2
“Cristo ĩ bojasere yibosagʉ ñarʉcʉja mʉ”, Pablo ĩ yire queti
Yʉ macʉre bajiro bajigʉ, ado bajise yʉ gotisere quẽnaro ajiya mʉ: “Ĩre ajitirʉ̃nʉgʉ̃ yʉ ñajare, yʉre ĩamaicõari, quẽnaro yʉ yirotire yʉre ʉjoyumi Jesucristo” yimasigʉ̃ ñari, ĩ bojase rĩne yicõa ñaña mʉ. Mʉre yʉ gotimasiocatire gãjerãre quẽne gotimasiocajʉ yʉ. To bajiri, jãjarã ñacama “Riojo gotiami Pablo” yirã. Tire riojo gotimasioronare gãjerãre gotimasiorotirʉcʉja mʉ, “Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñato ĩna quẽne” yigʉ.
Surara masʉ, rojose ĩre tãmʉoroti ti ñaboajaquẽne, ĩ ʉjʉ ĩ bojarore bajiro yigʉmi. Ĩre bajirone bajiroti ñaja mʉre quẽne. Jesucristore ajitirʉ̃nʉgʉ̃ ñari, “Pablo rojose ĩ tãmʉorore bajiro rojose tãmʉoroti ti ñaboajaquẽne, Cristo ĩ bajirere gotimasiocõa ñarʉcʉja yʉ” yitʉoĩacõari, gotimasiorũgũña. Surara ĩ moajama, ʉjʉ ĩ ĩavariquẽnarotire bojagʉ ñari, ĩ rotise rĩne moagʉ̃mi. To bajiro bajiaja ajerimasʉre quẽne, “Gãjerãre ajerẽtogʉ̃sa” yiboagʉre. Ajere vãmere bajiro ĩ ajebetijama, ĩ ajeboase vaja, vaja bʉjabecʉmi. Gajeyere quẽne ado bajiro yaja mani: “Vese moagʉ̃ma, ĩjʉa ñaami ti vese ti rica cʉtiro, juasʉorocʉma”, yaja mani. Mʉre yʉ gotisere quẽnaro tʉoĩaña. Quẽnaro mʉ tʉoĩajama, gãjerãre mʉ gotimasiorotire “Tʉoĩamasiato” yigʉ, mʉre ejarẽmorʉcʉmi mani ʉjʉ.
Cristo ĩ bajirere masiritibeticõaña: Ʉjʉ David ñamasir'i jãnami, rijacoaboarine Dios sʉorine quẽna tudicatir'i ñaami Jesús. To bajiri, “Rotimʉorʉ̃gõrʉcʉmi” yigʉ, Dios ĩ cõar'i ñaami. To bajiri, tirene gotirũgũaja yʉ, masare gotimasiogʉ̃. Tire gotimasiogʉ̃ ñari, rojose yir'ire bajiro cõmemarine sia ecocõari, tubibe ecoaja yʉ. Yʉre ĩna tubibeboajaquẽne, Dios ocajʉama gotitʉja ecobetirʉaroja. 10 To bajiri, “Ĩna ñarʉarãma yʉ yarã” Dios ĩ yiĩariarã quẽnaro ĩna ñarotire yigʉ, rojose tãmʉoaja yʉ. Cristo ĩ bajirere ajitirʉ̃nʉrã ñari, “Ĩna rijato berojʉ Diorãca quẽnaro ñarʉarãma” yigʉ, gotimasiocõa ñaja yʉ.
11 Ado bajiro gotire riojo ñaja:
Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, rojose yirʉaboarine, tire mani yibetijama, mani rijato berojʉ quẽna tudicaticõari, ĩ rãca quẽnaro ñarũgũrʉarãja.
12 Gãjerã rojose manire ĩna yiboajaquẽne, Dios ĩ bojarore bajiro mani yicõa ñajama, õ vecajʉ ĩ rotirojʉ ĩ rãca ñarʉarãja mani quẽne. To bajiboarine, “Jesúre ajitirʉ̃nʉrã me ñaja yʉa” mani yijama, ĩ quẽne, õ vecajʉ ĩ jacʉ ĩaro rĩjorojʉa, “Ĩnare masibeaja”, manire yirʉcʉmi.
13 Mani yirore bajiro yimena ñaboarine, “To bajirone bajigʉmi Dios quẽne”, yitʉoĩaroti me ñaja. Socagʉ me ñaami ĩma. “Yirʉcʉja” ĩ yirore bajirone yigʉ ñaami.
“Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yiya”, Pablo ĩ yire queti
14 To bajiro mʉre yʉ gotisere, Cristo ĩ bajirere gotimasiorimasare ĩnare gotiya, “Tire masiritibeticõato” yigʉ. To yicõari, gaje vãme ado bajiro ĩnare gotirẽmoña: “Socase ĩna yise ũni sʉorine gãmerã oca josabesa. Tire mʉa yijama, masare no bajiro yiejarẽmobetoja. To bajiri, socase ĩna yisere ajianane, quẽnasejʉare ĩna ajirʉaboasere ajimavisia tʉjacõarãma”, ĩnare yigotiya mʉ. 15 To yicõari, Cristore ajitirʉ̃nʉrãre gotimasiogʉ̃ ñari, Dios mʉre ĩ ĩavariquẽnarotire yigʉ, mʉ yimasiro cõro variquẽnase rãca quẽnaro yirũgũña. To bajiro yigʉ ñari, bojonebecʉne, mʉ yirũgũsere ĩre gotirʉcʉja mʉ. 16 Adigodoaye rĩne tʉoĩacõari, “Gãmerã ñagõto mani” ĩna yijama, ĩnare ajibesa. Tire tʉoĩavariquẽnarã ñari, Diojʉare ajibeticõari, rojosejʉare bʉtobʉsa yirũtuana yirãma.b 1 Ti 1.4; 4.7; 6.20; Tit 1.13-14. 17 Socase ĩna gotimasiosejʉare ajisʉyacõari, Dios ocare ajiboariarã, jãjarãbʉsa ñarũtuarʉarãma socasejʉare ajirã. To bajiro bajiyuma, Himeneo, to yicõari Fileto vãme cʉtigʉ quẽne, Cristore ajisʉyaboariarã. 18 Cristo ĩ bajirere riojo ajisʉyaboariarã, socasejʉare ajisʉyacõari, ĩna gotimasiojama, “Jẽre rijariarãre Dios ĩ catioriarʉ̃mʉ rẽtocoasuja”, yisocarãma ĩna. To bajiro ĩna yijare, Dios ocare ajitʉjacõari, socasejʉare ajisʉyacoasuma sĩgʉ̃ri. 19 Socasere ĩna ajisʉyacoaboajaquẽne, Dios ocare ajisʉyarã masujʉa, socasere ajisʉyabetirʉarãma ĩna. To bajiro ĩna bajirotire yiro, ado bajiro gotiaja ti: “Ĩ yarãre ĩamasiami mani ʉjʉ”, yigotiaja. To yicõari, gajejʉ ado bajiro gotiaja: “ ‘Jesúre ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa’ yirãma, rojose ĩna yisere yitʉjajama, quẽnaja”, yigotiaja ti.
20 Gotimasiore queti mʉre gotigʉ yaja yʉ: Gajeyeũni jairo ti ñarivima, oro rãca, to yicõari, plata vãme cʉti rãca ĩna quẽnoria sotʉri rione ñabetoja. Yucʉ́ rãca, riri rãca ĩna quẽnoria sotʉri quẽne ñaroja. Jairo vaja cʉti sotʉrire ĩacõari, gãjerã ĩre ĩna ĩarʉ̃cʉbʉorotire masigʉ̃ ñari, ado bajiro tʉoĩagʉ̃mi ti vi ʉjʉ: “Ñamasurã ĩna ejajama, ĩnare bare ecagʉ, jairo vaja cʉti sotʉri rãca bare jeorʉcʉja”, yitʉoĩagʉ̃mi, “Yʉre rʉ̃cʉbʉoato ĩna” yigʉ. “ ‘Yucʉ́ rãca, to yicõari, riri rãca quẽnoria sotʉrine bare yʉ jeojama, yʉre rʉ̃cʉbʉomenama’ yigʉ, yʉ cʉose ñarʉaroja”, yigʉmi. Ti sotʉrire bajirone bajiaja mani quẽne, Cristore ajitirʉ̃nʉrã. 21 Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñaboarine rojose yirãma, tire yitʉjacõari, quẽnasejʉare ĩna yijama, “Rojose mana ñaama. Ĩna sʉorine yʉre rʉ̃cʉbʉorʉarãma gãjerã quẽne” yigʉ ñari, ĩre ĩna yibosarotire rotirʉcʉmi Dios.
22 To bajiri, ado bajiro yirũgũña mʉ: Mamarã, Diore ajimena, no ĩna bojase ĩna yise ũnire yibeticõari, ado bajirojʉa yirũgũña: “Ĩ yirore bajiro yigʉ ñaami” Cristore ĩre yitʉoĩacõari, quẽnase rĩne yirũgũña. Diore, to yicõari “Jesucristore ajitirʉ̃nʉrã ñaja yʉa” yisocamenare quẽne, maicõari, mʉ rãca quẽnaro ĩna ñarotire yigʉ, quẽnaro ĩnare yirũgũña. 23 Adigodoaye rĩne tʉoĩacõari, “Gãmerã ñagõto mani” ĩna yijama, ĩnare ajibesa, “Tire mani gãmerã ñagõboajama, quẽnabetoja” yimasigʉ̃ ñari. 24 Mani ʉjʉ bojasere yigʉma, oca josabecʉ ñagʉ̃mi. Ado bajirojʉa bajigʉ ñagʉ̃mi: Gãjerãre ajirʉ̃cʉbʉocõari, quẽnaro ĩnare yigʉ ñagʉ̃mi. “Cristore quẽnaro ajitirʉ̃nʉato ĩna” yigʉ, quẽnaro gotimasiogʉ̃ ñagʉ̃mi. 25 Dios ocare riojo gotimasiomenare, Dios ĩ bojarore bajiro quẽnaro yirʉagʉ ñari, ĩnare ĩamaicõari, “Ado bajirojʉa bajiaja”, ĩnare yigotimasiogʉ̃mi. Dios sʉorine ricatijʉa tʉoĩacõari, ĩ oca riojo gotimasiorere ĩna ajitirʉ̃nʉrotire bojagʉ ñari, to bajiro gotigʉmi. 26 Ĩ gotisere ajicõari, “Riojo gotiami” ĩre ĩna yiajijama, “Satanás sʉorine masare yitorũgũñuja mani”, yirã ñari, ĩ rotiboasere yitʉjarʉarãma ĩna.

b2:16 1 Ti 1.4; 4.7; 6.20; Tit 1.13-14.