23
Jesús're Pilato pʉto cʉ̃ja ca ami earique
(Mt 27.1-2, 11-14; Mc 15.1-5; Jn 18.28-38)
To cõrora cʉ̃ja niipetirã wãmʉ nʉcã, Pilato pʉtopʉ Jesús're amicoaupa. Toopʉ cʉ̃re ami eari, cʉ̃ ca tʉo cojoro o biro cʉ̃re ĩi wedejãa jʉo waaupa:
—Ani, jãa yaarãre ca ĩi mecʉ̃o niigʉre jãa bʉajãwʉ. “Wiogʉ romanore niirique wapare ca wapa tiiticãpe nii,” ĩimi. Ñucã apeyera: “Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca tiicojoricʉ Cristo, ‘Wiogʉ yʉ nii,’ ” ĩimi —ĩiupa.
To biro cʉ̃ja ca ĩiro, Pilato pea o biro ĩi jãiñaupi Jesús're:
—¿Mʉ, mʉ niiti, judíos wiogʉ? —ĩiupi. To biro cʉ̃ ca ĩiro:
—Mee, mʉra mʉ ĩi —cʉ̃re ĩi yʉʉupi Jesús.
To biro cʉ̃ ca ĩiro, Pilato pea paia ʉparãre, to biri to ca niirã bojocare o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Anire jĩcã wãme peera cʉ̃ ca jĩa ecope ʉnopʉ ñañarije cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquepʉra yʉ bʉati —cʉ̃jare ĩiupi.
To biro cʉ̃ ca ĩi pacaro, cʉ̃ja pea bʉaro jañuro o biro ĩi wedejãaupa:
—Cʉ̃ ca buerije mena bojoca niipetirãpʉre ĩi mecʉ̃ogʉ tiimi. Galileapʉ tii jʉoupi. Mecʉ̃ra ano Judea yepapʉ tiicã ea doomi —ĩiupa.
Jesús're Herodes pʉto cʉ̃ja ca ami waarique
Atere tʉogʉ, Pilato pea:
—¿Galilea macʉ̃ cʉ̃ niiti? —ĩi jãiñaupi. Jesús, Herodes cʉ̃ ca doti niiri yepa macʉ̃ cʉ̃ ca niirijere majiri, Herodes pʉtopʉ cʉ̃re tiicojoupi. Cʉ̃ cãa tii rʉmʉrire Jerusalén'pʉra niiupi.
Herodes pea Jesús're ĩagʉ, bʉaro ʉjea niiupi. Cʉ̃ yee maquẽre cʉ̃ja ca wedero macã cʉ̃re cʉ̃ ca ĩarʉgarije, ñucã jĩcã wãme ca ĩa ñaaña manirije Jesús cʉ̃ ca tii bau niirijere cʉ̃ ca ĩarʉga niirije, yoacoaupe. Herodes pea Jesús're paʉ cʉ̃re jãiñamiupi. Jesús pea cʉ̃re yʉʉrucu tiitiupi. 10 Paia ʉparã, doti cũuriquere jʉo bueri maja cãa, toora, yerijãaricaro maniro cʉ̃re wedejãa niiupa. 11 To cõrora Herodes, cʉ̃ uwamarã mena, Jesús're ñañari wãme tii, cʉ̃re buigʉ, wiogʉre biro juti añurije cʉ̃re jãa, Pilato pʉto peera cʉ̃re tuenecã cojoupi ñucã. 12 Ména jʉguero peera ca ameri ĩarʉgati niimirucuricarã, tii rʉmʉre Herodes, Pilato ameri bapa bʉaupa.
Jesús're cʉ̃ja ca jĩape
(Mt 27.15-26; Mc 15.6-15; Jn 18.39—19.16)
13 Pilato pea, paia ʉparã, bojocare ca jʉo niirãre, bojoca cãare neori, 14 o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Mʉja anire, “ ‘Wiogʉ cʉ̃ ca dotirijere tii nʉnʉjeeticãña,’ bojocare ĩi mecʉ̃omi,” ĩicãri yʉ pʉto mʉja ami doojapa. Mʉja ca tʉorora, cʉ̃re yʉ jãiñami. Cʉ̃re mʉja ca wedejãarijere jĩcã wãme peera ñañaro cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere yʉ bʉati. 15 Herodes cãa bʉatijapi. Ñucã mani pʉto peera cʉ̃re tuenecã cojojapi. Mee, mʉja ĩa, jĩcã wãme peera cʉ̃ ca jĩa ecope ʉnora tii bui cʉtitijapi. 16 To biri bape doti yapano, cʉ̃re yʉ pitirucu —cʉ̃jare ĩiupi.
17 Pilato pea, Pascua boje rʉmʉri cõrora jĩcʉ̃ tia cũurica wiipʉ ca niigʉre wienerucuupi.
18 To biro cʉ̃ ca ĩirora, niipetirãpʉra jĩcãri o biro ĩi acaro buiupa:
—¡Jĩa cõacãña cʉ̃ra! ¡Barrabás peere jãare wiene bojaya! —ĩi acaro buiupa. 19 Ména ani Barrabás peera, wiorã cʉ̃ja ca dotirijere junagʉ ametʉene nʉcã, ñucã bojocʉre jĩacã, cʉ̃ ca tiirique jʉori cʉ̃ja ca tia cũuricʉ niiupi. 20 Pilato pea Jesús're ca wienerʉga niigʉ niiri, ĩi nemomiupi ñucã bojocare. 21 Cʉ̃ja pea bʉaro jañuri, o biro ĩi acaro buiupa:
—¡Paa pua tuu cõacãña! ¡Paa pua tuu cõacãña! —ĩiupa.
22 Ñucã itiati peti o biro cʉ̃jare ĩimiupi Pilato:
—¿Ñee ʉno ñañarije cʉ̃ tiijãri? Yʉa, jĩcã wãme peera ca jĩa ecopʉ cʉ̃ ca niipe cʉ̃ ca tii bui cʉtiriquere yʉ bʉati. Cʉ̃re bape doti yapano, cʉ̃re yʉ wienerucu —cʉ̃jare ĩimiupi.
23 Cʉ̃ja pea, “Cʉ̃re paa pua tuu cõacãña,” ĩirã, yerijãaricaro maniro bʉaro acaro bui niiupa. To biro ĩi acaro bui bayicãri bʉaupa cʉ̃ja ca tiirʉgarijere. 24 To biri Pilato pea, “Cʉ̃ja ca jãiri wãme ca tiipe niicu,” ĩicãupi yua. 25 To biri cʉ̃ja ca boogʉ, wiorã cʉ̃ja ca dotirijere junagʉ ametʉene nʉcã, ñucã bojocʉre jĩa, cʉ̃ ca tiirique jʉori, tia cũurica wiipʉ ca niigʉ peere wiene, Jesús peera cʉ̃ja ca boorore biro cʉ̃ja tiijato ĩigʉ, cʉ̃re cʉ̃jare nonicãupi.
Jesús're cʉ̃ja ca paa pua tuu cõarique
(Mt 27.32-44; Mc 15.21-32; Jn 19.17-27)
26 Jesús're paa pua tuu cõarʉgarã cʉ̃re ami nʉnʉa waarã, jĩcʉ̃ Cirene macʉ̃ Simón ca wãme cʉtigʉ, macã tʉjaropʉ ca niiricʉ ca doogʉre ñeeri, Jesús're cʉ̃ja ca paa pua tuupagʉ yucʉgʉ cʉ̃re ami peori, Jesús jiro pʉja nʉnʉjee dotiupa. 27 Paʉ bojoca, ñucã paʉ nomia to biro cʉ̃re cʉ̃ja ca tiiro ĩarã, cʉ̃ jiro oti, tʉgoeñarique pai, acaro bui nʉnʉjeeupa. 28 To biro cʉ̃ja ca biiro, Jesús pea amojode nʉcã, o biro cʉ̃jare ĩiupi:
—Jerusalén macãrã romiri, yʉ yee jʉorira otiticãña. Mʉja majurope, mʉja puna yee ca niipe peere tʉgoeñari otiya. 29 Doorucu: “Ca puna manirã romiri, jĩcãti ʉno peera ca puna cʉti ñaatiricarã romiri, cʉ̃ja ca ũpũo bʉcʉoparã ca puna cʉtitiricarã romiri, ʉjea niima,” cʉ̃ja ca ĩipa rʉmʉri. 30 To cõrora bojoca ʉ̃tã yucʉrena:
“ ‘¡Jãare ñaapeaya!’
ñucã, ca emʉari buurorirena
‘¡Jãare yaioya!’ ĩirucuma.”* 23.30 Os 10.8.
31 Ñañarije ca tiitigʉrena o biirije yʉre cʉ̃ja ca tiicãjata, ¿ñañarije ca tiirã docare do biro pee biicãri ñañarije cʉ̃jare to biitibogajati? 23.31 “Yucʉgʉ ca catiricʉrena o biirije cʉ̃ja ca tiicãjata, ¿ca jiniricʉpʉ docare do biirije peti cʉ̃ja tiicãbogajati?” cʉ̃jare ĩiupi. Ate, yucʉgʉ ca catiricʉ to ca ĩijata, Jesús, ñañarije ca tiitigʉre ĩiro ĩi, ñucã yucʉgʉ ca jiniricʉ ĩiro pea bojoca ñañarije ca tiirãre ĩiro ĩi. —cʉ̃jare ĩiupi.
32 Ñucã Jesús menare, pʉarã ñañarije ca tiiricarãre jee waaupa, cʉ̃ mena jĩcãri cʉ̃jare jĩarʉgarã. 33 Dʉpʉga Õaro ca wãme cʉtiri buuro earã, Jesús're, ñañarije ca tii bui cʉtiricarã mena jĩcãri, jĩcʉ̃re cʉ̃ díámacʉ̃ nʉña pee, apĩ peera cʉ̃ ãcõ nʉña pee, cʉ̃jare paa pua tuu nʉcõupa.
34 Jesús pea o biro ĩiupi:
—Cáacʉ, cʉ̃jare acoboya. Cʉ̃ja ca tiirijere majitima —ĩiupi. Uwamarã cãa cʉ̃ja majurope cʉ̃ jutirore ameri dica woorʉgarã, ĩi bʉarique mena tii niiupa.
35 Bojoca pea toora ĩacã niiupa. Ñucã ʉparã menapʉra o biro cʉ̃re ĩi buiupa:
—Aperã cãare ametʉenewi. Mecʉ̃ docare, díámacʉ̃ra Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca beje amiricʉ Mesías'ra cʉ̃ ca niijata, cʉ̃ majuropeera cʉ̃ ametʉajato —ĩi buiupa. 36 Uwamarã cãa, cʉ̃re buiupa. Cʉ̃ pʉto waari, ʉje oco ca piyarijere cʉ̃re tĩari, 37 o biro cʉ̃re ĩi epeupa:
—Mʉa, judíos wiogʉ mʉ ca niijata, mʉ majuropeera ametʉaya —ĩiupa. 38 Ñucã cʉ̃ dʉpʉga jotoare, “ANI NIIMI JUDÍOS WIOGɄ,” cʉ̃ja ca ĩi owa tuurica pĩi tujaupa.
39 Jĩcʉ̃, ñañarije ca tii bui cʉtiricʉ, too cʉ̃ja ca paa pua tuu nʉcõricʉ cãa, o biro cʉ̃re ĩi tutiupi:
—Mesías'ra mʉ ca niijata, mʉ majuropeera ametʉa, jãa cãare ametʉene, tiiya —ĩi tutiupi.
40 To biro cʉ̃ ca ĩiro, apĩ ñañarije ca tii bui cʉtiricʉ pea, o biro cʉ̃re ĩi tutiupi:
—¿Mʉ cãa, to birora ñañaro ca tamʉogʉ nii pacagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre mʉ uwititi? 41 Mani doca ñañarije mani ca tiirique jʉori, díámacʉ̃ra ñañaro tamʉorã mani tii. Ani pea, jĩcã wãme ʉno peera ñañarije tiitijapi —ĩiupi. 42 To biro cʉ̃re ĩi, o biro ĩiupi Jesús're:
—Jesús, mʉ ca doti jʉo waari tabe, yʉ cãare mʉ tʉgoeñawa —ĩiupi.
43 To biro cʉ̃ ca ĩiro, Jesús pea o biro cʉ̃re ĩi yʉʉupi:
—Yee méé mʉre yʉ ĩi: Mecʉ̃ra yʉ mena ca añu majuropeeri tabepʉ 23.43 Paraiso. mʉ niirucu —cʉ̃re ĩiupi.
Jesús cʉ̃ ca bii yairique
(Mt 27.45-56; Mc 15.33-41; Jn 19.28-30)
44 Muipũ jotoa decomacã cʉ̃ ca niiro, to biri bʉaro cʉ̃ ca aji cõa cũu duwi waari tabe menapʉ, ati yepa niipetiropʉra naitĩa peticoaupa. 45 Muipũ cãa, ajiticoaupi. Ñucã Ʉmʉreco Pacʉ yaa wiipʉre, ca ñañarije maniri jawire cʉ̃ja ca yoo camotaarica quejero cãa decomacã yegacã duwi waaupa. 46 To cõrora Jesús pea tutuaro o biro ĩi acaro buiupi:
—Cáacʉ, yʉ ca cati niirijere mʉpʉre yʉ ĩa nʉnʉjee doti —ĩiupi.
To biro ĩigʉra, bii yaicoaupi Jesús.
47 Uwamarã wiogʉ romano pea to biro ca biirijere ĩagʉ, Ʉmʉreco Pacʉre baja peo nʉcʉ̃ bʉo:
—Díámacʉ̃ra ania ñañarije ca tiitigʉ niijapi —ĩiupi. 48 Bojoca niipetirã to biro ca biirijere ĩarʉgarã ca nea pooricarã pea, to biro ca biirijere ĩari, cʉ̃ja cotiarire paa, tiicã tua waaupa. 49 Niipetirã Jesús cʉ̃ ca majirã pea, ñucã nomia Galileapʉra cʉ̃re ca nʉnʉ waaricarã romiri cãa, teere yoaropʉra ĩa cojocã niiupa.
Jesús're cʉ̃ja ca yaarique
(Mt 27.57-61; Mc 15.42-47; Jn 19.38-42)
50 Niiupi jĩcʉ̃, ca bojoca añugʉ, ñañarije ca tiitigʉ, José ca wãme cʉtigʉ, wiorã ca nii majuropeerã mena macʉ̃,§ 23.50 Junta Suprema. Judíos ʉparã ca nii majuropeerã mena macʉ̃. Judea yepa macã macã Arimatea macʉ̃. 51 José, Ʉmʉreco Pacʉ cʉ̃ ca dotipa cuu ca eapere ca yue niirucuricʉ, cʉ̃ mena macãrã ʉparã cʉ̃ja ca tiirʉgarijere, ñucã cʉ̃ja ca biirique cʉti niirije mena cãare ca bootiricʉ pea, 52 Pilatore ĩagʉ waari, Jesús upʉri niiquĩriquere jãiupi. 53 Cʉ̃ja ca paa pua tuuricʉre ami duwio yapano, juti quejero lino quejero mena cʉ̃re ũmaa, ʉ̃tãgapʉ maja ope cʉ̃ja ca quenorica toti, ména jĩcʉ̃ ʉno peerena ca yaaya maniri totipʉ cʉ̃re cũuupi. 54 Yerijãarica rʉmʉ maquẽre cʉ̃ja ca queno yue niiri rʉmʉ niiupa.* 23.54 Viernes cʉ̃ja ca pade tʉjari rʉmʉ, Sábado maquẽre cʉ̃ja ca queno yueri rʉmʉ niiupa. Viernes're muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari bii jʉo judíos cʉ̃ja ca yerijãari rʉmʉ. Yerijãarica rʉmʉ pea mee, ea waaropʉ biiupa.
55 Galileapʉra Jesús're ca bapa cʉti waaricarã romiri pea, maja opere ĩa, ñucã cʉ̃ upʉri niiquĩriquere, “To biro pee cũuma,” ĩi ĩa, tiiupa. 56 Jiro wiipʉ tua waa, cʉ̃ upʉri niiquĩriquere cʉ̃ja ca wadape ca jʉti añurijere queno, tiiupa. To biri nomia pea doti cũurique ca ĩirore biro, yerijãarica rʉmʉre yerijãaupa.

*23:30 23.30 Os 10.8.

23:31 23.31 “Yucʉgʉ ca catiricʉrena o biirije cʉ̃ja ca tiicãjata, ¿ca jiniricʉpʉ docare do biirije peti cʉ̃ja tiicãbogajati?” cʉ̃jare ĩiupi. Ate, yucʉgʉ ca catiricʉ to ca ĩijata, Jesús, ñañarije ca tiitigʉre ĩiro ĩi, ñucã yucʉgʉ ca jiniricʉ ĩiro pea bojoca ñañarije ca tiirãre ĩiro ĩi.

23:43 23.43 Paraiso.

§23:50 23.50 Junta Suprema. Judíos ʉparã ca nii majuropeerã mena macʉ̃.

*23:54 23.54 Viernes cʉ̃ja ca pade tʉjari rʉmʉ, Sábado maquẽre cʉ̃ja ca queno yueri rʉmʉ niiupa. Viernes're muipũ cʉ̃ ca ñaajãa waari bii jʉo judíos cʉ̃ja ca yerijãari rʉmʉ.