12
Ndaꞌa̱ sca nu cunaꞌa̱ setye chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús
Tya lyiji tya xcuá tsa̱ chaꞌ caca taꞌa pascua, liꞌ ñaa Jesús nde quichi̱ Betania chaca quiyaꞌ. Laca Betania quichi̱ tyi Lázaro nu ngujuii tya tsubiꞌ la, loꞌo liꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyuꞌú yu chaca quiyaꞌ. Liꞌ nda nguꞌ sca si̱i̱ jiꞌi̱ Jesús, chaꞌ tsoꞌo tsa ntiꞌ nguꞌ chaꞌ ndyalaa yu slo nguꞌ. Nda Marta na ndyacu nguꞌ liꞌ, loꞌo juaꞌa̱ stuꞌba ti ntucua Lázaro loꞌo nguꞌ su ndyacu nguꞌ si̱i̱ loꞌo Jesús. Liꞌ ndyalaa loꞌo María jiꞌi̱ sca lyura setye tyixi xtyiꞌi. Quiñaꞌa̱ tsa ngaꞌa̱ setye biꞌ jiꞌi̱, chaꞌ tyucui setye jiꞌi̱ quixi̱ꞌ nardo laca. Liꞌ ndaꞌa̱ María setye biꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ Jesús, loꞌo quicha̱ꞌ que ycuiꞌ María ngusubeꞌ chu̱ꞌ quiyaꞌ yu; tyucui ñaꞌa̱ niꞌi̱ ntyucua xtyiꞌi setye tyixi xtyiꞌi biꞌ liꞌ. Ngaꞌa̱ Judas sñiꞌ Simón Iscariote loꞌo nguꞌ, chaꞌ ñati̱ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ Jesús laca. La cuiꞌ biꞌ laca nu cujuiꞌ cresiya jiꞌi̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ cuxi ca tiyaꞌ la. Naꞌa̱ nu Judas biꞌ ñiꞌya̱ nu nguaꞌni María, loꞌo liꞌ lye nchcuiꞌ ni chaꞌ laca nguaꞌni María juaꞌa̱:
―¿Ni chaꞌ laca ná ngua cayaꞌ setye tyixi xtyiꞌi jiꞌi̱ nu cunaꞌa̱ cua chaꞌ caja cñi xtyucua jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi? ―nacui̱ nu Judas biꞌ―. Ná tyiqueeꞌ caja tyu̱u̱ mil paxu lo setye biꞌ.
Chaꞌ cuaana Judas, biꞌ chaꞌ nacui̱ juaꞌa̱, siꞌi chaꞌ tyaꞌna tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi. Ycuiꞌ ca Judas laca loo jiꞌi̱ cuiji̱ su ntsuꞌu cñi jiꞌi̱ nguꞌ tyaꞌa ndyaꞌa̱ loꞌo Jesús, pana na ntyucuaana Judas cñi nu ntsuꞌu jiꞌi̱ lcaa nguꞌ biꞌ.
―Ta ma̱ chacuayáꞌ cuaꞌni nu cunaꞌa̱ cua juaꞌa̱ ―nacui̱ Jesús―. Na cua nguxcoꞌo choꞌ setye biꞌ chaꞌ cuaꞌni joꞌo jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo cua ngulala ti xatsiꞌ nguꞌ jnaꞌ ―nacui̱―. Lcaa tyempo ndiꞌi̱ nguꞌ tiꞌi loꞌo ma̱ nde chalyuu, lcaa tsa̱ taca xtyucua ma̱ jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ nquichaꞌ; pana nu naꞌ ni, ná tyu̱u̱ tsa̱ tyiꞌi̱ naꞌ slo cuꞌma̱.
Loꞌo jiꞌi̱ Lázaro ngua tiꞌ nguꞌ cujuii nguꞌ jiꞌi̱
Ngujui chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ndiꞌi̱ Jesús ca biꞌ, loꞌo liꞌ ndyaa quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío; tsa tlyu ti nguꞌ ndyaa naꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo juaꞌa̱ ntiꞌ nguꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ nu ngua jyoꞌo Lázaro biꞌ, chaꞌ nguaꞌni Jesús chaꞌ ndyuꞌú chaca quiyaꞌ. 10 Loꞌo liꞌ nguaꞌni stuꞌba sti joꞌó nu laca loo chaꞌ jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo tyaꞌa nguꞌ, chaꞌ loꞌo jiꞌi̱ Lázaro cujuii nguꞌ, 11 chaꞌ xquiꞌya nu Lázaro biꞌ, biꞌ chaꞌ nguxtyanu quiñaꞌa̱ tyaꞌa nguꞌ judío jiꞌi̱ sti joꞌó, chaꞌ ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús.
Nguaꞌni chi̱ nguꞌ loo Jesús loꞌo ndyalaa yu nde Jerusalén
12 Quiñaꞌa̱ tsa ñati̱ ndyaa nguꞌ taꞌa biꞌ. Ca chaca tsa̱, liꞌ ndyuna nguꞌ chaꞌ cua lijya̱ ti Jesús nde Jerusalén; biꞌ chaꞌ ngutuꞌu nguꞌ biꞌ ndyaa nguꞌ tsa tlyu ti chaꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús. 13 Ndyaa loꞌo nguꞌ steꞌ nga̱, loꞌo juaꞌa̱ cui̱i̱ ngusiꞌya nguꞌ liꞌ:
―Cuaꞌni tlyu na jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti na ―nacui̱ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús―. Culacua̱ Ni jinuꞌu̱ chaꞌ lijya̱ nuꞌu̱ loꞌo chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nu Xuꞌna na. Masi juani ti, culacua̱ Ni jinuꞌu̱ chaꞌ nuꞌu̱ laca Rey nu laca loo jiꞌi̱ nguꞌ Israel.
14 Liꞌ ngujui sca huru jiꞌi̱ Jesús, ndyaa tucua yu chu̱ꞌ huru biꞌ, chaꞌ ndiꞌya̱ nscua chaꞌ lo quityi cusuꞌ:
15 Ná cutsi̱i̱ cuꞌma̱ nguꞌ ca tyi quichi̱ Sión;
cua lijya̱ nu Xuꞌna ma̱,
ntucua yu chu̱ꞌ sca huru.
16 Tyempo liꞌ ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ. Pana ca tiyaꞌ la, loꞌo cua ngua lcaa chaꞌ tlyu nu ndyanu chaꞌ cuaꞌni Jesús loꞌo ya̱a̱ yu lo yuu, nu loꞌo ngua tlyu Jesús ca su ntucua yu loꞌo ycuiꞌ Ni nde cua̱, liꞌ ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ nu ndyaca tsaꞌa̱ jiꞌi̱ yu, ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ cua saꞌni la; ndyiꞌu tiꞌ nguꞌ chaꞌ la cuiꞌ juaꞌa̱ ngua jiꞌi̱ Jesús.
17 Juaꞌa̱ ngua liꞌ. Nu ñati̱ nu ngutiꞌi̱ slo Jesús nu loꞌo ngusiꞌya Jesús jiꞌi̱ jyoꞌo Lázaro ca tyuquee su nguatsiꞌ chaꞌ tyuꞌú Lázaro chaca quiyaꞌ, nda nguꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ quichi̱ ñiꞌya̱ nu ngua chaꞌ biꞌ; 18 biꞌ chaꞌ ngutuꞌu ñati̱ quiñaꞌa̱ biꞌ, ndyaa nguꞌ chaꞌ tyacua tyaꞌa nguꞌ loꞌo Jesús tyucui̱i̱, chaꞌ cua ndyuna nguꞌ ñiꞌya̱ nguaꞌni Jesús cña tonu biꞌ loꞌo Lázaro. 19 Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ fariseo loꞌo tyaꞌa nguꞌ:
―Ñaꞌa̱ ma̱ jiꞌi̱ yu biꞌ. ¿Ñiꞌya̱ cuaꞌni na juani? Ná caca jiꞌna tsiyaꞌ ti tacu̱ꞌ na chaꞌ jiꞌi̱ yu biꞌ. Tyucui ñaꞌa̱ chalyuu ngusñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ yu juani.
Lijya̱ xi nguꞌ xaꞌ tsuꞌ nclyana nguꞌ jiꞌi̱ Jesús
20 Loꞌo nguꞌ griego ndyalaa laja ñati̱ nu ndyaꞌa̱ taꞌa biꞌ nde Jerusalén. 21 Ñaa xi nguꞌ griego biꞌ slo Felipe liꞌ. Quichi̱ Betsaida laca quichi̱ tyi nu Felipe biꞌ; nde loyuu su cuentya Galilea, ca biꞌ ndiꞌi̱ quichi̱ biꞌ. Liꞌ nchcuiꞌ nguꞌ biꞌ loꞌo Felipe:
―Tyuꞌu chaꞌ clyu tiꞌ jinuꞌu̱, cusuꞌ, cua ntiꞌ ya tyacua tyaꞌa ya xi loꞌo Jesús ―nacui̱ nguꞌ.
22 Liꞌ ngutuꞌu Felipe ndyaa slo Andrés tyaꞌa quichi̱ tyi; stuꞌba ti ndyaa nguꞌ, ndyaa cachaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ Jesús. 23 Loꞌo liꞌ nda Jesús sca chaꞌ loꞌo nguꞌ:
―Cua ndyalaa hora chaꞌ caca tlyu ycuiꞌ naꞌ loꞌo cajaa naꞌ, naꞌ nu cua lijya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. 24 Liñi tsa chaꞌ nu ta naꞌ loꞌo ma̱ juani, chaꞌ sca siꞌyu nu ndyataa nguꞌ ni, ñiꞌya̱ laca sca siꞌyu trigo, tyanu siꞌyu biꞌ juaꞌa̱ ti si ná cataa nguꞌ jiꞌi̱ lo yuu ―nacui̱―. Loꞌo cua ndyataa nguꞌ siꞌyu biꞌ lo yuu, liꞌ catsuꞌ scuaꞌ siꞌyu biꞌ, ñiꞌya̱ laca si na ngujuii ti. Pana nu loꞌo tyucua siꞌyu biꞌ, quiñaꞌa̱ tsa siꞌyu tyuꞌu lo biꞌ liꞌ. 25 Juaꞌa̱ laca loꞌo ñati̱ nu ntiꞌ xñi chaꞌ ꞌna ―nacui̱ Jesús―. Cua ñaꞌa̱ ca ñati̱ nu lye tsa nduꞌni tyacaꞌa jiꞌi̱ ycuiꞌ ca nguꞌ, chcunaꞌ chalyuu jiꞌi̱ nguꞌ; pana ñati̱ nu ná ntsi̱i̱ cajaa nguꞌ xquiꞌya naꞌ, biꞌ laca nu caja chalyuu nu ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye jiꞌi̱ nguꞌ. 26 Loꞌo ntiꞌ ñati̱ cuaꞌni cña ꞌna ―nacui̱ Jesús liꞌ―, ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa nguꞌ mala ntiꞌ naꞌ chaꞌ tsaa, chaꞌ liꞌ taca tyiꞌi̱ msu biꞌ ꞌna ca su ndiꞌi̱ ycuiꞌ naꞌ; loꞌo ycuiꞌ Sti Naꞌ cuaꞌni chi̱ Ni loo nguꞌ nu cuaꞌni cña ꞌna liꞌ.
Nda Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ chaꞌ cua cajaa ti ycuiꞌ yu
27 Tya nchcuiꞌ la Jesús loꞌo nguꞌ liꞌ:
―Quiñaꞌa̱ tsa chaꞌ nclyacua tiꞌ naꞌ juani. ¿Ha tsoꞌo la si jña naꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ chaꞌ cuaꞌni Ni chaꞌ ná tyacua chaꞌ cuxi re ꞌna? Siꞌi, ná chcuiꞌ naꞌ juaꞌa̱. Cua ndyalaa hora ꞌna juani chaꞌ caca lcaa cña nu ngaꞌa̱ chaꞌ caca ꞌna.
28 Liꞌ nchcuiꞌ Jesús loꞌo ycuiꞌ Ndyosi Sti yu:
―Sti naꞌ, tsoꞌo la si caca tlyu ycuiꞌ nuꞌu̱.
Liꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱. Ndiꞌya̱ nchcuiꞌ Ni:
―Cua laca nduꞌni tlyu nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca naꞌ, loꞌo juaꞌa̱ tya caca tlyu la naꞌ chaca quiyaꞌ xquiꞌya nuꞌu̱.
29 Liꞌ nacui̱ nu ñati̱ quiñaꞌa̱ nu ndiꞌi̱ cacua ti chaꞌ nguañi nchcuiꞌ tyiꞌyu, ngua tiꞌ nguꞌ. Xaꞌ la ñati̱ nacui̱ chaꞌ nde cua̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nda sca xca̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi loꞌo Jesús. 30 Pana ndiꞌya̱ nacui̱ ycuiꞌ Jesús:
―Xquiꞌya cuꞌma̱ laca chaꞌ nguañi nchcuiꞌ ycuiꞌ Ndyosi nde cua̱, siꞌi xquiꞌya naꞌ ―nacui̱ Jesús―. 31 Cua ndyalaa hora chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chalyuu, nu loꞌo tyiji̱loo naꞌ tsiyaꞌ ti jiꞌi̱ nu xñaꞌa̱ nu laca loo nde chalyuu ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. 32 Loꞌo sicua̱ nguꞌ cuxi jnaꞌ ca su ndiꞌi̱ naꞌ lo yuu, cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jnaꞌ lo crusi, liꞌ cuane naꞌ jiꞌi̱ lcaa ñati̱ chaꞌ xñi nguꞌ chaꞌ ꞌna.
33 Juaꞌa̱ nacui̱ Jesús chaꞌ caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ ñiꞌya̱ nu caca loꞌo cujuii nguꞌ jiꞌi̱ yu. 34 Liꞌ nguxtyacui nguꞌ chaꞌ loꞌo Jesús:
―Cua ndyuna ya loꞌo nchcuiꞌ nguꞌ lo quityi cusuꞌ jiꞌna, chaꞌ ndiꞌya̱ nscua, chaꞌ ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye tsa̱ jiꞌi̱ Cristo, nu ñati̱ tlyu nu ta ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ lijya̱ ―nacui̱ nguꞌ―. ¿Ñiꞌya̱ ndyuꞌu chaꞌ nu nchcuiꞌ nuꞌu̱ chaꞌ ntsuꞌu chaꞌ cujuiꞌi̱ caꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ lo crusi, jiꞌi̱ Cristo nu ya̱a̱ chalyuu chaꞌ caca ñati̱? ¿Ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ ñati̱ laca nu Cristo biꞌ?
35 Liꞌ nguxtyacui Jesús chaꞌ loꞌo nguꞌ:
―Tya xi ca tsa̱ tya tyiꞌi̱ naꞌ slo cuꞌma̱, naꞌ nu ta̱ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱ ―nacui̱ Jesús―. Biꞌ chaꞌ juani yaa ma̱ su ngaꞌa̱ chaꞌ tsaa ma̱ loꞌo tya xee ti, chaꞌ ná cuaꞌni nu cuxi ngana jiꞌi̱ ma̱, nu cuxi nu nda talya chalyuu. Nu loꞌo talya ñaꞌa̱ su ndyaꞌa̱ na, ná jlo tiꞌ na ma nde ndyaꞌa̱ na liꞌ. 36 Loꞌo juaꞌa̱ cuꞌma̱ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―, tsoꞌo la si xñi ma̱ chaꞌ jnaꞌ laja loꞌo tya ndiꞌi̱ naꞌ chalyuu, naꞌ nu ta̱ xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ cuꞌma̱ ñati̱ chalyuu. Liꞌ tyucui tyiquee ma̱ caca ma̱ ñati̱ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi.
Ndye nchcuiꞌ Jesús juaꞌa̱ loꞌo nguꞌ, liꞌ ngutuꞌu yu ndyaa yu ca su ná quije yu jiꞌi̱ nguꞌ.
Su̱u̱ chaꞌ xquiꞌya biꞌ ná jlya tiꞌ nguꞌ judío jiꞌi̱ Jesús
37 Masi cua nguaꞌni Jesús quiñaꞌa̱ chaꞌ tlyu slo ñati̱ biꞌ, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ xñi nguꞌ chaꞌ nu nchcuiꞌ yu. 38 Juaꞌa̱ ngua chaꞌ caca lcaa chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías lo quityi jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi cua saꞌni la:
Ndyosi Xuꞌna naꞌ, nacui̱ lo quityi biꞌ jiꞌi̱, ná ntajaꞌa̱ nguꞌ re xñi nguꞌ chaꞌ jinuꞌu̱, chaꞌ nu nda ya loꞌo nguꞌ.
Ná ngua cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ tsiyaꞌ ti si nuꞌu̱ nduꞌni chaꞌ tlyu slo nguꞌ.
Juaꞌa̱ laca chaꞌ nu nscua lo quityi biꞌ. 39 Biꞌ chaꞌ ná ngua jiꞌi̱ nguꞌ judío biꞌ xñi nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús. Loꞌo juaꞌa̱ ntsuꞌu chaca chaꞌ nu nguscua jyoꞌo Isaías biꞌ:
40 Cua ndacu̱ꞌ ycuiꞌ Ndyosi hique nguꞌ biꞌ, nguaꞌni Ni chaꞌ cuꞌu̱ ti hique nguꞌ biꞌ.
Juaꞌa̱ ngua chaꞌ ná ñaꞌa̱ nguꞌ ni chaꞌ laca biꞌ, chaꞌ ná caca cuayáꞌ tiꞌ nguꞌ chaꞌ biꞌ.
Loꞌo juaꞌa̱ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ culochu̱ꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi nu ntsuꞌu tyiquee nguꞌ,
biꞌ chaꞌ ná nchca cuiꞌya naꞌ chaꞌ clyu tiꞌ jiꞌi̱ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ cuxi biꞌ liꞌ, nacui̱ ycuiꞌ Ni.
41 Nguscua jyoꞌo Isaías juaꞌa̱ chaꞌ cua ngua tii chaꞌ tlyu tsa caca nu Cristo; chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ yu biꞌ nchcuiꞌ jyoꞌo Isaías liꞌ.
42 Loꞌo juaꞌa̱ ngua, ndiꞌi̱ xi nguꞌ nu laca cña nu jlya tiꞌ jiꞌi̱ Jesús; pana ntsi̱i̱ nguꞌ biꞌ jiꞌi̱ nguꞌ fariseo, biꞌ chaꞌ ná ntajaꞌa̱ nguꞌ chcuiꞌ nguꞌ chaꞌ jiꞌi̱ Jesús ca slo ñati̱. Ntsi̱i̱ nguꞌ si cuaꞌa nguꞌ fariseo jiꞌi̱ nguꞌ chaꞌ ngaꞌaa ca tsaa nguꞌ neꞌ laa jiꞌi̱ tyaꞌa nguꞌ judío. 43 Ndiya la tiꞌ nguꞌ biꞌ chaꞌ tsoꞌo ti chcuiꞌ ñati̱ chalyuu chaꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ nguꞌ. Ná ntiꞌ nguꞌ chaꞌ caca tsoꞌo tyiquee ycuiꞌ Ndyosi ñaꞌa̱ Ni jiꞌi̱ nguꞌ.
Tilaca laca nu sta quiꞌya jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu
44 Liꞌ cui̱i̱ tsa nchcuiꞌ Jesús loꞌo nguꞌ:
―Nu loꞌo ngusñi ñati̱ chaꞌ jnaꞌ ni, siꞌi jiꞌi̱ sca ti naꞌ jlya tiꞌ nguꞌ biꞌ liꞌ; loꞌo jiꞌi̱ ycuiꞌ Ndyosi nu nda ꞌna lijya̱a̱ nde chalyuu xñi nguꞌ chaꞌ liꞌ ―nacui̱―. 45 Loꞌo ñaꞌa̱ ñati̱ jnaꞌ, liꞌ ñaꞌa̱ nguꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ Ni nu nclyo cña jnaꞌ. 46 Cua lijya̱ naꞌ chalyuu chaꞌ caca naꞌ ñiꞌya̱ laca sca xee nu tyuꞌú neꞌ cresiya jiꞌi̱ ñati̱. Loꞌo xñi ñati̱ chaꞌ jnaꞌ, liꞌ ngaꞌaa tyiꞌi̱ nguꞌ chalyuu ñiꞌya̱ laca si ná ntsuꞌu xee neꞌ cresiya jiꞌi̱ nguꞌ xquiꞌya chaꞌ cuxi nu nduꞌni nguꞌ. 47 Nda naꞌ chaꞌ loꞌo nguꞌ; pana si cuna nguꞌ chaꞌ biꞌ, loꞌo liꞌ ná taquiyaꞌ nguꞌ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ, siꞌi naꞌ nu sta̱ quiꞌya jiꞌi̱ nguꞌ biꞌ liꞌ ―nacui̱ Jesús―. Ná lijya̱ naꞌ chaꞌ cuaꞌni cuayáꞌ naꞌ jiꞌi̱ ñati̱ chalyuu; chaꞌ cuaꞌni lyaá naꞌ jiꞌi̱ nguꞌ, biꞌ chaꞌ lijya̱ naꞌ. 48 Pana cua ndyuna ñati̱ loꞌo nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ; biꞌ laca chaꞌ nu tyanu cuentya jiꞌi̱ nguꞌ, nu loꞌo cuaꞌni cuayáꞌ ycuiꞌ Ndyosi jiꞌi̱ nguꞌ loꞌo cua ndye chalyuu ―nacui̱ Jesús―. Ca liꞌ cuaꞌni cuayáꞌ Ni jiꞌi̱ lcaa ñati̱ nu ná ndaquiyaꞌ jiꞌi̱ chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ, nu ná ntajaꞌa̱ xñi chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo nguꞌ. 49 Siꞌi chacuayáꞌ jiꞌi̱ ycuiꞌ ca ti naꞌ nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱; ycuiꞌ Ndyosi Sti naꞌ nu cua nda jnaꞌ lijya̱a̱ chalyuu, biꞌ laca nu ngulo cña ꞌna ñiꞌya̱ chaꞌ nu ta naꞌ, ñiꞌya̱ ñaꞌa̱ chaꞌ nu chcuiꞌ naꞌ loꞌo ñati̱ ―nacui̱ yu―. 50 Jlo tiꞌ naꞌ chaꞌ talo tsa lcaa cña nu nda Sti naꞌ chaꞌ cuaꞌni ma̱, ná ngaꞌa̱ chaꞌ tye chalyuu jiꞌi̱ ma̱ si taquiyaꞌ ma̱ jiꞌi̱ chaꞌ biꞌ ―nacui̱ Jesús jiꞌi̱ nguꞌ―. Biꞌ chaꞌ tsa ñaꞌa̱ chaꞌ nu cua nchcuiꞌ Sti naꞌ loꞌo naꞌ, biꞌ laca chaꞌ nu nchcuiꞌ naꞌ loꞌo ma̱ juani.