7
Ga rguixogueꞌn quie benꞌ rziꞌ laguedyi
Niga yequëbaꞌ quie guichi useꞌelaꞌle laohuaꞌ dza naꞌ. Tali rniaꞌ leꞌe quie yaca biꞌ ruꞌabe, nacalan dyaꞌa quiebiꞌ zubiꞌ cuinzibiꞌ bisiꞌbiꞌ nigula. Pero chi huen z̃udyi quiebiꞌ talëbiꞌ nigula, naꞌra nacalan dyaꞌa quiebiꞌ siꞌbiꞌ nigula gaca z̃gulabiꞌ, cala ca ta talëbiꞌ nigula. Lëzi canaꞌ quie yaca nigula, chi huen z̃udyi quiebiꞌ, nacalan dyaꞌa quiebiꞌ siꞌbiꞌ beꞌmbyu biꞌ gaca xquiubiꞌ. Chi leꞌe baoz̃iꞌle nigula para z̃gulale, reyaꞌalaꞌ idyëꞌële nigula quiele dyëꞌëdi. Lëzi canaꞌ nigula, reyaꞌalaꞌ idyëꞌënëꞌ benꞌ quienëꞌ dyëꞌëdi. Naꞌ nigula bazulë laguedyi, bira nacanëꞌ xaꞌn cuerpo quienëꞌ, banaca xquiunëꞌ xaꞌn cuerpo quienëꞌ. Lëzi beꞌmbyu bazulë laguedyi, bira nacanëꞌ xaꞌn cuerpo quienëꞌ, banaca z̃gulanëꞌ xaꞌn cuerpo quienëꞌ. Tanaꞌ lenaꞌ rniaꞌ leꞌe beꞌmbyu, biusanle gasilële z̃gulale. Lëzi rniaꞌ leꞌe nigula, biusanle gasilële xquiule. Lëlenaꞌ chi regaꞌnlële laguedyile diꞌidzaꞌ ta usanle bigasilële laguedyile tu chopa dza ta hueꞌlële Diuzi diꞌidzaꞌ, caora naꞌ ruꞌen lato bigasilële laguedyile. Te beyudyi bëꞌlële Diuzi diꞌidzaꞌ, naꞌtera reyaꞌalaꞌ sulële laguedyile tatula tacuenda bihue xaꞌn taxiꞌibiꞌ leꞌe gan huele tamedian, porque danꞌ bibële gan inabëꞌle cuinle.
Ca rniaꞌ leꞌe niga binacan ta hueliaꞌ leꞌe zëdi. Cala rniaꞌ leꞌe biruꞌen lato siꞌle nigula gaca z̃gulale. Rniaꞌ leꞌe siꞌle nigula gaca z̃gulale chi reꞌenle, cala tamedian naꞌ huele. Nëꞌëdiꞌ reꞌendaꞌ chanꞌ yugulule suele huerële ca ruaꞌ, nunu sulële. Pero Diuzi banegunnëꞌ quie tu turo, chi suero bisuero nunu sulëro, danꞌ netzaꞌ tu turo. Binaca tuzi ca nacaro.
Rniaꞌ leꞌe quie yaca biꞌ ruꞌabe len yaca nigula banati xquiuhue, nacalan dyaꞌa quieyaquëꞌ nunu sulëyaquëꞌ su cuinziyaquëꞌ con ca zuaꞌ nëꞌëdiꞌ, nunu zuliaꞌ. Pero chi bisueyaquëꞌ suyaquëꞌ cuinziyaquëꞌ, nacalan dyaꞌa siꞌyaquëꞌ laguedyiyaquëꞌ, cala ca ta saꞌlaꞌadyiꞌyaquëꞌ sulëjëꞌ laguedyijëꞌ inan quiejëꞌ huejëꞌ tamedian.
10 Ca rniaꞌ quie yaca nigula bazulë laguedyi, dulaꞌadyaꞌ rniaꞌ biruꞌen lato usannëꞌ xquiunëꞌ. Ta rniaꞌ niga nacan mandado quie Cristo, cala ta racazi laꞌadyaꞌ. 11 Chi nu nigula apsannëꞌ xquiunëꞌ, reyaꞌalaꞌ sunëꞌ cuinzinëꞌ. Chi bireꞌennëꞌ sunëꞌ cuinzinëꞌ, reyaꞌalaꞌ yegaꞌntzaꞌolënëꞌ xquiunëꞌ tatula. Biruꞌen lato yeziꞌnëꞌ beꞌmbyu tula. Lëscanꞌ biruꞌen lato usan beꞌmbyu z̃gulanëꞌ naꞌ yeziꞌnëꞌ nigula tula.
12 Naꞌra quie yaca los demás, rniaꞌ ca naca pensari quiaꞌ, cala mandado quie Cristo. Chi zu benꞌ zu nigula quienëꞌ, naꞌra binaca nigula quiëꞌ benꞌ nao xneza Jesús, pero racacazi nigula conforme sulënëꞌ lënëꞌ, biruꞌen lato usannëꞌ nigula quienëꞌ. 13 Lëscanꞌ chi zu nigula zu beꞌmbyu quie, naꞌra binaca beꞌmbyu quiëꞌ benꞌ nao xneza Jesús, pero racacazi beꞌmbyu conforme sulënëꞌ lënëꞌ, biruꞌen lato usannëꞌ beꞌmbyu quienëꞌ. 14 Huaca huen quie benꞌ binao xneza Jesús chi sulënëꞌ nigula, benꞌ nao xneza Jesús. Lëzirë quie nigula binao xneza Jesús, huaca huen quienëꞌ sulënëꞌ beꞌmbyu, benꞌ nao xneza Jesús. Lëzirë quie nu z̃iꞌiyaquëꞌ, huaca huen quieyacabiꞌ chi nao xuziyacabiꞌ z̃naꞌyacabiꞌ xneza Jesús. Chi usan benꞌ nao xneza Jesús nigula quienëꞌ o chi usan nigula nao xneza Jesús beꞌmbyu quienëꞌ, bihuen dyaꞌa quie z̃iꞌiyaquëꞌ. Huen quieyacabiꞌ ca quie z̃iꞌi benꞌ binao xneza Jesús. 15 Pero chi benꞌ binao xneza Jesús bira reꞌennëꞌ sulënëꞌ laguedyinëꞌ, benꞌ nao xneza Jesús, naꞌra hueꞌle lato usan benꞌ binao xneza Jesús laguedyinëꞌ. Caora naꞌ naca benꞌ nao xneza Jesús libre. Pues ulio Diuzi leꞌe ta cueꞌ chizi laxtaꞌole bitilalële laguedyile. 16 Naꞌra luëꞌ nigula, ¿cómo nezoꞌ biidyin dza inao benꞌ quioꞌ xneza Jesús? Lëscanꞌ luëꞌ beꞌmbyu, ¿cómo nezoꞌ biidyin dza inao nigula quioꞌ xneza Jesús?
17 Reyaꞌalaꞌ inaoro huero cabëꞌ banegun Diuzi quie tu turo cati ulionëꞌ raꞌo gacaro benꞌ quienëꞌ. Canaꞌ rniaꞌ con gatezi ga tzaꞌ, ganꞌ nitaꞌ yaca benꞌ nao xneza Jesús. 18 Chi raꞌo zuro tu xëdyidaoꞌ ca xëdyi ruzu yaca benꞌ Israel z̃iꞌiyaquëꞌ byu, cala bizëdi huena. Lëzi cati dza ulio Diuzi raꞌo, chi bizuro xëdyidaoꞌ, cala bizëdi huena. 19 Birueten baiguin chi su xëdyidaoꞌ cuinro, o chi bisu xëdyidaoꞌ cuinro. Chi naoro hue quiero xtiꞌidzaꞌ Diuzi, lëlenaꞌ rueten baiguin hueron. 20 Ca banegun Diuzi quie tu turo dza ulio Diuzi raꞌo gacaro benꞌ quienëꞌ, canaꞌ reyaꞌalaꞌ inaoron. 21 Chi leꞌe gucale benꞌ zu lao xaꞌne cati ulio Diuzi leꞌe, bidëbile biquilole rchinle ga tula. Pero chi idyin dza gataꞌ tu tahuen quiele ta yezaꞌle ga zule lao xaꞌne, reyaꞌalaꞌ yezaꞌle. 22 Chi zule lao xaꞌne cati ulio Diuzi leꞌe, banacan quiele naꞌa ca quie benꞌ bizu lao xaꞌne. Banacale benꞌ rue mandado quie Diuzi. Lëzi chi bizule lao xaꞌne cati ulio Diuzi leꞌe, banacan quiele naꞌa ca quie benꞌ zu lao xaꞌne, danꞌ banaca Cristo xaꞌnle. 23 Taz̃e bagucalë Diuzi leꞌe baodiz̃unëꞌ dulaꞌ xquia quiele. Quie lenaꞌ bihueꞌle lato chi reꞌen yaca benëꞌ huele tamedian. 24 Lëlenaꞌ rniaꞌ leꞌe bichaꞌ, ca dyin bëro banegun Diuzi quie tu turo dza ulio Diuzi raꞌo, canaꞌ reyaꞌalaꞌ huero biusanron inaoron.
25 Ni iniaꞌ leꞌe quie benꞌ binesiꞌ laguedyi. Ca naca pensari quiaꞌ iniaꞌ leꞌe quieyacabiꞌ, binacan mandado quie Cristo. Rniaꞌ leꞌe pensari quiaꞌ como beyëchiꞌlaꞌadyiꞌ Diuzi nëꞌëdiꞌ, bdëꞌnëꞌ nëꞌëdiꞌ benꞌ quiëꞌ, benꞌ rnë tabala. 26 Ca naca pensari quiaꞌ iniaꞌ de que, nacalan dyaꞌa bisiꞌ beꞌmbyu nigula, danꞌ babdyin tiempo gaca zëdi gula lao yedyi layu. 27 Chi bazulële nigula, biusanlenëꞌ. Lëzi chi binesulële nigula, biquilolenëꞌ. 28 Pero chi reꞌenle siꞌle nigula sulële, binacan xquia. Lëzi biꞌ nigula, chi reꞌembiꞌ siꞌbiꞌ beꞌmbyu, binacan xquia. Pero quie yaca benꞌ siꞌ laguedyi, huataꞌ tazëdi quieyaquëꞌ lao dza rdayaquëꞌ lao yedyi layu. Naꞌ reꞌendaꞌ cuëchitzaꞌohuaꞌ cabëꞌ tazëdi gataꞌ quiele.
29 Bichaꞌ, ta reꞌendaꞌ iniaꞌ leꞌe, baruen bago yeyudyi yedu yedyi layu. Quie lenaꞌ chi bazulële nigula, hue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi como ca quie bizulële nigula. 30 Lëzi leꞌe benꞌ raca yelaꞌ yëchiꞌ quie, hue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi como ca benꞌ biraca yelaꞌ yëchiꞌ quie. Lëzi leꞌe benꞌ ruz̃idyi redaohue, hue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi como ca quie benꞌ biruz̃idyi biredaohue. Lëzi leꞌe benꞌ raꞌo ta de lao yedyi layu, hue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi como ca quie benꞌ bigaꞌo ta de lao yedyi layu. 31 Lëzi leꞌe benꞌ babë gan ta de lao yedyi layu, hue quiele xtiꞌidzaꞌ Diuzi como ca quie benꞌ bibë gan ta de lao yedyi layu. Rguixoguiꞌa canaꞌ danꞌ bazaꞌ dza yeyudyi yedu yedyi layu.
32 Reꞌendaꞌ sule huen bidëbile. Yaca benꞌ binesiꞌ laguedyi, rueyacabiꞌ pensari ta hue quieyacabiꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi ta zuyacabiꞌ huen lao Cristo. 33 Pero yaca benꞌ bazulë nigula, rueyaquëꞌ pensari ga tzexiꞌyaquëꞌ ta rdziogue nigula quienëꞌ. 34 Netzaꞌ quie nigula bazulë beꞌmbyu, netzaꞌ quie nigula cuidiꞌ. Naꞌ nigula cuidiꞌ ruebiꞌ pensari ta hue quiebiꞌ xtiꞌidzaꞌ Diuzi ta gacabiꞌ benꞌ laxtaꞌo yëri lao Cristo. Pero nigula bazulë beꞌmbyu, ruenëꞌ pensari rdëbinëꞌ bi huenëꞌ ta zunëꞌ huen len xquiunëꞌ.
35 Canaꞌ rniaꞌ leꞌe danꞌ reꞌendaꞌ gataꞌ tadyaꞌa quiele, bireꞌendaꞌ gataꞌ tazëdi quiele. Reꞌendaꞌ sule contento huele mandado quie Cristo du guicho du laꞌadyiꞌle.
36 Chi leꞌe rdëbile quie z̃iꞌile nigula siꞌbiꞌ beꞌmbyu, danꞌ bate yelaꞌ cuidiꞌ quiebiꞌ, chi racale pensari huele quie z̃iꞌile nigula canꞌ, abihuena hueꞌle lato ta siꞌ beꞌmbyu lëbiꞌ. Binacan xquia siꞌ beꞌmbyu lëbiꞌ. 37 Pero lëzi chi leꞌe bireꞌenle siꞌ beꞌmbyu z̃iꞌile nigula, chi du guicho du laꞌadyiꞌle racale pensari bisiꞌ beꞌmbyu lëbiꞌ, abihuena bihueꞌle lato siꞌbiꞌ lëbiꞌ. Cala tamedian naꞌ, nacan dyaꞌa. 38 Lëlenaꞌ rniaꞌ nacan dyaꞌa hueꞌle lato siꞌ beꞌmbyu z̃iꞌile nigula, pero nacateran dyaꞌa chi bihueꞌle lato siꞌbiꞌ lëbiꞌ.
39 Chi nu nigula bazulënëꞌ xquiunëꞌ, biruꞌen lato usannëꞌ lëbëꞌ tu raca nebannëꞌ. Chi xquiunëꞌ bagutinëꞌ, canaꞌra ruꞌen lato yeziꞌnëꞌ beꞌmbyu tula, pero con chi benꞌ nao xneza Jesús. 40 Ca naca pensari quiaꞌ niaꞌ de que nacalan dyaꞌa quie nigula guti xquiuhue, chi nunu beꞌmbyu yeziꞌnëꞌ. Ca naca pensari quiaꞌ rniaꞌ, pero lëscanꞌ nacan pensari quie Bichi Be quie Diuzi.