11
Ãcõrẽa iwid̶id̶id̶ebema
Mateo 6:9-15; 7:7-11
Ewari ab̶a Jesuba Ãcõrẽa iwid̶i b̶asia. Mãwãnacarea idji ume nĩbabari ab̶aʌba nãwã iwid̶isia:
–Dai Boro, daiba Ãcõrẽa arid̶e iwid̶id̶i carea jaradiadua Juaʌ̃ba idji ume nĩbabadarãa jaradiad̶a quĩrãca.–
Jesuba jarasia:
–Bãrãba Ãcõrẽa iwid̶ibʌdad̶e nãwã bed̶ead̶adua:
Dai Zeza bajãne b̶ʌ, jũmarãba bʌra wayad̶ida panʌa.*
Daiba quĩrĩã panʌa bʌra jũmarã Boro bai carea isabe zeida. [Idjab̶a quĩrĩã panʌa naʌ̃ ẽjũãnebemarãba bʌa quĩrĩã b̶ʌra od̶ida bajãnebemarãba obada quĩrãca.]
Cod̶ira ewariza daia diadua.
Daiba cadjirua oped̶ad̶ara quĩrãdoadua djãrãba dai biẽ́ oped̶ad̶ara quĩrãdoabada quĩrãca.
Daira idu cadjiruad̶e b̶aebirãdua, ãtebʌrʌ cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌdua.
Idjab̶a Jesuba nãwã jarasia:
–Ãĩbẽrã bãrãnebemaba ariquẽtra dji biamaa wãped̶a nãwã jaraisicada: “Ache, mʌ̃́a paʌ̃da ũbea diadua. Naʌ̃ diamasi ab̶aʌda cawaẽ́ne mʌ̃ ded̶e jũẽsia baribʌrʌ ne cobi carea mʌ̃a neẽ́ b̶ʌa.” Maʌ̃ne dji ed̶a b̶ʌba nãwã panuisicada: “Ache, mĩã sẽrãdua. Mʌ̃ ded̶e ed̶a wãbadara jũãtrʌ erob̶ʌa. Daira jũma cʌd̶ad̶e duanʌa, mʌ̃ warrarãra cãĩ duanʌa. Maʌ̃ bẽrã mʌ̃a ni cãrẽ sid̶a poya diaẽ́a.” Mʌ̃a jaraya: idjia paʌ̃ra diaẽ́a bʌ ume dji bia bẽrã, ãtebʌrʌ diaya bʌa mĩã sẽ b̶ʌ bẽrã.
Mʌ̃a jaraya: ara maʌ̃ quĩrãca Ãcõrẽa iwid̶i pananadua; maʌ̃ne idjia bãrãa diaya. Idjia diamãrẽã jʌrʌ pananadua; maʌ̃ne ununia. Ded̶e ed̶a wãbadamaʌba trʌ̃nadua; maʌ̃ne dji ed̶a wãbadara ewaya diai carea. 10 Dji iwid̶i b̶ʌba edaya. Dji jʌrʌ b̶ʌba unuya. Dji trʌ̃ b̶ʌ itea ded̶e ed̶a wãbadara ewaya ne diai carea.
11 Warraba paʌ̃ iwid̶ibʌrʌd̶e ¿dji zezaba mõgarada diaica?§ Warraba b̶eda iwid̶ibʌrʌd̶e ¿dji zezaba damada diaica? 12 Warraba ne ʌ̃mʌ̃da iwid̶ibʌrʌd̶e ¿dji zezaba drusõrẽda diaica? 13 Bãrã dji cadjiruarãba bãrã warrarãa ne biada dia cawa panʌbʌrʌ, ¿bãrã Zeza bajãne b̶ʌba idji Jaureda dji iwid̶i panʌ́a diaẽ́ca?–
Jesu biẽ́ jaraped̶ad̶a
Mateo 12:22-30; Marco 3:20-27
14 Ewari ab̶a Jesuba jaida ãyã jʌretasia. Maʌ̃ jaiba ẽberãda quĩrãme cara erob̶asia. Jai ẽdrʌd̶acarea dji ẽberãra bed̶easia. Maʌ̃ unusid̶ad̶e ẽberãrãba cawa crĩchad̶aẽ́ panesid̶aa. 15 Baribʌrʌ ʌ̃cʌrʌba jarasid̶aa:
–Jãʌ̃ Jesuba jaira ãyã jʌretabaria, jairã boro Beelzebúba maʌ̃ ʌb̶ʌada diad̶a bẽrã.–
16 Maʌ̃ne Jesu Ãcõrẽneba ze b̶ʌ cawaya dewararãba idjía iwid̶isid̶aa ne ununacada omãrẽã. 17 Baribʌrʌ Jesuba ãdji crĩchara cawa b̶ad̶a bẽrã nãwã jarasia:
–Ab̶ari druad̶ebemarãda ara ãdjidub̶a djõ pananibʌrʌ, ãdub̶a dji quininia. Ara maʌ̃ quĩrãca ab̶ari ded̶e b̶eada djõ pananibʌrʌ dãrã pananaẽ́a. 18 Bãrãba jara panʌa mʌ̃a jaira Beelzebú ʌb̶ʌad̶eba ãyã jʌretabarida. Maʌ̃ carea mʌ̃a bãrãa iwid̶iya: Satanada ara idji jairã ume djõ b̶aibʌrʌ ¿sãwã idjia poya b̶ʌra dãrã erob̶ai?
19 Bãrãmaarã mʌ̃a Beelzebúd̶eba jairãda ãyã jʌreta b̶ʌa. Mãwãra bãrã ẽpẽ b̶eaba ¿caid̶eba jaira ãyã jʌretabada? Ãdjirãba cawabid̶ia bãrãba ãĩ crĩcha panʌda. 20 Baribʌrʌ Ãcõrẽ ʌb̶ʌad̶eba mʌ̃a jairãda ãyã jʌreta b̶ʌbʌrʌ, Ãcõrẽba bãrãa unubi b̶ʌa idjira jũẽsida bãrã Boro bai carea.
21 Ẽberã mẽsrã b̶ʌba djõbada necoba bio waga erob̶ʌbʌrʌ, idjia erob̶ʌra ni ab̶aʌba poya drʌad̶aẽ́a. 22 Baribʌrʌ idji cãyãbara ẽberã ʌb̶ʌara b̶ʌda zeped̶a idjira poyaibʌrʌ, idji djõbada necora jãrĩya. Maʌ̃be jũma idjia erob̶ad̶ara jãrĩped̶a dji biarã ume jed̶ecaya.
23 Mʌ̃are b̶ʌẽ́ra mʌ̃ ume dji quĩrũa. Mʌ̃ ume ẽberãrã careba jʌrʌ peẽ́ b̶ʌba dji jʌrʌ ped̶ara ẽjĩzoabibaria.
Jai jẽda zed̶a
Mateo 12:43-45
24 Ẽberã cacuad̶ebemada ẽdrʌd̶acarea jaira ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌd̶e ʌ̃nãũi carea jʌrʌ b̶abaria. Unuẽ́ bẽrã idjidub̶a nãwã jarabaria: “Mʌ̃dji b̶ad̶amaa jẽda wãya.” 25 Jũẽbʌrʌd̶e maʌ̃ ẽberã sora de bia ima b̶ʌ quĩrãca unubaria. Ne jũma bia nũmeada unubaria. 26 Maʌ̃be siete jai idji cãyãbara cadjiruara b̶eada maʌ̃ ẽberãmaa eneped̶a dji ẽberã sod̶e ed̶a panebadaa. Maʌ̃ bẽrã dji ẽberãra idji naãrã b̶ad̶a cãyãbara wetara biẽ́ b̶ebaria.–
¿Cairãda wãrãda bia b̶ea?
27 Jesuba mãwã jara b̶ʌd̶e wẽrã ẽberãrã tãẽna b̶ʌba jĩgua jarasia:
–¡Bʌ tod̶a idjab̶a ju dawad̶a wẽrãra bio bia b̶ʌa!–
28 Baribʌrʌ Jesuba jarasia:
–Maʌ̃ cãyãbara Ãcõrẽ bed̶ea ũrĩnaped̶a ĩjã obadarãda biara b̶eaa.–
Jesuba Jonánebema jarad̶a
Mateo 12:38-42; Marco 8:12
29 Ẽberãrã zocãrã idjimaa zebʌda unusid̶e Jesuba jarasia:
–Id̶ibema ẽberãrãra dji cadjiruarãa. Bãrãba mʌ̃ra bajãneba ze b̶ʌda cawad̶i carea quĩrĩã panʌa mʌ̃a ne ununacada oida. Baribʌrʌ mʌ̃a ne ununacada oẽ́a. Bãrãba ab̶abe Joná mãwãna quĩrãca ununia. 30 Joná mãwãnaba Ninived̶ebema ẽberãrãa cawabisia idjira Ãcõrẽneba ze b̶ʌda.* Mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶ara ara maʌ̃ quĩrãca mãwãya id̶ibemarãba cawad̶amãrẽã Ãcõrẽneba ze b̶ʌda.
31 Salomoʌ̃ ewarid̶e Sabá druad̶ebema borora wẽrã basía. Idjira drua tʌmʌba zesia Salomoʌ̃ necawaa ũrĩ carea. Baribʌrʌ naʌ̃ ewarid̶e Salomoʌ̃ cãyãbara dji dromaara b̶ʌda nama b̶ʌmĩna bãrãba ĩjãnaẽ́ panʌa. Maʌ̃ carea Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e maʌ̃ wẽrãba pirab̶ariped̶a bãrãra biẽ́ jaraya. 32 Ãcõrẽba cawa oi ewarid̶e Ninived̶ebemarã sid̶a pirab̶arid̶aped̶a id̶ibemarãra biẽ́ jarad̶ia. Jonába jarad̶a ũrĩsid̶ad̶e ãdjirãba cadjiruada igarad̶aped̶a Ãcõrẽmaa zesid̶aa. Baribʌrʌ bãrãba nama ab̶a eropanʌa Joná cãyãbara dji dromaara b̶ʌda. Mãwãmĩna ĩjãnacaa.
Daura dadji cacuad̶ebema ĩbĩrã
Mateo 5:15; 6:22-23
33 Ni ab̶aʌba ĩbĩrãda coad̶aped̶a mẽrã nũmʌnacaa wa eped̶eco droma edre b̶ʌd̶acaa. Ãtebʌrʌ ʌ̃tʌ dji ĩbĩrã b̶ʌbadad̶e nũmʌbadaa dji ded̶e ed̶a zebʌdarãba ʌ̃naa ununamãrẽã. 34 Bʌ daura ĩbĩrã quĩrãca b̶ʌa. Maʌ̃ bẽrã bʌ dauda bia b̶ʌbʌrʌ, ʌ̃naane b̶ʌa. Baribʌrʌ bʌ dauda biẽ́ b̶ʌbʌrʌ, pãĩmane b̶ʌa. 35 Maʌ̃ carea bio quĩrãcuita b̶adua. Bʌa ʌ̃naa quĩrãca crĩcha b̶ʌra pãĩmanebemasicada. 36 Baribʌrʌ bʌda wãrãda ʌ̃naane b̶ʌbʌrʌ, pãĩmane ni maãrĩ bid̶a b̶ʌẽ́bʌrʌ, wãrã bed̶eara ebud̶a cawaya ĩbĩrãba bio ʌ̃na erob̶ʌ quĩrãca.–
Jesuba pariseorã biẽ́ jarad̶a
Mateo 23:1-36; Marco 12:38-40; Luca 20:45-47
37 Jesuba mãwã jarad̶acarea pariseo ab̶aʌba idjira ed̶osia idji ume ne cod̶e wãmãrẽã. Ara maʌ̃da Jesura maʌ̃ ẽberã ded̶aa wãped̶a ne coi carea chũmesia. 38 Baribʌrʌ Jesu ne coi naẽna jʌwa sʌgʌẽ́ basía ãdjia obada quĩrãca. Maʌ̃ unusid̶e pariseoba cawa crĩchaẽ́ basía. 39 Maʌ̃ne Jesuba idjía jarasia:
–Bãrã pariseorãba tazara, eped̶eco sid̶a ʌ̃rʌ̃bemada quĩrãcuita sʌgʌbadaa, baribʌrʌ bãrã sod̶e ne jũmada awuabadaa idjab̶a cadjirua sid̶a crĩchabadaa. 40 Bãrãra crĩcha neẽ́ panʌ quĩrãca panabaria. ¿Dji ʌ̃rʌ̃bema od̶aba dadji so sid̶a oẽ́ basica? 41 Sobiad̶eba ne neẽ́ qued̶earãa bãrãba eropanʌnebemada diad̶adua. Mãwãbʌrʌ wãrãda bãrãra bia sʌgʌ b̶ead̶ia.
42 ¡Bãrã pariseorã mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãba menta queduada, ruda queduada, idjab̶a néud̶ebema sid̶a die ewabʌdaza ab̶a Ãcõrẽa diabadaa. Mãwãmĩna djãrã ume jipa od̶acaa idjab̶a Ãcõrẽra quĩrĩãnacaa. Bãrãba Ãcõrẽa ne diabʌda awara ¿cãrẽ cãrẽã maʌ̃ sid̶a od̶aẽ́ panʌ?
43 ¡Bãrã pariseorã mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãra judiorã dji jʌrebada ded̶e ãdjira dji dromarã chũmebadad̶e chũme quĩrĩãbadaa. Maʌ̃ awara purud̶e nĩnane quĩrĩãbadaa ẽberãrãba wayaad̶eba “mẽrã” ad̶ida.
44 ¡Mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba bãrãra cawa oi bẽrã! Bãrãra bẽwãrã jouped̶ad̶a ẽjũã quĩrãca b̶eaa.§ Dji boromeada neẽ́ bẽrã dji ʌ̃rʌ̃ wã duanʌba adua panʌa bẽwãrãda tʌga panʌda. Ara maʌ̃ quĩrãca bãrãba obadara ẽberãrãba ẽpẽbadaa baribʌrʌ ãdjia adua panʌa maʌ̃neba cadjirua obʌdada.–
45 Maʌ̃ne judiorã ley jaradiabari ab̶aʌba Jesua jarasia:
–Jaradiabari, mãwã jarabʌrʌd̶e dairã sid̶a biẽ́ jara b̶ʌa.–
46 Maʌ̃ carea Jesuba idjía jarasia:
–¡Judiorã ley jaradiabadarã, bãrãra mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãba ne poya od̶iẽ́ b̶eada ẽberãrãa obibadaa. Baribʌrʌ mãwã od̶amãrẽã bãrãba ni maãrĩ bid̶a carebad̶acaa.
47-48 ¡Bãrãra mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrã drõã naẽnabemarãba Ãcõrẽneba bed̶eabadarãda beasid̶aa. Maʌ̃be ãdji tʌb̶ariped̶ad̶ama bãrãba ʌ̃rʌ̃bemada bia quiruda obadaa. Mãwã o panʌneba unubibadaa bãrã drõã naẽnabemarãba oped̶ad̶ada bia unubadada.
49 Maʌ̃ carea Ãcõrẽba idji necawaad̶eba nãwã jarasia: “Mʌ̃neba bed̶eabadarãda idjab̶a mʌ̃a diabued̶arã sid̶a bãrã israelerãmaa wãbiya. Maʌ̃ne ʌ̃cʌrʌ bead̶ia idjab̶a dewararãda biẽ́ od̶i carea ẽpẽnia.” 50-51 Ãcõrẽba id̶ibema ẽberãrãra cawa oya bãrã drõã naẽnabemarãba jũma idjid̶eba bed̶eabadarã beaped̶ad̶a carea. Mãẽ, mʌ̃a jaraya: naʌ̃ ẽjũã od̶ad̶eba ʌ̃taa beaped̶ad̶arã carea Ãcõrẽba bãrãra cawa oya; Abel beaped̶ad̶a carea, Zacaria beaped̶ad̶a carea idjab̶a jũma dewararã beaped̶ad̶a carea bid̶a. Zacariara Ãcõrẽ de dajadaare dji animarã babue diabada caita beasid̶aa.*
52 ¡Judiorã ley jaradiabadarã, bãrãra mĩã djuburi b̶eaa Ãcõrẽba cawa oi bẽrã! Bãrãba ẽberãrãa Ãcõrẽra idu wãrãda cawabid̶acaa. Bãrãba adua panʌa Ãcõrẽra wãrãda sãwãbʌrʌ b̶ʌda. Maʌ̃ awara dewararãba cawa quĩrĩã panʌ sid̶a bãrãba idu cawabid̶acaa.–
53 Jesu ẽdrʌd̶acarea pariseorãba, judiorã ley jaradiabada bid̶a caicayad̶eba Jesua aud̶uara zarea b̶eada iwid̶i panesid̶aa. 54 Ãdjia quĩrĩã panasid̶aa Jesuba ãĩ panuida idji biẽ́ jarad̶i carea.
* 11:2 Bajãne b̶ʌ. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. 11:2 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e bed̶ea corcheted̶e b̶ʌra neẽ́a. 11:4 Ãtebʌrʌ cadjiruad̶ebemada ẽdrʌ b̶ʌdua. Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. § 11:11 ¿Paʌ̃ iwid̶ibʌrʌd̶e…mõgarada diaica? Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ra neẽ́a. * 11:30 Joná 3:3-4. 11:31 1 Reye 10:1-13. 11:32 Joná 3:1-10. § 11:44 Griego bed̶ead̶e ʌ̃cʌrʌ cartad̶e maʌ̃ versículod̶e naʌ̃ sid̶a b̶ʌ́ b̶ʌa: “Pariseorã, dadjirã ley jaradiabadarã, bãrã dji biaca b̶earã.” * 11:50-51 Abel. Genesi 4:3-10. Zacaria. 2 Cronica 24:17-25.