attuą nna huía lą́ bíỹaáru negocio quì'į. Adí cą nna bedaxu' la cą ca enne' dia mandádua nna beni la cą cabi maltratar nna betti cą cabi. Biyeni báni rey noticį nna yala bitsa'áni bi nna guthel·la' chì bi ca soldado qui' bía nna bel·luỹa cą latsi' ca huetti enni'a nna bedayi cą yetsi qui' caniá. Làniana ra bi canu runi tsina qui' bía: Hualigani chì ná preparado thá'a pero canu naỹi tè'a nna labí ná nu dacca' cue'ni lo meỹa lani inte'. Acca lítsía làti retsa' ca neda. Iyabani ca enne' etsà' le nna ligàỹi cą ìta cą fiéstį. 10 Biria chì canu runi tsina qui' bía lo ca néda nna gutàỹi cą iyábani ca enne' betsàa' cą, tàntua canu runi mal nna ą'hua canu runi nu ná tsè' nna, hàstaá qui'ni bitsà'ti'ni le' yú'u thá'a ca enne'. 11 Gutà'a tè rey le' yú'a para inna' bi iyaba ca enne' chi bitùppa, bilá' tèni bi ttu nubeyu' ri'ą nía labí naccu'ą lári' nu bete bi para thá'a. 12 Làniana ra bi ą: Amigo, ti'ani modo acca re' lu' nì nna làa naccu' lu' nu benna' para fiéstį. Lą nna tsidi rúbá ri'ą. 13 Làniana ra rey canu runi tsina lo meỹa: Líthi' ą nna, liuỹìqquia ca nì'a ní'į nna, líchú'na ą fuera la; nía nna ccą́ sufrir nna cuetsią nna góya'atsùni layi'į. 14 Porqui'ni nuỹetse' cą chi nàỹinie, pero tuchùppa rúbá cą rée'.
15 Bedà' tè ca fariséua nna gunne lettia cą ti'iỹala modo guquìnnia cą Jesús lani ttu titsa'. 16 Guthel·la' tè cą ru'a lúe ca discípulo qui' caniá lani canu gulaní partido qui' Herodes nna ra cą ne: Maestro, hua yù ba tu' qui'ni labí runi latsi' cuią'lu', sino riquixá'a cuią'lu' lo néda lígani qui' Tata Dios, labí rátsini cuią'lu' nu rena ca enne', nihua labí rucué'ní cuią'lu' ca enne' según la' rinna' qui' quį, sino ttu rú'ataá cani cuią'lu' cą. 17 Acca calatsi' tu' qui'ni quixá'ani cuią'lu' intu' biỹa opinion ni té qui' cuią'lu'. Tsí hua ná tsè' quiỹa ri'u nu ruthítsini gobierno qui' Cesar ri'u, o tsí bihua áccá. 18 Pero Jesús nna gutelí taánie la' rulábalatsi' mal qui' quį contra lèe, acca rèe cą: Biecca calatsi' le guni le inte' prueba ti'iỹala modo uquìnnia le inte' lani ttu titsa' ni'i, atsi'íni ya'lo ba yala enne' tsè' rulue' le nna, 19 líúlue' tsannanì inte' bel·liu nu ridi' gobierno nna. Làcą nna betsia tè cą ttu denario ru'a lúe. 20 Làniana gunàba titsa' tìe cą nna rèe: Nuni retrato quí'ní nui dua lo monedį, ą'hua nuni láaní nui dua nì. 21 Becàbi cą nna ra cą ne: Qui' Cesar enne' rigú'ubia'. Làniana ra tìe cą: Entonces líúte ba qui' Cesar nu ná qui' Cesar, ą'hua líúte ba qui' Tata Dios nu ná para lèe nna. 22 Biyeni díbáni cą ti'iỹa becàbinie cą nna yala biquila' ba latsi' quį. Làniana betsè'e latsi' quį ne nna bedà' cą.
23 La'a tsá làniataá nna bitsina' huá ca enne' judio canu gulátsi' religión láą saduceo ru'a lo Jesús. Làcą nna rena cą qui'ni labí posible té eyatha canu yatti nna eyacca bàni cą attu. Gunàba titsa' tè cą ne nna 24 ra cą: Maestro, chi bìl·la tu' qui'ni Moisés nna ra bi lo Escritura qui'ni canchu nuỹa ttu enne' ni gattią pero lanu ỹi'nį uccua nna, entonces bettsi' niá nna ná qui'ni guttsa taá ní'į lani niula qui' niá para qui'ni elìthą descendencia qui' bettsi'į nu gúttía. 25 Pues intu' nna benibia' tu' gàtsi bettsi' ca enne'. Bettsa tè ná' nu nerua nna, pero gùtti bą́ nna lanu ỹi'nį uccua, acca beyà'na ba niula qui' niá lani bettsi' niá. 26 Anía tehuá uccua lani nu cca chùppáa nna nu cca tsùnnáa nna hàstaá nu cca gàtsía. 27 Bitote nna gùtti huá niùláa. 28 Canchu chi gal·la' tsá eyatha canu yatti nna, nula canu gàtsi bettsi'a ccá quì'į niùláa ca, yàqui'ni iyaba gàtsi cą nna bettsaná' quį lani ą. 29 Becàbi Jesús nna rèe cą: Ridacca'ỹí ba le porqui'ni labí ritelíni le nu ra lo Escritura, nihua la'huacca qui' Tata Dios labí nabia'ni li ą. 30 Porqui'ni canchu chi gal·la' tsá eyatha ca enne' yatti nna, lanuru nuỹa guttsaná' porqui'ni iyaba cą nna ccá cą tì'a ná ca ángel qui' Tata Dios le' ỹiabara'. 31 Pero acerca de canu yatti qui'ni ná qui'ni eyatha cą de lo lù'uti nna, tsí bihua nì' gul·la le nu gunne Tata Dios para lebi'į loti' rèe Moisés enne' gùdua tiempo antigua: 32 Inte' ná' Dios qui' lu' ą'hua qui' ca ta' enne' gùla qui' lu' Abraham nna Isaac nna Jacob nna.
Nì nna ritelíní qui'ni ą'hua ca enne' chi gùtti nna pues bàni bá cą nna runi bá cą Tata Dios adorar. 33 De biyénini cą enseñanza qui'áa nna biquila' yà'aba latsi' quį.
34 Biyeni báni ca fariséua qui'ni bethia bée rú'a ca saducéua, acca betuppa iyaba cą. 35 Làniana ttu maestro qui' quį nu yala tsè' rethàtsilà'ną nu ra lo ley qui' ca judíua nna gunàba titsa'ą Jesús para eyìlą néda ti'iỹa la modo cu'ée ttu falta, acca rą ne: 36 Maestro, biani mandamiento ní nu ra lo ley dàcca'ą adiru cá. 37 Becàbi tè Jesús nna rèe na: Catsi'íni lu' Señor Dios qui' lu' lani itute losto' lu', lani itute latsi' lu', ą'hua lani la' rulábalatsi' qui' lu'. 38 Nui nna ną́ primero mandamiento ą'hua nu adiru dacca'. 39 Ą' tegáahuá ná mandamiento nu cca chùppáa: Catsi'í huáni lu' iyaba ca luetsi enne' lu' ti'atsi la'a lu' ba. 40 Lo chuppa ca mandamiéntuį nna naxu' ituba nu ra lo ley nu bethà'na Moisés lani ri'u ą'hua nu bedia ca enne' uccua profeta nna.
41 De tsè'e iyaba ca fariséua nna gunàba titsa' tè Jesús cą, 42 rèe: Biani rulaba latsi' le nu cca qui' Cristua. Nuni ỹi'ni ní née. Becàbi cą nna ra cą ne: Née ỹi'ni David. 43 Jesús nna ra tìe cą: Entonces ti'ala modo acca por la'huacca qui' Espíritu Santo nna ra David qui'ni Cristua nna née SEÑOR, loti' ra bi íį:
44 Señor Dios nna gunènie Señor quíya'a nna rèe:
Gùduani cuittá'a' lado bàni,
Hasta qui'ni gúnna' làtsi' ná' lu' iyaba canu làa cca guyu cą lu',
Para qui'ni gúl·liani lu' iqquia quį.
45 Acca por ca tìtsa'a nna yù ri'u qui'ni la'a mísmuba David nna reya bi Cristua SEÑOR. Entonces ti'ala modo acca née descendiente qui' David cá. 46 De gutixà'a Jesús nuą' nna, ni ttu cą nna labiru betseláni cą biỹa titsa' ni ecàbini cą ne. Acca dèsdeba tsá lània nna lanuru beyáỹani inàba titsa'ą ne adí.