2
Naca tsahuiʼ ichúguiëʼ Dios quégaca bönachi gátigaca
Que lë ni naʼ, bitiʼ gaca ubéaj tsahuiʼ cuinuʼ, nútiʼtës nu nacuʼ, richugu bëʼu luzóʼo. Cateʼ richugu bëʼu luzóʼo, rusubagaʼ cuinuʼ xíguiaʼ, tuʼ richugu bëʼu luzóʼo, en lëscaʼ runuʼ liʼ. Nöz quéziruʼ ca ruchiʼa rusörö́ëʼ Dios. Naca idútë li ca ruchiʼa rusörö́ëʼ nupa tun le ruáʼ döʼ. Liʼ richugu bëʼu nupa tun le ruáʼ döʼ, en tuz ca runuʼ liʼ. ¿Naruʼ réquitsenuʼ ulóʼ liʼ cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ Dios? ¿Naruʼ rucáʼanatsoʼ cáʼasö yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ idú queëʼ Dios, en yöl-laʼ riböza zxön ladxiʼ queëʼ, en ca runëʼ, ridzenëʼ para lenëʼ liʼ? ¿Naruʼ cabí nöz quézinuʼ ruzáʼ ládxëʼë Dios quiuʼ yöl-laʼ dxiʼi ladxiʼ queëʼ para gunëʼ ga ubíʼi ládxuʼu? Lu yöl-laʼ ládxiʼdoʼ zidi quiuʼ bitiʼ rubíʼi ládxuʼu. Que lë ni naʼ rusubagaʼ cuinuʼ xíguiaʼ gunëʼ Dios liʼ cateʼ uchiʼa usörö́ëʼ bönachi, ateʼ gaca bëʼ naca ca ral-laʼ gunëʼ Dios cateʼ ichúguiëʼ quégaca bönachi ilátigaca. Laʼ dza níʼisö ubíʼi cazëʼ Dios que queëʼ bönniʼ tsca naca le gulunëʼ tu tuëʼ. Unödzjëʼ yöl-laʼ naʼbán idú quégaca nupa túnticaʼsö le naca dxiʼa, tuʼ tuíʼi ládxiʼgaquiëʼ uluʼziʼë xibë́ʼ Dios, en uluʼrúajëʼ dxiʼa lahuëʼ Lëʼ, en ilaʼcuáʼticaʼsëʼ. Lu yöl-laʼ rilé queëʼ, Dios gunëʼ xíguiaʼ nupa taʼdáʼbagaʼ, en bitiʼ të́ʼëni ilún ca rnna le naca idútë li, pero tun ca rnna le cabí naca tsahuiʼ. Ilaʼguíʼi ilaʼzáquiëʼ, en huíʼinidaʼ ládxëʼë yúguʼtë bönniʼ tunëʼ le ruáʼ döʼ. Ga risí lo gaca caní quégaca bönachi judío, en gaca caʼ caní quégaca bönachi izáʼa. 10 Dios gunëʼ ga ilácagaquiëʼ bicaʼ ba, en gunëʼ légaquiëʼ bal, en guʼë le cuéqui dxi ládxiʼgaquiëʼ yúguʼtë bönniʼ tunëʼ le naca tsahuiʼ. Ga risí lo gunëʼ caní quégaca bönachi judío, en gunëʼ caʼ caní quégaca bönachi izáʼa.
11 Caní uchiʼa usörö́ëʼ Dios bönachi, ateʼ Lëʼ bitiʼ runëʼ bal le taʼnnasö bönachi. 12 Yúguʼtë bönniʼ naʼ bitiʼ bilaʼyönnëʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, en gulunëʼ dul-laʼ, lëscaʼ ilátiëʼ, sal-laʼ bitiʼ téquibeʼenëʼ gulaʼdáʼbaguëʼë le rinná bëʼ xibá naʼ, ateʼ yúguʼtë bönniʼ bilaʼyönnëʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, en gulunëʼ dul-laʼ, Lëʼ uchiʼa usörö́ëʼ légaquiëʼ ca naca le rinná bëʼ xibá naʼ. 13 Caní gaca, tuʼ cabí nácagaquiëʼ tsahuiʼ lahuëʼ Dios yuguʼ bönniʼ taʼyö́nisëʼ xibá queëʼ, pero uluʼhuöáca tsahuiʼ lahuëʼ Lëʼ yuguʼ bönniʼ tunëʼ ca rnna xibá queëʼ. 14 Bönniʼ naʼ bitiʼ nácagaquiëʼ judío, en bitiʼ bilaʼyönnëʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, pero tun cazëʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ naʼ, bönniʼ ni, sal-laʼ bitiʼ bilaʼyönnëʼ le rinná bëʼ xibá queëʼ Dios, zóalen légaquiëʼ tu xibá le nuzóëʼ Dios icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. 15 Nupa ni tuʼluíʼi lahui le run xibá naʼ nazúaj lu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ. Le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaquiëʼ naca bëʼ naca caní. Ca taʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ, tuʼzéguiëʼ luzáʼagaquiëʼ didzaʼ, o tuʼbéaj tsahuiʼ luzáʼagaquiëʼ tuëʼ iaʼtúëʼ. 16 Caní ubiʼë Dios quégaquiëʼ dza niʼ uchiʼa usörö́ëʼ lu naʼ Jesucristo yuguʼ le núngaquiëʼ, en le gulaʼzáʼ ládxiʼgaquiëʼ yúguʼtëʼ. Caní rusëdi didzaʼ dxiʼa runaʼ libán que.
Yuguʼ bönniʼ judío, en xibá queëʼ Dios
17 Núlöliʼ rnnaliʼ nácaliʼ judío, en ruzxöni ládxiʼliʼ xibá queëʼ Dios, en run ba zxön cuinliʼ tuʼ núnbëʼëliʼ-nëʼ Dios, 18 nöz quéziliʼ le rë́ʼënëʼ Dios gunliʼ, en le rusëdi libíʼiliʼ xibá queëʼ, en réquibeʼeliʼ le nácatërö dxiʼa. 19 Réquiliʼ gaca uluíʼiliʼ nöza dxiʼa nupa taʼdá ga yúbölö ca nu nachul-la lahui, en gaca uzéajniʼiliʼ nupa nachul-la nanítigaca. 20 Réquiliʼ gaca usë́diliʼ nupa bitiʼ taʼyéajniʼi, en nupa taʼyéajniʼi látiʼdoʼos, tuʼ dë lu náʼaliʼ xibá queëʼ Dios le rusëdi bönachi ca naca yöl-laʼ réajniʼi idú, en le naca idútë li. 21 Naʼa, libíʼiliʼ rusë́diliʼ iaʼzícaʼrö bönachi. ¿Naruʼ cabí ral-laʼ usëdi cuinliʼ? Libíʼiliʼ rnnaliʼ: “Bitiʼ cuanuʼ.” ¿Naruʼ ribántsaliʼ libíʼiliʼ? 22 Rnnaliʼ caʼ: “Bitiʼ gunuʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ.” ¿Naruʼ rúntsaliʼ libíʼiliʼ dul-laʼ le riguitsaj xibá que yöl-laʼ nutsaga naʼ? Libíʼiliʼ bitiʼ riléʼeliʼ dxiʼa yuguʼ budóʼ guiö́j budóʼ yaga. ¿Naruʼ ribántsaliʼ le dzöʼö lu yudoʼ quéguequi? 23 Run ba zxön cuinliʼ tuʼ dë lu náʼaliʼ xibá queëʼ Dios. ¿Naruʼ rucáʼanatsaliʼ Dios cáʼasö, en riguítsjaliʼ xibá le gunná bëʼë Lëʼ? 24 Nazúaj lu guichi láʼayi ca runliʼ, rnna: Niʼa que le runliʼ libíʼiliʼ nupa bitiʼ nácagaca judío taʼnnë́ ziʼ queëʼ Dios.
25 Le nácatë ruziʼu xibé lë naʼ narugu lu xipë́luʼu le naca bëʼ nazíʼ lu náʼaliʼ xibá queëʼ Dios channö runuʼ ca rinná bëʼ xibá naʼ queëʼ Dios, pero channö riguitsjuʼ xibá le gunná bëʼë Lëʼ, nuhuöácuʼ ca tu bönniʼ bitiʼ néquinëʼ queëʼ Dios. 26 Que lë ni naʼ, channö zoëʼ tu bönniʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios, pero runëʼ idútë ca rinná bëʼ xibá queëʼ Lëʼ, bönniʼ ni náquiëʼ lahuëʼ Dios ca tu bönniʼ narugu caz lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ sal-laʼ bitiʼ narugu lu xipëlaʼ cazëʼ. 27 Bönniʼ naʼ bitiʼ narugu lu xipë́lëʼë lë naʼ naca bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios, pero runëʼ idú ca rinná bëʼ xibá naʼ queëʼ Dios, ca runëʼ bönniʼ ni ruluíʼi nabágaʼliʼ libíʼiliʼ xíguiaʼ, sal-laʼ dë lu náʼaliʼ xibá naʼ queëʼ Dios, en narugu lu xipë́laʼliʼ lë naʼ naca bëʼ nazíʼ lu náʼaliʼ xibá naʼ queëʼ Dios, pero bitiʼ runliʼ ca rinná bëʼ xibá queëʼ naʼ. 28 Bitiʼ náquiëʼ idú bönniʼ judío tu bönniʼ nácasëʼ caní lu yöl-laʼ bönáchisö queëʼ, ateʼ bitiʼ naca idú lë naʼ naca bëʼ le narúgusö lu xipë́lëʼë nu bönniʼ. 29 Náquiëʼ idú bönniʼ judío bönniʼ naʼ náquiëʼ caní lu icja ládxiʼdaʼahuëʼ, en le naca idú le narugu lu xipë́lëʼë nu bönniʼ le naca bëʼ nu nazíʼi xibá queëʼ Dios, naca tu le yuʼu icja ládxiʼdoʼgaca bönachi. Naca que böʼ naca cázaruʼ, en calëga que yöl-laʼ bönáchisö queë́ruʼ. Nu bönniʼ náquiëʼ caní, bitiʼ tun bönachi lëʼ bal, pero Dios caz gunëʼ lëʼ bal.