5
Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarãre Pedro ĩ gotire queti
Bʉcʉrã, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñarãre, mʉare gotigʉ yaja yʉ. Yʉ quẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ũmato ñagʉ̃ ñaja yʉ. To bajicõari, Cristo rojose manire ĩ tãmʉobosacatire ĩacacʉ ñaja yʉ. To bajicõari, quẽna ĩ tudiejarotirʉ̃mʉ yʉ quẽne, mʉa rãca ĩre ĩavariquẽnarʉcʉja yʉ. Ovejare coderimasʉ quẽnaro ĩ ĩatirʉ̃nʉrore bajiro, mʉa quẽne, variquẽnase rãca Cristore ajitirʉ̃nʉrãre ĩatirʉ̃nʉrũgũña mʉa, “Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirã ñato” yirã. “Ĩnare yʉa codese vaja, gãjoa bʉjarãsa” yirã me, to bajiro yirũgũña mʉa. Bʉto ĩnare rotibetiroti ñaja. Ado bajirojʉa yiroti ñaja. Cristo ĩ bojarore bajiro ĩnare ũmato yiñarũgũña mʉa. To bajiro ĩnare mʉa ũmato yicõa ñajama, mani ʉjʉ Cristo mʉa rãca variquẽnarʉcʉmi. To bajicõari, ĩ tudiejarirʉ̃mʉ mʉare quẽnaro yirʉcʉmi, “Yʉ rãca variquẽnacõa ñato” yigʉ.
Mamarãre, mʉare quẽne gotiaja yʉ. Mʉare ũmato ñarãre quẽnaro rʉ̃cʉbʉocõari, cʉdiya. Cristore ajitirʉ̃nʉrã, mʉa jediro quẽnaro gãmerã rʉ̃cʉbʉoya. “Ĩna rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaja yʉ”, yitʉoĩabesa. Ado bajirojʉa yiya: “Yʉ rẽtoro ñamasurã ñaama”, gãjerãre yitʉoĩaroti ñaja. Dios ocare masa ĩna ucamasire ado bajiro ti gotijare, to bajiro bajiroti ñaja:
“ ‘Ĩna rẽtoro ñamasurã ñaja yʉa’ yirãre ajibeami Dios. ‘Yʉa rẽtoro ñamasurã ñaama’ gãjerãre yitʉoĩarãjʉare quẽnaro ejarẽmoami”, yigotiaja Dios ocare masa ĩna ucamasire.
To bajiri Diore, “Yʉa rẽtoro ñamasugʉ̃ ñaami” yirã, quẽnaro yirʉ̃cʉbʉorũgũña mʉa. “Yʉa ʉjʉ, ñajediro masijeogʉ ñaja mʉ. Mʉ bojarore bajiro bajiato”, ĩre yirʉ̃cʉbʉorũgũña. To bajiro mʉa yijama, “To cõrone adi macarʉcʉro jedicoarʉaroja” Dios ĩ yitʉoĩariarʉ̃mʉ ti ejaro, “Gãjerã rẽtoro ñamasurã ñato” yigʉ, mʉare yirʉcʉmi Dios. Dios mʉare quẽnaro ĩ ĩatirʉ̃nʉjare, mʉa tʉoĩarejaise jedirore ĩre gotirũgũña mʉa.
Quẽnaro tʉoĩamasiri ñaña, “Satanás rojose ĩ yirotisere cʉdirobe” yirã. Macarocagʉ yai, bar'i sĩarʉ, ĩ bajirore bajiro, rojose tãmʉotʉjabetiriarojʉ manire Dios ĩ cõarotire bojagʉ ñari, rojose manire yiroticudirũgũgʉ̃mi Satanás. To bajiro ĩ yirotiboasere cʉdibetirũgũña mʉa. “Ĩ gotiriarore bajiro quẽnaro manire ejarẽmorʉcʉmi Dios” yitʉoĩa tʉjamenane, Dios ĩ bojasejʉare yicõa ñarũgũrʉarãja mʉa. “Adigodoana Cristore ajitirʉ̃nʉrã jediro, manire bajirone rojose tãmʉorãma ĩna quẽne”, yimasiritibesa. 10 Adigodojʉ ñarã, rojose mani tãmʉoro bero, Dios tʉjʉ mani ejarone, ĩ bojarore bajiro quẽnase rĩne yirã mani ñarũgũrotire yigʉ, yirʉcʉmi Dios. Ĩne ñaami manire ĩamaicõari, jediro mani yisere manire ejarẽmogʉ̃. Ĩ sʉorine, “Cristore ajitirʉ̃nʉcõari, ĩ rãca quẽnaro ñarũgũrʉarãja” gãjerã ĩna yigotisere ajiyuja mʉa. 11 Ĩ ñaami masijeogʉ, ñajediro ʉjʉ. “To bajirone bajicõa ñarʉcʉmi”, ĩre yirʉ̃cʉbʉoto mani.
Pedro ĩ gotitʉsare queti
12 Adi papera rãca mojoroaca mʉare yʉ gotisere yʉre ucabosami Silvano.a Silvano ti yijama, latín oca rãca yiyuju. Silas ti yijama, griego oca rãca yiyuju. Hch 15.22; 18.5; 2 Co 1.19 macaña. Ĩ ñaami Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉgʉ̃, ĩ yirore bajiro yigʉ. “Adi papera ĩ ucasere ĩavariquẽnacõari, Cristore ajitirʉ̃nʉ tʉjabeticõato” yigʉ, yaja yʉ. To yicõari, “Dios, manire ĩamaicõari, quẽnaro ĩ ejarẽmosere masiato” yigʉ, yaja yʉ. To bajiri, tire masiritimenane, ĩre ajitirʉ̃nʉcõa ñaña mʉa.
13 Ado Babilonia vãme cʉti macajʉ ñarã, Cristore ajitirʉ̃nʉrã, mʉare quẽnarotiama ĩna. Dios sʉorine Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñaama ĩna quẽne. Yʉ macʉre bajiro bajigʉ, Marcos vãme cʉtigʉ quẽne mʉare quẽnarotiami.b Jesúre ajitirʉ̃nʉsʉomasiriarã, cojojirema Babilonia ĩna yijama, Roma macarene yicõamasiñujarã ĩna. 14 Cristo sʉorine cojo masare bajiro bajirã ñari, quẽnaro gãmerã yisẽniĩa, yiñaña mʉa.
Toana, Cristore ajitirʉ̃nʉrã jedirore ado bajiro Diore mʉare sẽnibosaja yʉ: “ ‘Mʉ macʉ Cristo yarã, quẽnaro ñato’ yigʉ, ĩnare ejarẽmoña”, mʉare yisẽnibosaja yʉ.
To cõro ñaja.

a5:12 Silvano ti yijama, latín oca rãca yiyuju. Silas ti yijama, griego oca rãca yiyuju. Hch 15.22; 18.5; 2 Co 1.19 macaña.

b5:13 Jesúre ajitirʉ̃nʉsʉomasiriarã, cojojirema Babilonia ĩna yijama, Roma macarene yicõamasiñujarã ĩna.