11
Ngujuii Lázaro
Ndiꞌi̱ sca nu quiꞌyu nu naa Lázaro. Quicha tsa biꞌ. Nguꞌ quichi̱ Betania laca, loꞌo juaꞌa̱ María loꞌo Marta laca tyaꞌa ngula nu quiꞌyu biꞌ. (Tyaꞌa ngula María laca Lázaro nu quicha biꞌ, loꞌo juaꞌa̱ María laca nu suꞌba setye tyixi xtyiꞌi chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús nde loo la, loꞌo liꞌ subeꞌ choꞌ quicha̱ꞌ que ycuiꞌ choꞌ quiyaꞌ Jesús chaꞌ quityi.) Cua nda tyucuaa nu cunaꞌa̱ biꞌ chaꞌ ndyaa ca slo Jesús:
―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, Xuꞌna ―nacui̱ nguꞌ cunaꞌa̱ biꞌ―, nde lijya̱ chaꞌ, chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsiya tyaꞌa tsoꞌo nuꞌu̱, quicha tsa yu.
Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ biꞌ, liꞌ nacui̱:
―Ná ngaꞌa̱ chaꞌ cajaa nu quicha biꞌ. Na quicha yu biꞌ chaꞌ caca tlyu la ycuiꞌ Ndyosi, chaꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jnaꞌ, chaꞌ naꞌ laca̱ nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi. Loꞌo ñaꞌa̱ nguꞌ ñiꞌya̱ cña tonu nu cuaꞌni naꞌ chaꞌ caca joꞌo jiꞌi̱ yu, liꞌ cuaꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
5-6 Loꞌo ndyuna Jesús chaꞌ quicha Lázaro, liꞌ tya ndyanu Jesús tya tyucuaa tsa̱ su ndiꞌi̱ biꞌ, masi ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ca taꞌa sna nguꞌ biꞌ, jiꞌi̱ Marta, loꞌo jiꞌi̱ nu chaca choꞌ tyaꞌa Marta, loꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Lázaro. Tiyaꞌ la, liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱:
―Tyaa na xtyu̱u̱ na nde loyuu su cuentya Judea ―nacui̱.
Liꞌ nguxacui̱ nguꞌ biꞌ chaꞌ jiꞌi̱:
―Mstru ―nacui̱ nguꞌ―, ná saꞌni ngua biꞌ loꞌo ngua tiꞌ nguꞌ judío biꞌ cu̱ nguꞌ quee jinuꞌu̱ chaꞌ cujuii nguꞌ jinuꞌu̱, ngua tiꞌ nguꞌ. ¿Ha cua tsaa ti nuꞌu̱ nde jua chaca quiyaꞌ? ―nacui̱ nguꞌ.
Liꞌ nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ:
―Tii tyucuaa ti hora ntsuꞌu jiꞌi̱ sca tsa̱. Loꞌo tyaꞌa̱ na ndacua̱, ná sca na tyacua quiyaꞌ na, tyaca̱ꞌ su ndyaꞌa̱ na chaꞌ tya xee ―nacui̱―. 10 Loꞌo tyuꞌu taꞌa̱ na talya, liꞌ tyacua sca na ngaꞌa̱ tyucui̱i̱ quiyaꞌ na, chaꞌ ná tyaca̱ꞌ xee ñaꞌa̱ na jiꞌi̱ liꞌ.
11 Loꞌo cua nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱, liꞌ nacui̱:
―Cua lajaꞌ Lázaro tyaꞌa tsoꞌo na. Nde jua tsaꞌa naꞌ juani chaꞌ xtyuꞌu̱ jiꞌi̱ yu.
12 ―Mstru ―nacui̱ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱―, loꞌo lajaꞌ ca yu, liꞌ tyaca tsoꞌo yu.
13 Ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyuꞌu xcalá yu, masi ntiꞌ Jesús ñacui̱ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ chañi chaꞌ ngujuii yu. 14 Loꞌo liꞌ liñi nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:
―Ngujuii Lázaro ―nacui̱―. 15 Tsoꞌo ti ntiꞌ naꞌ chaꞌ ná ngutiꞌi̱ naꞌ nde jua loꞌo ngujuii yu. Juani taca tyuꞌu tsoꞌo chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ma̱, taca xñi tsoꞌo la ma̱ chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱―. Tyaa na ca su nscua jyoꞌo.
16 Liꞌ nchcuiꞌ Tomás nu Culacaꞌ loꞌo tyaꞌa ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús:
―Tyaa na loꞌo nu cusuꞌ lacua, chaꞌ stuꞌba ti cajaa na loꞌo ―nacui̱ Tomás.
“Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu̱ chaca quiyaꞌ”
17 Loꞌo ndyalaa Jesús ca biꞌ, ngujui chaꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ cua jacua tsa̱ nguatsiꞌ jyoꞌo Lázaro. 18 Ná tyijyuꞌ ndyiꞌya tyaꞌa quichi̱ Betania biꞌ loꞌo quichi̱ Jerusalén, ntsuꞌu xi tucua ti kilómetro claꞌbe cuayáꞌ tyijyuꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ. 19 Loꞌo liꞌ quiñaꞌa̱ nguꞌ quichi̱ tonu biꞌ ndyaa chaꞌ xtyucua nguꞌ jiꞌi̱ Marta loꞌo jiꞌi̱ María chaꞌ ngujuii tyaꞌa ngula nguꞌ. 20 Tya cuayáꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya̱ Jesús, hora ti ngutuꞌu Marta ndyaa chaꞌ tyacua tyaꞌa loꞌo Jesús tyucui̱i̱. Sca ti María ndyanu niꞌi̱. 21 Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ Marta loꞌo Jesús:
―Ná ngujuii tyaꞌa ngula naꞌ si ngutiꞌi̱ nuꞌu̱ ca nde, cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ jiꞌi̱ Jesús―. 22 Pana jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ masi juani cuaꞌni ycuiꞌ Ndyosi lcaa chaꞌ nu jña nuꞌu̱ jiꞌi̱ Ni.
23 Liꞌ nguxacui̱ Jesús chaꞌ jiꞌi̱ Marta biꞌ:
―Tyuꞌú tyaꞌa ngula nuꞌu̱ chaca quiyaꞌ.
24 ―Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ chaca quiyaꞌ tyuꞌú yu biꞌ nu loꞌo tyuꞌú lcaa jyoꞌo loꞌo cua tye ti chalyuu ―nacui̱ Marta.
25 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nu cunaꞌa̱ biꞌ:
―Naꞌ laca̱ nu nduꞌni chaꞌ tyuꞌú ñati̱, naꞌ laca̱ nu nduꞌni chaꞌ chañi caca tsoꞌo cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Masi cajaa nguꞌ, tya tyuꞌú nguꞌ biꞌ chaca quiyaꞌ, caja chalyuu cucui jiꞌi̱ nguꞌ si cua ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ Marta―. 26 Loꞌo juaꞌa̱ lcaa ñati̱ nu tsoꞌo ti ndi̱ꞌi̱ tyiquee chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jnaꞌ, ná nscua chaꞌ cajaa nguꞌ biꞌ tsiyaꞌ ti. ¿Ha jlya tiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ biꞌ?
27 ―Chañi chaꞌ jlya tiꞌ naꞌ, cusuꞌ ―nacui̱ nu cunaꞌa̱ biꞌ―. Hasta juani jlya tiꞌ naꞌ chaꞌ nuꞌu̱ laca Cristo nu ñati̱ tlyu biꞌ, nuꞌu̱ laca nu sca ti Sñiꞌ ycuiꞌ Ndyosi, loꞌo juaꞌa̱ cua nda Ni jinuꞌu̱ lijya̱.
Loꞌo Jesús ndyunaa yu
28 Ndye nchcuiꞌ Marta, liꞌ ndyaa nu cunaꞌa̱ biꞌ, cuaana ti ngusiꞌya jiꞌi̱ María tyaꞌa ngula:
―Cua tyalaa ti nu Mstru biꞌ juani ―nacui̱―. Nxiꞌya yu jinuꞌu̱ chaꞌ tsaa nuꞌu̱ slo yu.
29 Loꞌo ndyuna María chaꞌ biꞌ, hora ti ngutuꞌu ndyaa slo Jesús liꞌ. 30 Tya lyiji tyalaa Jesús quichi̱, tya ngaꞌa̱ yu su ndyacua tyaꞌa Marta loꞌo yu tya tsa̱ la. 31 Loꞌo nu nguꞌ judío nu ndiꞌi̱ nxtyucua jiꞌi̱ María niꞌi̱ ni, loꞌo naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tsa tsiyaꞌ ca ngutuꞌu María ndyaa, liꞌ ndyaa lcaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ choꞌ; ngua tiꞌ nguꞌ chaꞌ toꞌ cuaá ndyaa choꞌ chaꞌ cunaa choꞌ.
32 Loꞌo liꞌ ndyalaa María ca su ndu̱ Jesús. Loꞌo naꞌa̱ choꞌ jiꞌi̱ yu, hora ti ngutu̱ sti̱ꞌ choꞌ slo Jesús. Loꞌo liꞌ nacui̱ María biꞌ:
―Si ngutiꞌi̱ nuꞌu̱ tsubiꞌ, cusuꞌ ―nacui̱―, ná ngujuii tyaꞌa ngula naꞌ liꞌ.
33 Xñiꞌi̱ tsa ñaa xtyiꞌi Jesús liꞌ, ndube tsa tiꞌ yu chaꞌ ndyunaa María, loꞌo juaꞌa̱ ngusiꞌya tsa nguꞌ judío tyaꞌa ndyaꞌa̱ María. 34 Liꞌ nchcuane Jesús jiꞌi̱ nguꞌ:
―¿Macala nguxatsiꞌ ma̱ jiꞌi̱ jyoꞌo biꞌ?
―Tsa naꞌa̱ na xi jiꞌi̱, cusuꞌ ―nacui̱ nguꞌ liꞌ.
35 Loꞌo Jesús ngusiꞌya liꞌ.
36 ―Tyacaꞌa tsa jyoꞌo biꞌ jiꞌi̱ Jesús, ntsuꞌu tsa tyiquee yu ñaꞌa̱ yu jiꞌi̱ ―nacui̱ nguꞌ judío biꞌ.
37 Loꞌo juaꞌa̱ ndiꞌi̱ xi nguꞌ nu nacui̱:
―¿Ni chaꞌ laca ná ngujui ñiꞌya̱ nu cuaꞌni yu chaꞌ ná cajaa Lázaro nquichaꞌ? Nchca jiꞌi̱ yu cuaꞌni yu chaꞌ tyaca tsoꞌo cloo nguꞌ cuityi̱ꞌ.
Ndyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ
38 Ca chaca quiyaꞌ xñiꞌi̱ tsa ñaa xtyiꞌi Jesús, loꞌo liꞌ ndyaa yu ca toꞌ cuaá. Sca tyuquee laca, loꞌo ndu̱ sca quee tlyu ndyacu̱ꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ.
39 ―Clyatsuꞌ ma̱ quee cua ―nacui̱ Jesús.
Liꞌ nchcuiꞌ Marta tyaꞌa ngula jyoꞌo biꞌ loꞌo Jesús:
―Tyucu̱ tsa xtyiꞌi caca si tyuꞌutsuꞌ quee cua, cusuꞌ ―nacui̱―. Cua jacua tsa̱ nguatsiꞌ jyoꞌo re.
40 Liꞌ nacui̱ Jesús:
―Caca ñaꞌa̱ ma̱ chaꞌ tlyu tsa nu nduꞌni ycuiꞌ Ndyosi nu loꞌo jlya tiꞌ ma̱ jiꞌi̱ Ni. ¿Ha siꞌi juaꞌa̱ ni naꞌ jiꞌi̱ ma̱ tsa̱?
41 Liꞌ ngulotsuꞌ nguꞌ quee nu ndyacu̱ꞌ tuꞌba tyuquee biꞌ. Liꞌ nguxñaꞌa̱ Jesús nde cua̱.
―Sti naꞌ ―nacui̱ Jesús liꞌ―, tsa xlyaꞌbe hi̱ chaꞌ cua ndyuna nuꞌu̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱. 42 Lcaa tsa̱ cua jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ nduna nuꞌu̱ lcaa chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱; pana nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nuꞌu̱ juani xquiꞌya ñati̱ nu ndiꞌi̱ re, chaꞌ taca ca jlya tiꞌ nguꞌ jnaꞌ chaꞌ chañi chaꞌ cua nda nuꞌu̱ jnaꞌ lijya̱a̱ chalyuu.
43 Liꞌ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ Jesús:
―Lázaro, tyuꞌu nuꞌu̱ su ntsuꞌu nuꞌu̱ ndacua, tya̱a̱ nuꞌu̱ nde liyaꞌ re.
44 Liꞌ ngutuꞌu nu ngua jyoꞌo biꞌ; ñaꞌa̱ ti tya ngüixi̱i̱ lateꞌ ngati̱ tyucui ñaꞌa̱ hichu̱ꞌ, ñaꞌa̱ ti tya ndyacu̱ꞌ chaca lateꞌ loo.
―Xati̱ꞌ clya ma̱ lateꞌ nu ntsuꞌu chu̱ꞌ yu cua ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, chaꞌ ta ma̱ chacuayáꞌ tyaꞌa̱ yu.
Nchcuiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ caca cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
45 Loꞌo liꞌ quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío biꞌ jlya tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ñati̱ nu ndiꞌi̱ nxtyucua jiꞌi̱ María tsa̱ la, chaꞌ cua naꞌa̱ nguꞌ chaꞌ tlyu nu nguaꞌni ca ti Jesús cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi. 46 Pana ntsuꞌu xi nguꞌ biꞌ nu hora ti ndyaa slo nguꞌ fariseo, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni Jesús. 47 Biꞌ chaꞌ nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo loꞌo nguꞌ fariseo biꞌ, nguxana nxiꞌya nguꞌ jiꞌi̱ lcaa nguꞌ tisiya, chaꞌ tyuꞌu tiꞌi̱ nguꞌ. Loꞌo liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
―¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni na juani? ―nacui̱ nguꞌ―. Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ tlyu ndyuꞌni nu quiꞌyu biꞌ. 48 Loꞌo ta na chacuayáꞌ jiꞌi̱ yu chaꞌ tya cuaꞌni la yu juaꞌa̱, liꞌ xñi lcaa nguꞌ quichi̱ chaꞌ jiꞌi̱ yu. Liꞌ ca̱a̱ nguꞌ romano chaꞌ cuityi̱ nguꞌ laa tlyu jiꞌna, culoꞌo nguꞌ jiꞌi̱ ñati̱ tyaꞌa na su ndiꞌi̱ nguꞌ ―nacui̱ nguꞌ.
49 Liꞌ ndatu̱ tsaca nguꞌ; Caifás naa yu, loꞌo juaꞌa̱ yija̱ biꞌ laca yu xuꞌna sti joꞌó. Nchcuiꞌ yu loꞌo nguꞌ biꞌ liꞌ:
―Ni sca na ná jlo tiꞌ ma̱, 50 ná nchca tii ma̱ tsiyaꞌ ti ―nacui̱ yu―. Tsoꞌo la caca jiꞌi̱ ma̱ si cajaa sca ti ñati̱, chaꞌ ná cajaa lcaa nguꞌ quichi̱ tyi na. Cuxi la cña caca si cuityi̱ nguꞌ tyucui ñaꞌa̱ nasiyu̱ re.
51 Siꞌi chaꞌ nu nguaꞌya hique ycuiꞌ ca yu nchcuiꞌ yu juaꞌa̱; chaꞌ yija̱ biꞌ ngua yu xuꞌna sti joꞌó, biꞌ chaꞌ nacui̱ yu juaꞌa̱, chaꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nda yu chaꞌ loꞌo nguꞌ, ni cña caca jiꞌi̱ Jesús ca nde loo la loꞌo cajaa Jesús lo crusi. Siꞌi xquiꞌya ñati̱ chalyuu jua ti cajaa Jesús, 52 masi cajaa Jesús cuentya jiꞌi̱ lcaa ñati̱ lcua ti ñaꞌa̱ chalyuu, chaꞌ stuꞌba ti caca tyiquee lcaa ñati̱ nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nguꞌ nu cua ngusubi ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ chaꞌ caca nguꞌ sñiꞌ Ni.
53 Loꞌo liꞌ nguxana nchcuiꞌ nguꞌ nu laca cña loꞌo tyaꞌa nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca cujuii nguꞌ jiꞌi̱ Jesús; 54 biꞌ chaꞌ ngaꞌaa ndyaa Jesús su ndiꞌi̱ nguꞌ judío, ngutuꞌu yu loyuu biꞌ, ndyaa yu chaca loyuu su tyijyuꞌ la xi, ca toꞌ yuu btyi. Ndyalaa yu sca quichi̱ su naa Efraín liꞌ, ca biꞌ ngutiꞌi̱ Jesús loꞌo nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱.
55 Cua ngulala tsa taꞌa pascua, biꞌ laca sca taꞌa jiꞌi̱ nguꞌ judío. Quiñaꞌa̱ nguꞌ ngutuꞌu nguꞌ quichi̱ tyi nguꞌ, masi quichi̱ neꞌ quixi̱ꞌ, ndyalaa nguꞌ quichi̱ Jerusalén liꞌ. Yala ti nguaꞌni lubii nguꞌ tyucui ñaꞌa̱ nguꞌ cuentya jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi, nu loꞌo tya lyiji ti caca taꞌa. 56 Liꞌ ndyaa nguꞌ ndyaana nguꞌ macala ntsuꞌu Jesús. Loꞌo ndiꞌi̱ nguꞌ neꞌ laa, liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
―¿Ñiꞌya̱ ntiꞌ ma̱? ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ha ca̱a̱ yu taꞌa ntiꞌ ma̱?
57 Ndube tsa tiꞌ nguꞌ chaꞌ loꞌo nu nguꞌ sti joꞌó nu laca loo biꞌ, loꞌo nguꞌ fariseo, cua ngulo nguꞌ cña jiꞌi̱ lcaa nguꞌ quichi̱; nacui̱ sti joꞌó chaꞌ loꞌo caja chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ macala ntsuꞌu Jesús, hora ti ntsuꞌu chaꞌ cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ nguꞌ nu laca loo. Liꞌ tsaa nguꞌ policía xñi nguꞌ jiꞌi̱ Jesús, ntiꞌ nguꞌ nu laca loo biꞌ.