22
―Cuꞌma̱ nguꞌ cusuꞌ, nguꞌ tyaꞌa naꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ nguꞌ―, cuaꞌa̱ jyaca̱ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ ―nacui̱―, si caca cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ loꞌo chcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱.
Ndyuna nguꞌ judío chaꞌ nchcuiꞌ Pablo chaꞌcña jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo nguꞌ, biꞌ chaꞌ ti̱ ti ndiꞌi̱ nguꞌ laja loꞌo nchcuiꞌ yu:
―Tyaꞌa cuꞌma̱ nguꞌ judío laca naꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ nguꞌ―. Quichi̱ Tarso ngula naꞌ ca loyuu su cuentya Cilicia; tiyaꞌ la ndyalaa naꞌ quichi̱ Jerusalén re, chaꞌ ngua tsaꞌa̱ naꞌ slo mstru Gamaliel liꞌ. Tsoꞌo ngua tsaꞌa̱ naꞌ lcaa chaꞌ nu nda ycuiꞌ Ndyosi loꞌo jyoꞌo cusuꞌ jiꞌna nu nscua lo quityi. Tyucui tyiquee naꞌ ngua tiꞌ naꞌ taquiyaꞌ naꞌ lcaa chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, la cuiꞌ ñiꞌya̱ nu ndyuꞌni ma̱ tsa̱ juani. Cua saꞌni la loꞌo ycuiꞌ naꞌ lcaꞌa̱ cusu̱u̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo Jesucristo, chaꞌ cujuii naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ. Ntejeyaꞌ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ, masi nguꞌ quiꞌyu, masi nguꞌ cunaꞌa̱, ngusuꞌba naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ neꞌ chcua̱. Jlo tiꞌ xuꞌna sti joꞌó, loꞌo juaꞌa̱ nguꞌ cusuꞌ quichi̱ re ni, jlo tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ; biꞌ chaꞌ cua nda nguꞌ quityi jnaꞌ nu nguscua nguꞌ chaꞌ tsaa slo nguꞌ judío tyaꞌa na ca quichi̱ Damasco. Ndyaꞌa̱ naꞌ ca biꞌ chaꞌ clyana la naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ nu cua ngusñi chaꞌ jiꞌi̱ Jesucristo, chaꞌ tya̱a̱ loꞌo naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nde Jerusalén re, chaꞌ xcubeꞌ ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ.
Nda Pablo chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nguxcutsaꞌa̱ Jesús cresiya jiꞌi̱ yu
’Ndyaꞌa̱ naꞌ tyucui̱i̱, cua tyalaa ti naꞌ ca quichi̱ Damasco biꞌ. Nde hora ngua, loꞌo tsi tsiyaꞌ ca ndacaꞌa̱ sca xee tlyu jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱; tyucui ñaꞌa̱ lo yuu su ndu̱ naꞌ ngujuiꞌi̱ xee biꞌ. Nclyú naꞌ tyucui̱i̱ liꞌ, ndyuna naꞌ chaꞌ nchcuiꞌ sca ñati̱ loꞌo naꞌ: “Saulo, Saulo”, nacui̱ yu, “¿ni chaꞌ laca nxu̱u̱ tyaꞌa nuꞌu̱ loꞌo naꞌ?” “¿Tilaca laca nuꞌu̱, cusuꞌ?” nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ liꞌ. “Jesús Nazaret laca naꞌ”, nacui̱ yu jnaꞌ. “Nxu̱u̱ tyaꞌa nuꞌu̱ loꞌo ycuiꞌ naꞌ, biꞌ chaꞌ nchca quicha tiꞌ naꞌ.” Cua naꞌa̱ nguꞌ nu ndyaꞌa̱ loꞌo naꞌ xee biꞌ. Ndyutsi̱i̱ tsa nguꞌ liꞌ, masi ná ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ Jesús loꞌo naꞌ. 10 “¿Na laca nu ntiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ cuaꞌni naꞌ, Xuꞌna?” nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ Jesús liꞌ. “Tyatu̱ nuꞌu̱”, nacui̱ nu Xuꞌna na jnaꞌ, “tsaa nuꞌu̱ ca quichi̱ Damasco. Ndejua ndiꞌi̱ sca ñati̱ nu culuꞌu jinuꞌu̱ lcaa ñaꞌa̱ cña nu ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌni nuꞌu̱.” 11 Ngua cuityi̱ꞌ naꞌ xquiꞌya xee tlyu biꞌ liꞌ, biꞌ chaꞌ nu nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ naꞌ biꞌ, ngusñi nguꞌ yaꞌ naꞌ chaꞌ tsaa la ya tyucui̱i̱ nde quichi̱ Damasco biꞌ.
12 ’Ndiꞌi̱ sca nu cusuꞌ nu naa Ananías quichi̱ biꞌ, nu ndaquiyaꞌ tsa jiꞌi̱ lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Moisés lo quityi saꞌni. Lcaa nguꞌ judío tyaꞌa na nu ndiꞌi̱ quichi̱ Damasco ni, nchcuiꞌ nguꞌ chaꞌ tsoꞌo tsa tyiquee nu Ananías biꞌ. 13 Ndyalaa nu cusuꞌ biꞌ slo naꞌ liꞌ: “Saulo tyaꞌa na”, nacui̱ yu jnaꞌ, “cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ tyaala cloo nuꞌu̱ chaca quiyaꞌ juani”. Hora ti ndyaala cloo naꞌ chaca quiyaꞌ, naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ananías liꞌ. 14 “Ycuiꞌ Ndyosi nu nguaꞌni tlyu sti na jiꞌi̱, biꞌ laca nu ngusubi jinuꞌu̱ cua saꞌni la”, nacui̱ Ananías jnaꞌ. “Ngusubi ycuiꞌ Ni jinuꞌu̱ chaꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ ñaꞌa̱ chaꞌ nu ntiꞌ ycuiꞌ Ni, chaꞌ ñaꞌa̱ nuꞌu̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu liñi ca, chaꞌ cuna nuꞌu̱ chaꞌ nu chcuiꞌ Ni loꞌo nuꞌu̱”, nacui̱ jnaꞌ. 15 “Ntsuꞌu chaꞌ tsaa nuꞌu̱ slo lcaa ñati̱ chaꞌ cachaꞌ nuꞌu̱ jiꞌi̱ nguꞌ lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua naꞌa̱ nuꞌu̱, lcaa ñaꞌa̱ chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu cua ndyuna nuꞌu̱. 16 Ngaꞌaa ntsuꞌu chaꞌ jatya la nuꞌu̱ ca nde; tyatu̱ clya nuꞌu̱ juani; cua ngüityi̱ ycuiꞌ Ni quiꞌya nu ntsuꞌu jinuꞌu̱, xquiꞌya chaꞌ ngusñi nuꞌu̱ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo liꞌ tyucuatya nguꞌ jinuꞌu̱.” Juaꞌa̱ nchcuiꞌ Ananías loꞌo naꞌ liꞌ.
Ndyaa Pablo slo nguꞌ xaꞌ tsuꞌ
17 ’Nu loꞌo nguxtyu̱u̱ naꞌ nde Jerusalén, liꞌ ndyaa naꞌ neꞌ laa tlyu jua chaꞌ chcuiꞌ naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi. Ñiꞌya̱ ntiꞌ si nchcuiꞌ sca xcalá na, 18 juaꞌa̱ cua naꞌa̱ naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na. “Tyaa clya nuꞌu̱”, nacui̱ nu Xuꞌna na jnaꞌ, “tyuꞌu nuꞌu̱ quichi̱ Jerusalén re; yaa clya nuꞌu̱”, nacui̱ Ni, “chaꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ nde loꞌo chcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ loꞌo nguꞌ.” 19 “Xuꞌna”, nacui̱ naꞌ jiꞌi̱ nu Xuꞌna na liꞌ, “jlo tiꞌ nguꞌ quichi̱ re chaꞌ ngutaꞌa̱ naꞌ neꞌ laa lcaa quichi̱, chaꞌ ngusñi naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu ntsuꞌu chaꞌ jiꞌi̱ loꞌo nuꞌu̱, ngusuꞌba naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ neꞌ chcua̱, ngujuiꞌi̱ naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ. 20 Nu loꞌo ngu̱ nguꞌ quee jiꞌi̱ Esteban, ndyalú tañi yu; ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu xquiꞌya chaꞌ liñi nchcuiꞌ yu chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo nguꞌ. Loꞌo naꞌ ni, stuꞌba ti ndu̱ naꞌ loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ, ngunaꞌa̱si̱i̱ naꞌ steꞌ nguꞌ nu ndyujuii jiꞌi̱ yu. Tsoꞌo ntiꞌ naꞌ tyempo biꞌ, nu loꞌo naꞌa̱ naꞌ chaꞌ cua ngujuii yu biꞌ.” Juaꞌa̱ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi neꞌ laa biꞌ. 21 “Tyaa nuꞌu̱ juani”, nacui̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na jnaꞌ liꞌ. “Culo naꞌ cña jinuꞌu̱ chaꞌ tsaa nuꞌu̱ xaꞌ quichi̱ tyijyuꞌ la, chaꞌ culuꞌu nuꞌu̱ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱; ngaꞌaa siꞌi jiꞌi̱ nguꞌ judío tyaꞌa nuꞌu̱ ti culuꞌu nuꞌu̱.”
Ntsuꞌu Pablo preso jiꞌi̱ xuꞌna sendaru
22 Loꞌo ndyuna nguꞌ quichi̱ chaꞌ biꞌ, ngaꞌaa ntiꞌ nguꞌ cuna la nguꞌ chaꞌ liꞌ. Nxiꞌya loꞌo tsa nguꞌ jiꞌi̱ sendaru chaꞌ ñasi̱ꞌ nguꞌ:
―Cujui ma̱ jiꞌi̱ nu quiꞌyu re ―nacui̱ nguꞌ―. Ngaꞌaa tsoꞌo chaꞌ tyiꞌi̱ yu chalyuu.
23 Cui̱i̱ ngusiꞌya loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo liꞌ, ngusaaꞌ nguꞌ steꞌ ycuiꞌ ca nguꞌ, ngusñi nguꞌ yuu ngu̱ nde cua̱ chaꞌ ñasi̱ꞌ tsa nguꞌ. 24 Biꞌ chaꞌ ngulo xuꞌna sendaru cña chaꞌ tsaa loꞌo sendaru jiꞌi̱ preso niꞌi̱, chaꞌ quijiꞌi̱ sendaru jiꞌi̱ yu loꞌo juata nu ntsuꞌu chcua̱ laja. Cuaꞌni nguꞌ juaꞌa̱ ngua tiꞌ xuꞌna sendaru, chaꞌ liꞌ tyajaꞌa̱ yu cachaꞌ yu ñaꞌa̱ chaꞌ cuxi nu nguaꞌni yu, chaꞌ ngusiꞌya tsa nguꞌ quichi̱ xquiꞌya chaꞌ biꞌ. 25 Cua ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ quijiꞌi̱ juata nguꞌ jiꞌi̱ yu, loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Pablo loꞌo nu capitán biꞌ:
―¿Ha ntsuꞌu chacuayáꞌ jiꞌi̱ ma̱ quijiꞌi̱ ma̱ jiꞌi̱ sca nguꞌ romano? ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ capitán―. ¿Ha siꞌi na cuaꞌni cuayáꞌ nguꞌ tisiya jiꞌi̱ nguꞌ romano clyo?
26 Hora ti ngusna capitán ndyaa nda xi chaꞌ loꞌo xuꞌna sendaru liꞌ:
―Cuiꞌya nuꞌu̱ cuentya ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ cuaꞌni nuꞌu̱ loꞌo nu quiꞌyu jua ―nacui̱ capitán jiꞌi̱ xuꞌna―. Sca nguꞌ romano laca yu.
27 Hora ti lijya̱ nu xuꞌna sendaru biꞌ slo Pablo liꞌ.
―¿Ha chañi chaꞌ nuꞌu̱ laca nguꞌ romano? ―nacui̱ jiꞌi̱ Pablo.
―Chañi ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱.
28 ―Quiñaꞌa̱ tsa cayaꞌ nda naꞌ chaꞌ laca naꞌ nguꞌ romano ―nacui̱ xuꞌna sendaru liꞌ.
―Ná loꞌo cayaꞌ nda naꞌ, chaꞌ nguꞌ romano laca sti naꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱.
29 Nu sendaru nu ndiꞌi̱ slo yu chaꞌ quijiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ yu ni, hora ti ndatsuꞌ nguꞌ loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. Liꞌ cua ndyutsi̱i̱ tsa xuꞌna sendaru chaꞌ cua ngulo cña jiꞌi̱ nguꞌ, chaꞌ ngusca̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ sca nguꞌ romano, masi ná loꞌo chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ bese.
Ndu̱ Pablo slo nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío
30 Ca chaca tsa̱ tya ntiꞌ xuꞌna sendaru ca cuayáꞌ tiꞌ ni quiꞌya laca nu ngusta nguꞌ judío biꞌ jiꞌi̱ Pablo. Ngusati̱ꞌ nguꞌ carena chcua̱ nu ndyaaca̱ꞌ Pablo liꞌ. Ngulo xuꞌna sendaru biꞌ cña jiꞌi̱ sti joꞌó tlyu loꞌo jiꞌi̱ lcaa nguꞌ cusuꞌ chaꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ seꞌi̱ ti. Liꞌ ndyaa loꞌo jiꞌi̱ Pablo ca slo nguꞌ biꞌ.