12
Pariseorãba biẽ́ obadad̶ebema
Mãwã panʌne ẽberãra bio zocãrã ãbaa powua nũmesia. Bio pẽsua nũmʌ bẽrã djãrãra tʌ chãb̶ari duanasid̶aa. Maʌ̃ne Jesuba naãrã idji ume nĩbabadarãa nãwã jarasia:
–Pariseorã harina ẽsãbibarida quĩrãcuitad̶adua. Ãdjirãra dji biaca b̶eaa. Ne jũma mẽrã od̶ara Ãcõrẽba cawabiya. Dadjia cawad̶aẽ́ panʌra mẽrã b̶eẽ́a. Bãrãba pãĩmane jaraped̶ad̶ara ẽberãrãba ʌ̃naane jũma ũrĩnia. Bãrã diguid̶a djãrã cʌwʌrʌ caita jaraped̶ad̶a sid̶a ab̶aʌba de ʌ̃rʌ̃ba jĩgua jaraya jũmarãba cawad̶amãrẽã.–
¿Caida wayad̶ida panʌ?
Mateo 10:26-31
Mʌ̃ dji biarã, mʌ̃a bãrãa jaraya: naʌ̃ cacua beabadarãda wayarãnadua, ãdjia beaped̶ad̶acarea waa poya od̶aẽ́ bẽrã. Mʌ̃a bãrãa jaraya caidrʌ wãrãda wayad̶ida panʌda. Bãrãba wayad̶ida panʌa naʌ̃ cacua beaped̶a poya dadji jaure tʌbʌ uruad̶aa diabueida b̶ʌdrʌ. Mʌ̃a wãrãda jaraya idjidrʌ wayad̶ida panʌa.
Ĩbana zaqueda juesuma nẽdod̶i carea parata pichida umé diabadaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ĩbanara jũma wagabaria. Maʌ̃ awara Ãcõrẽba cawa b̶ʌa bãrãba bud̶ara jũmasãwã eropanʌda. Ãcõrẽba bãrãra ĩbana zocãrã panʌ cãyãbara biara waga b̶ʌ bẽrã ne wayad̶iẽ́ panʌa.
Jesu carea quĩrã peraiẽ́ b̶ʌa
Mateo 10:32-33; 12:32; 10:19-20
Mʌ̃a naʌ̃da jaraya: ab̶aʌba ẽberãrã quĩrãpita mʌ̃da ĩjã b̶ʌad̶a aibʌrʌ, Ãcõrẽ nezocarã bajãnebema quĩrãpita mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶aba idjira mʌ̃reana aya. Ara maʌ̃ quĩrãca ab̶aʌba ẽberãrã quĩrãpita mʌ̃da adua b̶ʌad̶a aibʌrʌ, Ãcõrẽ nezocarã bajãnebema quĩrãpita mʌ̃a idjira adua b̶ʌad̶a aya.
10 Ab̶aʌba mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶ada biẽ́ jaraibʌrʌ, Ãcõrẽba maʌ̃ra quĩrãdoaya. Baribʌrʌ ab̶aʌba Ãcõrẽ Jaureda biẽ́ jaraibʌrʌ Ãcõrẽba maʌ̃ra quĩrãdoaẽ́a.
11 Bãrãda mʌ̃ ĩjã panʌ carea judiorã dji jʌrebada ded̶aa, wa dji cawa obadarã quĩrãpita, wa dji bororãmaa cawa od̶e eded̶ibʌrʌ, sopuarãnadua sãwã bed̶ead̶ida. 12 Cawa obʌdad̶e Ãcõrẽ Jaurebʌrʌ bãrãa cawabiya cãrẽda jarad̶ida panʌda.–
Ne bara b̶ʌd̶ebema ne jara b̶ʌ
13 Maʌ̃ne ẽberãrã tãẽna b̶ʌba nãwã jarasia:
–Jaradiabari, mʌ̃ djabaa jaradua dai zezad̶eba edad̶ada mʌ̃́a bid̶a diamãrẽã.–
14 Baribʌrʌ Jesuba idjía jarasia:
–Ache, ¿caiba mʌ̃ra b̶ʌsi bãrã nẽbʌra cawa omãrẽã?–
15 Maʌ̃ne idjia jũmarãa jarasia:
–¡Quĩrãcuita b̶ead̶adua! Paratada awua b̶earãnadua. Parata bara b̶ʌd̶eba dadjira zocai b̶acaa.–
16 Maʌ̃ne Jesuba ne jara b̶ʌd̶eba nãwã jaradiasia:
–Ẽberãda b̶asia bio ne bara b̶ʌda. Maʌ̃ ẽberãba ne ud̶ara bio zausia. 17 Maʌ̃ carea nãwã crĩchasia: “¿Mʌ̃a sãwã oi? Naʌ̃gʌra wagai carea neẽ́ b̶ʌa.” 18 Maʌ̃be crĩchasia: “Nãwã oya. Mʌ̃a ewad̶a wagabari dera ẽgapetaped̶a waib̶ʌara oya. Mama ed̶a ne jũma mʌ̃a erob̶ʌra wagaya. 19 Mãwãnacarea ara mʌ̃djidub̶a jaraya: mʌ̃a waga erob̶ʌra poa zocãrã droaya. Jãʌ̃be bio necai b̶aya. Mʌ̃djia quĩrĩã b̶ʌda co b̶aya idjab̶a b̶ʌsrid̶a b̶aya.”
20 Baribʌrʌ Ãcõrẽba idjía jarasia:
“¡Bʌra crĩcha neẽ́ tab̶ʌa! Ara naʌ̃ diamasi bʌra beuya. Maʌ̃be bʌa waga erob̶ʌra ¿cai itea b̶ei?” 21 Ab̶aʌba naʌ̃ ẽjũãnebemada aud̶uara edaida crĩcha b̶ʌbʌrʌ, baribʌrʌ Ãcõrẽnebemada mãcua crĩchaẽ́ b̶ʌbʌrʌ, maʌ̃ quĩrãca mãwãya.–
Ãcõrẽba idjid̶erã wagabaria
Mateo 6:25-34
22 Maʌ̃ carea Jesuba idji ume nĩbabadarãa jarasia:
–Bãrã sãwã b̶ead̶ida, cod̶i careabemada, cacuad̶e jʌ̃ni careabema sid̶a jũmawãyã crĩcharãnadua. 23 Dadji zocai b̶aida djico cãyãbara biara b̶ʌa. Dadjida dadji cacuad̶e jʌ̃bada cãyãbara biara b̶ʌa. 24 Acʌd̶adua, ĩbanara ne ud̶acaa idjab̶a ewad̶acaa. Ne wagabada de sid̶a od̶acaa. Baribʌrʌ Ãcõrẽba ãdjira ne cobibaria. ¿Bãrãra ĩbana cãyãbara biara b̶eaẽ́ca? 25 Jũmawãyã crĩcha b̶ʌd̶eba ni ab̶aʌda dãrãara zocai b̶aẽ́a.* 26 Dãrãara zocai b̶aẽ́bʌrʌ, ¿cãrẽ cãrẽã cod̶ira, cacuad̶e jʌ̃bada sid̶a jũmawãyã crĩchabada?
27 Acʌd̶adua nepõnõda sãwã waribarida. Nepõnõra trajacaa idjab̶a wuara cacaa. Baribʌrʌ mʌ̃a jaraya: dadji drõãenabema boro Salomoʌ̃ra bio ne bara b̶ad̶amĩna nepõnõ quĩrãca quĩrãwãrẽã djioca basía. 28 Id̶i chirua mẽã unubadara nurẽma babuebadamĩna Ãcõrẽba wad̶ibid̶a põnõbibaria. Maʌ̃ bẽrã ¿idjia biara bãrãba jʌ̃namãrẽã diaẽ́ca? Maʌ̃gʌra ¿sãwãẽrã poya ĩjãnaẽ́? 29 Maʌ̃ carea ab̶abe cod̶i careabemada, dod̶i careabema sid̶a jʌrʌrãnadua. Jũmawãyã crĩcharãnadua. 30 Jũma maʌ̃gʌra naʌ̃ ẽjũãnebemarãba jʌrʌbadaa, baribʌrʌ bãrã Zeza Ãcõrẽba cawa b̶ʌa bãrãba cãrẽda erob̶ead̶ida panʌda. 31 Maʌ̃ bẽrã Ãcõrẽra bãrã Boroda b̶ʌd̶adua. Maʌ̃ne idjia jũma maʌ̃gʌra diaya.–
Nebia bajãne erob̶aid̶ebema
Mateo 6:19-21
32 Bãrãra cãbana panʌẽ́mĩna ne waya b̶earãnadua. Ãcõrẽba quĩrĩãna bẽrã bãrãra bia pe erob̶esia. 33 Maʌ̃ carea bãrãba erob̶ead̶ebemada nẽdobued̶aped̶a ne neẽ́ qued̶eaa diad̶adua. Nebiada bajãne erob̶ead̶i careabʌrʌ jʌrʌd̶adua. Bajãnebemara jõcaa. Chimia bid̶a cocaa. Ne drʌabadarã bid̶a poya drʌad̶acaa. 34 Bãrãmaarã dji biara b̶ʌra sod̶eba awuabadaa.
Nezoca biad̶ebema
35-36 Nezoca bia quĩrãca Ãcõrẽba jara b̶ʌra ĩjã od̶i carea b̶ead̶adua. Nezoca biaba ĩbĩrãda coa erob̶abaria idji boro zebʌrʌd̶e bia edai carea. Quima edabʌda b̶ʌsrid̶aa o panʌmaʌba zeped̶a dji boroba trʌ̃bʌrʌd̶e nezoca biaba ara maʌ̃da ded̶e ed̶a wãbadara ewaya. 37 Nezocaba jʌ̃ã b̶ʌda dji boroba unune zeibʌrʌ, wãrãda maʌ̃ nezocara bio bia b̶aya. Mʌ̃a wãrãda jaraya: ara maʌ̃da idji borora nezoca quĩrãca djioped̶a idji nezocara ne cobarima chumebiya ne cobi carea. 38 Nezoca biaba ariquẽtra, ãsabod̶od̶e bid̶a dji borora jʌ̃ãya. Dji boroba idji jʌ̃ã b̶ʌda unune zeibʌrʌ maʌ̃ nezocara bio bia b̶aya.
39 Naʌ̃da cawad̶adua: de djibariba ne drʌabarira sãʌ̃be zeida cawa b̶ʌbara, cãĩẽ́ bacasia ni cãrẽ sid̶a drʌabi amaaba. 40 Ara maʌ̃ quĩrãca bãrã bid̶a jʌ̃ã b̶ead̶adua. Bãrãba mʌ̃, Naʌ̃ Djara Edad̶a zeẽ́da crĩcha panʌne zeya.–
Nezoca umé panʌneba ne jara b̶ʌ
Mateo 24:45-51
41 Pedroba Jesua iwid̶isia:
–Dai Boro, ¿maʌ̃gʌra bʌa dairãa jara b̶ʌca, wa jũmarãa jara b̶ʌ?–
42 Jesuba panusia:
–Nezocaba crĩcha cawaad̶eba jipa o b̶ʌbʌrʌ, de djibariba idji ded̶e b̶ea nezocarãra maʌ̃ nezoca jʌwaed̶a b̶ʌya ãdjia cod̶ira arid̶e diamãrẽã. 43 Nezocaba mãwã o b̶ʌda idji boroba unune zeibʌrʌ, idjira bio bia b̶aya. 44 Mʌ̃a wãrãda jaraya: dji boroba jũma idjia erob̶ʌra maʌ̃ nezoca jʌwaed̶a b̶ʌya.
45 Baribʌrʌ maʌ̃ nezocaba idji sod̶e mʌ̃ boro zeira dãrãyana aibʌrʌ, waabema nezocarãda, nezoca wẽrãrã sid̶a biẽ́ o b̶eya, b̶ʌsrid̶a ne cobada ewarida o b̶eya idjab̶a ituaba beu nĩbaya. 46 Ab̶ed̶a idji boro zeida jʌ̃ãẽ́ b̶aya. Mãwã b̶ʌd̶e idji borora cawaẽ́ne zeya. Maʌ̃ nezocara bio cawa oped̶a dji ĩjãnaca ume biẽ́ b̶ʌya.
47 Nezocaba idji boroba obi b̶ʌra cawa b̶ʌda oẽ́bʌrʌ, dji boroba maʌ̃ nezocara dji cãbãyã uya. 48 Baribʌrʌ nezocaba adua b̶ʌd̶eba dji boroba jara b̶ʌ ãĩ osira maʌ̃ nezocara mãcua uẽ́a. Wãrãda Ãcõrẽba ʌ̃cʌrʌa waib̶ʌa dia b̶ʌa idji itea od̶amãrẽã. Dji waib̶ʌara edad̶arãba idji itea waib̶ʌara od̶ida panʌa.–
Jesu carea nẽbʌra odjaid̶ebema
Mateo 10:34-36
49 Mʌ̃ra zesia naʌ̃ ẽjũã cawa oi carea.§ Ara nawena mãwã obʌrʌbara bio bia b̶acasia. 50 Baribʌrʌ naãrã mʌ̃ra bio bia mĩgaida b̶ʌa.* Maʌ̃ carea bio sopua b̶abaria ab̶a maʌ̃ ewari jũẽbʌrʌd̶aa. 51 ¿Mʌ̃a ẽberãrã ãbaa necai b̶ʌi carea zesida crĩcha panʌca? Mʌ̃a jaraya maʌ̃ carea zeẽ́ b̶ʌa, ãtebʌrʌ ze b̶ʌa ẽberãrãda ãbaa bia panarãnamãrẽã. 52 Namaʌba ʌ̃taa ab̶ari ded̶ebemada mʌ̃ carea dji quĩrũda b̶ead̶ia. Juesuma panʌne umébemada dewara ũbea panʌ ume dji quĩrũda b̶ead̶ia. 53 Dji zezada dji warra ume dji quĩrũda b̶ead̶ia. Dji warrada dji zeza ume dji quĩrũda b̶ead̶ia. Dji papada dji cau ume dji quĩrũda b̶ead̶ia, dji cauda dji papa ume dji quĩrũda b̶ead̶ia. Dji pãcõrẽda dji ãĩgu ume dji quĩrũda b̶ead̶ia. Idjab̶a dji ãĩgura dji pãcõrẽ ume dji quĩrũda b̶ead̶ia.
Ewari sãwã b̶aida cawa jarabada
Mateo 5:25-26; 16:1-4; Marco 8:11-13
54 Maʌ̃ awara Jesuba ẽberãrãa nãwã jarasia:
–Bãrãba jʌ̃rãrã pãĩmada ʌ̃mãdau b̶aebariare unubʌdad̶e jarabadaa cuera zeida. Maʌ̃ne wãrãda cuera zebaria. 55 Baribʌrʌ nãũrãda ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌareba puásira jarabadaa ewarira bio jʌ̃wʌ̃rʌ̃ã b̶aida. Maʌ̃ne ewarira wãrãda jʌ̃wʌ̃rʌ̃ãbaria. 56 Bãrã dji biaca b̶earãba ewari quĩrãra cawa panʌmĩna Ãcõrẽba naʌ̃ ewarid̶e o b̶ʌra cawad̶acaa.
57 Bãrãba ¿sãwãẽrã poya cawad̶aca cãrẽda jipa b̶ʌda? 58 Bʌ dji quĩrũba bʌda ẽberãrã cawa obarimaa edeibʌrʌ, wãbʌdad̶e jũma odua ibiad̶i carea. Mãwã oẽ́bʌrʌ idjia bʌra dji cawa obari jʌwad̶e b̶ʌya. Maʌ̃be dji cawa obariba bʌra dji zarraa jidabiya preso b̶ʌmãrẽã. 59 Mʌ̃a jaraya: bʌra jãmabemada ẽdrʌẽ́a ab̶a bʌa diaida b̶ʌ parata jũma diabʌrʌd̶aa.–
* 12:25 Dãrãara zocai b̶aẽ́a. Ʌ̃cʌrʌmaarã maʌ̃ba jara b̶ʌa “drasoara warid̶aẽ́a.” 12:27 1 Reye 10:4-7, 23-25. 12:35-36 Ĩjã od̶i carea b̶ead̶adua. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Cʌrrʌra bio trãjʌ̃ cob̶ʌd̶adua.” § 12:49 Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra zesia tʌbʌ uruada naʌ̃ ẽjũãnaa b̶atabuei carea.” * 12:50 Mʌ̃ra bio bia mĩgaida b̶ʌa. Griego bed̶ead̶e nãwã b̶ʌ́ b̶ʌa: “Mʌ̃ra wad̶i borocueida b̶ʌa.” 12:55 Ẽjũã põãsa ewaraga b̶ʌareba. Griego bed̶ead̶e b̶ʌ́ b̶ʌa: “Surd̶eba.”