23
Cua ndyuꞌu tiꞌi̱ lcaa nguꞌ cusuꞌ biꞌ. Liꞌ ñaꞌa̱ tsa Pablo jiꞌi̱ nguꞌ cusuꞌ nu cuaꞌni cuayáꞌ jiꞌi̱ yu.
―Cuꞌma̱ nguꞌ cusuꞌ tyaꞌa naꞌ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ nguꞌ liꞌ―, lcaa tsa̱ tsoꞌo ndiꞌi̱ naꞌ. Lubii cresiya jnaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
Ananías naa nu laca xuꞌna sti joꞌó biꞌ; liꞌ ngulo nu Ananías biꞌ cña jiꞌi̱ nguꞌ nu ndu̱ cacua ti chaꞌ quijiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ tuꞌba Pablo.
―La cuiꞌ juaꞌa̱ quijiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi jinuꞌu̱ tuꞌni ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱ xuꞌna sti joꞌó biꞌ liꞌ―. Cuiñi nuꞌu̱. ¿Ha liñi tsa nduꞌni nuꞌu̱ ntiꞌ? Nde ndyuꞌni cuayáꞌ ma̱ jnaꞌ cuentya jiꞌi̱ chacuayáꞌ nu ntsuꞌu jiꞌna, pana cua ngulo nuꞌu̱ cña chaꞌ quijiꞌi̱ yaꞌ nguꞌ tuꞌba naꞌ, masi ná ntsuꞌu chacuayáꞌ cuaꞌni nuꞌu̱ juaꞌa̱.
Nchcuiꞌ nguꞌ nu ndu̱ cacua ti loꞌo Pablo liꞌ:
―¿Ha nchcuiꞌ subaꞌ nuꞌu̱ loꞌo xuꞌna sti joꞌó nu laca cña jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi? ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Pablo.
―Cuꞌma̱ nguꞌ cusuꞌ tyaꞌa naꞌ ―nacui̱ Pablo―, ná jlo tiꞌ naꞌ si xuꞌna sti joꞌó laca jua. Ná tsoꞌo chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ si juaꞌa̱, chaꞌ cua nscua sca chaꞌ lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi ndiꞌya̱: “Ná chcuiꞌ cuxi ma̱ jiꞌi̱ xuꞌna ma̱”.
Pana ngua cuayáꞌ tiꞌ Pablo liꞌ chaꞌ ngaꞌa̱ nguꞌ fariseo, loꞌo juaꞌa̱ ngaꞌa̱ xi nguꞌ saduceo laja nguꞌ cusuꞌ biꞌ. Cui̱i̱ nchcuiꞌ Pablo chaca quiyaꞌ liꞌ:
―Cuꞌma̱ nguꞌ cusuꞌ tyaꞌa naꞌ ―nacui̱ yu jiꞌi̱ nguꞌ―, nguꞌ fariseo laca naꞌ ―nacui̱ Pablo―, loꞌo juaꞌa̱ nguꞌ fariseo ngua sti naꞌ. Ndyuꞌni cuayáꞌ ma̱ jnaꞌ xquiꞌya chaꞌ jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ tyuꞌú lcaa jyoꞌo chaca quiyaꞌ ca nde loo la.
Nu loꞌo ndyuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, liꞌ nguxlyú nguꞌ chaꞌ hichu̱ꞌ tyaꞌa nguꞌ; nguꞌ fariseo nxu̱u̱ tyaꞌa loꞌo nguꞌ saduceo liꞌ. Ná jlya tiꞌ nguꞌ saduceo chaꞌ tya taca tyuꞌú sca ñati̱ chaca quiyaꞌ loꞌo cua ngujuii, ni ná jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, ni ná jlya tiꞌ nguꞌ chaꞌ ntsuꞌu cuiꞌi̱; pana nguꞌ fariseo ni, jlya tiꞌ nguꞌ lcaa chaꞌ biꞌ. Biꞌ chaꞌ lye tsa nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ biꞌ. Loꞌo liꞌ ndyatu̱ xi nguꞌ fariseo nu nslo tsoꞌo jiꞌi̱ quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
―Ná nguaꞌni nu quiꞌyu re chaꞌ cuxi ―nacui̱ nguꞌ biꞌ―. Ná tsoꞌo xu̱u̱ tyaꞌa na loꞌo ycuiꞌ Ndyosi si chañi chaꞌ cua nchcuiꞌ sca cuiꞌi̱ tsoꞌo loꞌo yu re, si cua nchcuiꞌ sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo yu.
10 Lye la nxu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ xquiꞌya chaꞌ biꞌ liꞌ. Ngulacua tsa tiꞌ xuꞌna sendaru si cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Pablo, biꞌ chaꞌ ngulo cña jiꞌi̱ sendaru chaꞌ tejeyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Pablo, chaꞌ xaꞌ tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu ca toꞌ tyi sendaru chaca quiyaꞌ.
11 Loꞌo ngua talya lye, liꞌ ndyalaa ycuiꞌ nu Xuꞌna na slo Pablo.
―Cuaꞌni tlyu tyiquee nuꞌu̱ Pablo ―nacui̱ Ni―. Ñiꞌya̱ cua nchcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ nde quichi̱ Jerusalén re, juaꞌa̱ ntsuꞌu chaꞌ chcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ jnaꞌ ca quichi̱ Roma.
Ngua tiꞌ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Pablo
12 Loꞌo cua nguxee chaca tsa̱, liꞌ ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ judío loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Pablo. Ndiꞌya̱ nguaꞌni nguꞌ jura liꞌ:
―Ñaꞌa̱ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌna chaꞌ chañi ca chaꞌ ná cacu na ná coꞌo na tsiyaꞌ ti ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ndyujuii na jiꞌi̱ nu Pablo biꞌ ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ.
13 Cua ntsuꞌu tuꞌba tyaꞌa ñati̱ nu ngua tiꞌ cuaꞌni cña cuxi biꞌ. 14 Biꞌ chaꞌ ndyaa nguꞌ, nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ cusuꞌ quichi̱ biꞌ:
―Cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ ya loꞌo ycuiꞌ Ndyosi ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu laca loo―. Nchcuiꞌ ya loꞌo Ni chaꞌ ná cacu ya tsiyaꞌ ti ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ndyujuii ya jiꞌi̱ nu Pablo biꞌ ―nacui̱ nguꞌ―. 15 Biꞌ chaꞌ juani, lcaa cuꞌma̱ nguꞌ cusuꞌ loꞌo nguꞌ tisiya, jña ma̱ jiꞌi̱ xuꞌna sendaru biꞌ chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo ca slo ma̱ chaca quiyaꞌ. Ta ma̱ chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ tya ntiꞌ ma̱ cuaꞌni cuayáꞌ ma̱ la xi jiꞌi̱ yu biꞌ. Liꞌ tsaa ya chcaꞌa̱ cuaana ya toꞌ tyucui̱i̱, chaꞌ cujuii ya jiꞌi̱ yu laja loꞌo tyeje tacui nguꞌ loꞌo yu liꞌ.
16 Laja liꞌ cua ngujui chaꞌ jiꞌi̱ sñiꞌ tyaꞌa Pablo, ñaꞌa̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ. Yala ti ndyaa yu cuañiꞌ biꞌ toꞌ tyi sendaru chaꞌ ta yu chaꞌ loꞌo chi tyaꞌa yu. 17 Liꞌ ngusiꞌya Pablo jiꞌi̱ sca capitán:
―Cuaꞌni chaꞌ tsoꞌo tsaa loꞌo jiꞌi̱ yu cuañiꞌ re ca slo xuꞌna ma̱ ―nacui̱ Pablo jiꞌi̱―. Ntsuꞌu sca chaꞌ nu ta yu loꞌo nu laca xuꞌna ma̱.
18 Ndyaa loꞌo capitán jiꞌi̱ yu cuañiꞌ biꞌ slo xuꞌna nguꞌ liꞌ:
―Cua ngusiꞌya Pablo jnaꞌ ―nacui̱ capitán jiꞌi̱ xuꞌna―, nu Pablo nu ntsuꞌu neꞌ chcua̱ ―nacui̱ capitán―. Nacui̱ yu ꞌna chaꞌ ca̱a̱ loꞌo naꞌ jiꞌi̱ yu cuañiꞌ re slo nuꞌu̱, chaꞌ ntsuꞌu sca chaꞌ nu ntiꞌ chcuiꞌ loꞌo nuꞌu̱.
19 Ntejeyaꞌ xuꞌna sendaru yaꞌ yu cuañiꞌ biꞌ liꞌ, ndyaa loꞌo jiꞌi̱ su ná cuna xaꞌ ñati̱ chaꞌ nu chcuiꞌ:
―¿Ha ntsuꞌu sca chaꞌ nu ntiꞌ nuꞌu̱ chcuiꞌ loꞌo naꞌ? ―nacui̱ xuꞌna sendaru jiꞌi̱ yu cuañiꞌ biꞌ liꞌ.
20 ―Cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ nu nguꞌ judío biꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ chaꞌ jña nguꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ ca̱a̱ loꞌo nuꞌu̱ jiꞌi̱ Pablo ca slo nguꞌ tisiya biꞌ la quee ―nacui̱ yu cuañiꞌ biꞌ jiꞌi̱ xuꞌna sendaru liꞌ―. Chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nuꞌu̱ chaꞌ tya ntiꞌ la nguꞌ cuaꞌni cuayáꞌ nguꞌ xi jiꞌi̱ Pablo slo nguꞌ. 21 Chaꞌ cuiñi laca biꞌ. Cua ntsuꞌu masi tuꞌba tyaꞌa ñati̱ nu ntajatya nguꞌ jiꞌi̱ ma̱ cuaana ti toꞌ tyucui̱i̱ biꞌ; cua nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo ycuiꞌ Ndyosi chaꞌ ná cacu nguꞌ ná coꞌo nguꞌ tsiyaꞌ ti, ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu cua ndyujuii nguꞌ jiꞌi̱ nu Pablo biꞌ. Loꞌo juaꞌa̱ cua laca ndiꞌi̱ nguꞌ juani, ntajatya nguꞌ chaꞌ chcuiꞌ nguꞌ loꞌo nuꞌu̱.
22 Liꞌ ngulo xuꞌna sendaru cña jiꞌi̱ yu cuañiꞌ biꞌ, chaꞌ ná cachaꞌ jiꞌi̱ xaꞌ ñati̱ chaꞌ nu cua nda loꞌo sendaru. Liꞌ ngusalyaꞌ yu cuañiꞌ biꞌ loꞌo xuꞌna sendaru, nduꞌu ndyaa.
Nda xuꞌna sendaru jiꞌi̱ Pablo chaꞌ tsaa yu ca slo Félix nu laca gobernador
23 Loꞌo liꞌ ngusiꞌya xuꞌna sendaru jiꞌi̱ tucua tyaꞌa capitán chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ slo. Ngulo cña jiꞌi̱ capitán biꞌ, chaꞌ cuaꞌni choꞌo nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ tsaa nguꞌ loꞌo quiñaꞌa̱ tyaꞌa sendaru ca quichi̱ Cesarea; nacui̱ chaꞌ hora cua caa nde talya tsaa nguꞌ. Tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ tucua siyento tyaꞌa sendaru nu tyaꞌa̱ quiyaꞌ ti, loꞌo juaꞌa̱ tya xna yala tyi tyaꞌa sendaru nu tyucua hichu̱ꞌ cuayu ti, loꞌo juaꞌa̱ tya tyucuaa siyento tyaꞌa sendaru nu tyaꞌa̱ loꞌo clya chcua̱, tsaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ liꞌ. 24 Loꞌo juaꞌa̱ ngulo cña chaꞌ cuaꞌni choꞌo nguꞌ jiꞌi̱ cuayu nu tyucua Pablo. Ntsuꞌu chaꞌ cuaꞌa tsoꞌo sendaru jiꞌi̱ Pablo tyucui̱i̱ ñaꞌa̱ cuayáꞌ nu tyalaa tsoꞌo ti yu ca slo gobernador Félix. 25 Liꞌ nguscua xuꞌna sendaru sca quityi chaꞌ tsaa slo nu Félix biꞌ; ndiꞌya̱ nchcuiꞌ quityi biꞌ:
26 “Claudio Lisias nscua quityi re chaꞌ tsaa slo nuꞌu̱, gobernador Félix, chaꞌ nuꞌu̱ laca loo. Xlyo niꞌi̱. 27 Cua ntejeyaꞌ nguꞌ judío jiꞌi̱ nu quiꞌyu re, cua cujuii ti nguꞌ jiꞌi̱ yu loꞌo ndyalaa naꞌ loꞌo sendaru. Ngua tii naꞌ chaꞌ nguꞌ romano laca yu re, biꞌ chaꞌ ngulo naꞌ jiꞌi̱ yu yaꞌ nguꞌ cuxi biꞌ. 28 Loꞌo liꞌ ngua tiꞌ naꞌ ca cuayáꞌ tiꞌ naꞌ ni quiꞌya ntsuꞌu jiꞌi̱ yu loꞌo nguꞌ, biꞌ chaꞌ ndyaa loꞌo naꞌ jiꞌi̱ yu ca slo nguꞌ nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ judío. 29 Liꞌ ngua cuayáꞌ tiꞌ naꞌ chaꞌ cua ngusta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ yu cuentya jiꞌi̱ chaꞌ cusuꞌ nu ntsuꞌu jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ judío ti, pana ná ntsuꞌu chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu, ná ntsuꞌu chaꞌ suꞌba nguꞌ jiꞌi̱ yu neꞌ chcua̱. 30 Liꞌ ngua tii naꞌ chaꞌ cuaana ti cua ngüiñi chaꞌ jiꞌi̱ tyu̱u̱ tyaꞌa nguꞌ judío chaꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu re, biꞌ chaꞌ nda naꞌ jiꞌi̱ yu lijya̱ yu slo nuꞌu̱ juani. Ngulo naꞌ cña jiꞌi̱ nu nguꞌ judío biꞌ, chaꞌ ca̱a̱ nguꞌ ca slo nuꞌu̱ chaꞌ sta nguꞌ quiꞌya jiꞌi̱ yu re, si ntsuꞌu sca quiꞌya jiꞌi̱ yu cuentya jiꞌi̱ nguꞌ. Tsa lo cua ti chaꞌ nscua naꞌ juani.” Juaꞌa̱ nguscua nu xuꞌna sendaru biꞌ lo quityi.
31 Ñiꞌya̱ nu ngulo xuꞌna sendaru cña jiꞌi̱ nguꞌ, juaꞌa̱ ngua chaꞌ biꞌ liꞌ. Loꞌo ngua talya, liꞌ ndyaa nguꞌ ndyaa quiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ Pablo, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ yu ca quichi̱ Antípatris. 32 Ca chaca tsa̱ nguxtyu̱u̱ sendaru nu ndyaꞌa̱ quiyaꞌ ti, ñaa nguꞌ nde toꞌ tyi nguꞌ. Tya ndyaa la nguꞌ nu ntucua hichu̱ꞌ cuayu biꞌ, ndyaa loꞌo nguꞌ jiꞌi̱ Pablo tyucui̱i̱. 33 Ndyalaa nguꞌ ca quichi̱ Cesarea liꞌ, nda nguꞌ quityi jiꞌi̱ gobernador, loꞌo juaꞌa̱ nguxtyanu nguꞌ jiꞌi̱ preso slo nu cusuꞌ biꞌ liꞌ. 34 Nchcuiꞌ gobernador lo quityi biꞌ, liꞌ nchcuane jiꞌi̱ Pablo ma nguꞌ laca. Nguxacui̱ Pablo chaꞌ jiꞌi̱ liꞌ:
―Loyuu su cuentya Cilicia ndiꞌi̱ quichi̱ tyi naꞌ ―nacui̱ Pablo.
35 ―Ñaꞌa̱ naꞌ ñiꞌya̱ caca chaꞌ jinuꞌu̱ loꞌo ca̱a̱ nguꞌ biꞌ slo naꞌ chaꞌ sta nguꞌ quiꞌya jinuꞌu̱ ―nacui̱ gobernador jiꞌi̱ Pablo.
Loꞌo liꞌ ngulo nu gobernador biꞌ cña jiꞌi̱ sendaru chaꞌ tyiꞌi̱ nguꞌ sendaru cua̱ jiꞌi̱ Pablo ca toniꞌi̱ cña su ngutucua jyoꞌo rey Herodes cua saꞌni la.