4
Gotimasiore mʉare gotiaja yʉ quẽna: Sĩgʉ̃, ĩ macʉ ñasʉogʉ, ĩ jacʉ ye jediro cʉorocʉ ñaboarine, ĩ daquecõajama, ĩ jacʉre moabosarimasare bajiro bajiami. Ĩna rotijama, ĩna rotirore bajiro cʉdiroti ñaja ĩre. Daquegʉ ĩ ñaro, ĩ jacʉre moabosarimasa ĩre coderãma. To yicõari, ĩ cʉorotire quẽne coderãma. “Yʉ macʉre yʉ cʉose jediro ĩre ĩsiaja yʉ yuja” ĩ jacʉ, ĩ yirotirʉ̃mʉ ti ejaro, moabosarimasʉre bajiro me bajigʉmi yuja. Ĩre rotimasimenama. Mani quẽne Cristore mani ajitirʉ̃nʉroto rĩjorojʉ, to bajirone bajiboacajʉ mani maji. Adigodoaye rĩne tʉoĩarã, ĩna ajirʉ̃cʉbʉore ti rotirore bajirone rotiecocajʉ mani. To bajiro mani bajiñaboajaquẽne, “To cõrone yʉ macʉre cõarʉcʉja yʉ” Dios ĩ yiriarʉ̃mʉ ejayumi. To bajiri Dios macʉ ñaboarine, manire bajirone rõmio sʉorine ruyuayumi. Jud'io masʉ ruyuar'i ñari, Dios ĩ rotimasire rotiecoyumi. Tirʉ̃mʉaye rotimasire ajitirʉ̃nʉboariarã, rojose mani yisere ĩ masiriose vaja, ĩ macʉ ĩ vaja yibosarotire yigʉ, ĩre cõañumi Dios. Ĩ rĩa mani ñarotire bojagʉ ñari, to bajiro yiyumi. To bajiri Dios rĩa mani ñajare, ĩ macʉ Jesucristo rãcagʉ, Esp'iritu Santore, manire cõañumi Dios. Manire quẽne ĩ ñajare, “Cacʉ”, ĩre yivariquẽnaja mani. To bajiri, adirʉ̃mʉrirema, Dios Moisére ĩ roticũmasirere rotiecorã me ñaja, Dios rĩa ñari. To bajiri, “ ‘Yʉ rĩare quẽnaro ĩnare yirʉcʉja yʉ’ ĩ yiriarore bajirone manire yirʉcʉmi”, yimasiaja mani.
“Jud'io masare bajiro bajibesa”, Pablo ĩ yire queti
Tirʉ̃mʉjʉma Cristore mʉa ajitirʉ̃nʉroto rĩjoro, Diore masibeticajʉ mʉa maji. Ĩre masimena ñari, “Ado bajirã ñarãma” mʉa masune yiquẽnorujeocõari, rʉ̃cʉbʉoboayuja mʉa maji. Adirʉ̃mʉrirema Diore masirã ñaja mʉa quẽne. To bajiri, “Yʉ rĩa ñaama” mʉare yiĩarʉ, mʉare beseyumi Dios. Diore masirã ñaboarine, ¿no yirã Diore masimena ĩna rotirere mʉa rotiecoriarore bajiro Dios ĩ rotimasirere rotiecorã ñarʉati mʉa? To bajiro mʉa yirʉaboase vaja maja. 10 Jud'io masa me ñaboarine, jud'io masa ye Moisére Dios ĩ roticũmasire ti rotirore bajiro mʉa cʉdirũgũrere ajibʉ yʉ. “Adirʉ̃mʉ rʉ̃cʉbʉoriarʉ̃mʉ ñaja. Ado cõro ñamiagʉ ĩ tʉsatone, ado cõro juebʉcʉ ti tʉsatone, to yicõari, ado cõro cʉ̃ma ti tʉsatone, rʉ̃cʉbʉoroti ñaja” yicõari, mʉa cʉdirũgũrere ajibʉ yʉ. 11 Tire ajicõari, “¿Yʉ gotimasioboacati vaja mañujari?”, yitʉoĩa sʉtiritiaja yʉ.
12 Yʉ mairã, ado bajiro mʉa bajisere bojabeaja yʉ: Dios ĩ rotimasirere mʉa rotiecosere bojabeaja yʉ. Yʉjʉama, jud'io masʉ ñaboarine, “Tire yʉ cʉdijama, ‘Rojose maja’ yʉre yirʉcʉmi Dios”, yibeaja yʉ. Yʉ yitʉoĩarore bajiro mʉa quẽne, mʉa tʉoĩajama, quẽnarʉaroja. Tirʉ̃mʉjʉ mʉa tʉjʉ yʉ ñaro, quẽnaro yʉre yicajʉ mʉa maji. 13 Tire masiritimenaja mʉa. Rijagʉ ñari, mʉa tʉjʉ ejacajʉ yʉ. Cristo ĩ rijabosare sʉorine quẽnaro Dios ĩ yise quetire mʉare gotimasiosʉocajʉ. 14 Rijagʉ yʉ ñaboajaquẽne, yʉre ĩatebeticajʉ mʉa. Ángel bocaãmirãre bajiro quẽnaro yʉre bocaãmicajʉ mʉa. To yicõari, Jesucristore bocaãmirãre bajiro quẽnaro yʉre bocaãmicajʉ mʉa. 15 Adirʉ̃mʉrirema, “Vaja magʉ̃ ñaami” yiĩarãre bajiro yʉre yaja mʉa yuja. To bajiri, “Yʉ gotimasiocatire ajicõari, bʉto ĩna variquẽnacatire masiriticoariarãma”, mʉare yitʉoĩaja yʉ. Tirʉ̃mʉjʉma, variquẽnacõari, bʉto yʉre ĩamaicana ñari, mʉa yimasijama, mʉa caje juacõari, yʉre ĩsiboriarãja mʉa, “Ĩamasiato” yirã. 16 Adirʉ̃mʉrirema yʉre ĩateaja mʉa. ¿No bajiro bajicõari, yʉre ĩateati? Cristo ĩ rijabosare sʉorine quẽnaro Dios ĩ yise quetire quẽnaro riojo mʉare yʉ goticõa ñajare, ¿yʉre ĩateati mʉa?
17 Dios ĩ rotimasire gotimasiorã, mʉare baba cʉtirũgũrãma ĩna. To bajiboarine, mʉare quẽnaro yirʉarã me, to bajiro bajirãma. “Pablore ajitecõari, mani rĩrene ajitirʉ̃nʉato” yirã, to bajiro bajirãma. 18 Gãjerã manire mairã, bʉto manire ĩna tʉoĩajama, quẽnaja. To bajiboarine, manire yitorʉarã, socarãne manire ĩna maijama, quẽnabeaja. Gajeyerema, mani tʉjʉ gãjerã ĩna ñaro rĩne, ĩnare mairoti me ñaja manire. To bajiro mʉare yirũgũroti ñaboaja, yʉre. 19 Yʉ mairã, yʉ rĩare bajiro bajirã ñaja mʉa. Mʉare bʉto tʉoĩacõa ñaja yʉma. Rõmia ĩna macʉ cʉoroto rĩjoro, bʉto tʉoĩacõari, rojose ĩna tãmʉorore bajiro yʉ quẽne, mʉare tʉoĩacõari, rojose tãmʉoaja. To bajiro rĩne rojose tãmʉocõa ñarũgũrʉcʉja yʉ. Gajeye tʉoĩavʉomenane, “Cristo ĩ rijabosare sʉorine, ‘Rojose maja’ manire yiĩagʉ̃mi Dios” mʉa yitʉoĩarojʉ, rojose tãmʉo tʉjarʉcʉja. 20 Mʉa tʉjʉ bʉto ñarʉaboaja yʉ. Tojʉ yʉ ñajama, quẽnabʉsaro mʉare gotibogʉja yʉ. Sõjʉ ñari, mʉare tʉoĩarejaicõari, adi papera rãca quẽnaro mʉare gotimasibeaja yʉ.
Sara, Agar ĩna bajire queti
21 Mʉa sĩgʉ̃ri, Moisére Dios ĩ roticũmasire cʉdirʉa tʉoĩaja mʉa. “Dios ĩ rotimasire” yʉa yijama, Moisés ĩ ucamasirere yirã yaja. To bajiri Moisés ĩ ucamasirere mʉare yʉ gotimasiosere quẽnaro ajimasiña mʉa. 22 Abraham ñamasir'i, jʉarã ʉ̃mʉa rĩa cʉtimasiñuju. Ĩ manajore moabosarimaso Agar vãme cʉtimasirio macʉ ñamasiñuju sĩgʉ̃. Gãjijʉa, ĩ manajo Sara vãme cʉtimasirio macʉ ñamasiñuju. 23 Sarare moabosarimasorene manajo cʉti, yi macʉ cʉtimasiñuju Abraham. Gãjijʉama, ĩ manajo cʉtisʉorio macʉ ñamasir'ima, “Macʉ cʉtirʉocomo” Abrahamre Dios ĩ yimasir'ire macʉ cʉtimasiñuju. 24 To bajiro ĩna bajimasirere ado bajiro gotiaja: Moabosarimaso, so rĩa cʉtijama, so ʉjʉre moabosarimasa ñarãma ĩna quẽne. To bajiro rĩne bajicoayuja ti. To bajiri, Sarare moabosarimaso, Agar vãme cʉtimasirio, gʉ̃taʉ Sina'i vãme cʉtiʉjʉ Moisére Dios ĩ roticũmasirere bajiro bajiyumo so. To bajicõari, Dios ĩ rotimasire cʉdirã, ado bajiro so rĩare bajiro bajiama ĩna: Ĩna quẽne, moabosarimasare bajiro bajiama, Dios ĩ rotimasire cʉdijeobetiboarine, “ ‘Manire ĩavariquẽnato Dios’ yirã, cʉdiroti ñaja” yirã ñari. 25 Gajeyerema, ado bajiro ti bajijare, “Moisére Dios ĩ roticũmasirere bajiro bajiamo Agar”, yimasiaja mani: Cojojirema, “Agar” ĩna yijama, gʉ̃taʉ Sina'i vãme cʉtiʉre yirã yama masa. To bajicõari, Agar macʉ jãnerabatia, árabe masa ĩna ñarojʉ ñaroja tiʉ. To bajicõari, Jerusalén vãme cʉti macare bajiro bajiamo so, Agar. Moabosarimasa jacore bajiro bajiaja Jerusalén, ti macana, Dios ĩ rotimasire cʉdirã ĩna ñajare. 26 Õ vecajʉ quẽne, Dios ya maca “Jerusalén vãme cʉti maca ñaroja”, yicama. Tojʉma, moabosarimasa jacore bajiro me bajiaja. Sarare bajiro bajiaja, ti maca ñarona, so rĩare bajiro bajirã, “Dios ĩ rotimasire cʉdiroti me ñaja” yicõari, Cristo rĩrene ajitirʉ̃nʉrã mani ñajare. 27 Diore gotirẽtobosarimasʉ Isa'ias vãme cʉtimasir'i ado bajiro ĩ ucamasire ñajare, “Sarare bajiro bajiaja õ vecajʉ, Jerusalén maca”, yaja yʉ. Sarare gotigʉre bajiro ucamasiñuju:
“Rĩa magõ, ajiya. Rĩa magõ ñaboarine, quẽnaro variquẽnaña. Macʉ cʉtigoago rojose tãmʉoĩabeco ñaboarine, ‘Jãjarã rĩa cʉtirʉocoja’ yimasigõ ñari, variquẽnaña mʉ. ‘Jãjarã rĩa cʉtiato’ yigʉ yirʉcʉja yʉ. Yʉ rãca ñagõ rẽtoro rĩa cʉtirʉocoja mʉ”, yiucamasiñuju Isa'ias.a Is 54.1. Adirʉ̃mʉrirema, “Yʉ rãca ñagõ” ĩ yijama, adi macarʉcʉro Jerusalén macare yigʉ yimasiñuju. “Rĩa magõ ñaboario” ĩ yijama, õ vecajʉ Jerusalén macare yigʉ yimasiñuju.
28 Yʉ mairã, quẽnaro ajiya. “Macʉ cʉtirʉocoja mʉ” Dios ĩ yimasire ñajare, macʉ cʉtimasiñuju Sara, Isaac vãme cʉtigʉre. Ĩ jãnamijʉa ñañumi Cristo, “Ĩ sʉorine quẽnaro yirʉcʉja yʉ” Abrahamre Dios ĩ yigotimasir'i. To bajiri, manijʉa, Cristore ajitirʉ̃nʉrã ñari, Abraham jãnerabatiare bajiro bajiaja mani yuja. Dios ĩ rotimasire cʉdirã, to bajiro me bajiaja mani. “Cristo ĩ rijabosare sʉorine quẽnaro ĩnare yirʉcʉja yʉ” Dios ĩ yimasire ñajare, bajiaja mani. 29 Gajeyerema, ado bajiro manire gotiaja Moisés ĩ ucamasire, “Dios ĩ rotimasire” yʉa yise: “Ĩ manajore moabosarimaso macʉjʉa, Esp'iritu Santo sʉorine Sara so macʉ cʉtir'ire rojose yimasiñuju”, yigotiaja Moisés ĩ ucamasire. Adirʉ̃mʉri quẽne, to bajirone bajiaja manire quẽne. Cristo sʉori Abraham jãnerabatiare bajiro bajirãre, manire rojose yirũgũama Abraham jãnerabatia, Moisére Dios ĩ roticũmasire cʉdirã. 30 Rojose manire ĩna yiboajaquẽne, Moisés ĩ ucamasirere mani buejama, Dios ye mani cʉoroti gotisere ĩabʉjarãja mani. Ado bajiro gotiaja: “Mʉ manajore moabosarimasore, so macʉre quẽne ĩnare varoticõaña. So macʉ ñari, mʉ rijato berojʉ mʉ cʉosere cʉosʉyabetirʉcʉmi. Jediro Sara macʉ ye ñarʉaroja”, yigotiaja, Dios ocare Moisés ĩ ucamasire. To bajiro ti gotijare, “Moabosarimaso rĩare bajiro bajirã me ñarãma ‘Quẽnaro ĩnare yirʉcʉja yʉ’ Abrahamre Dios ĩ yimasiriarã”, yimasiaja mani. 31 To bajiri, yʉ mairã, “Ado bajise tʉoĩamasiato” yigʉ, Moisés ĩ ucamasire mʉare gotibʉ yʉ: “Dios ĩ rotimasire mani cʉdijeobetijama, manire ĩavariquẽnabetirʉcʉmi Dios” yitʉoĩa güirã me ñari, moabosarimaso rĩare bajiro bajirã me ñaja mani. “Cristo ĩ rijabosare sʉorine Dios ĩavariquẽnarã ñaja” yirã ñari, Sara ñamasirio rĩare bajiro bajirã ñaja mani.

a4:27 Is 54.1. Adirʉ̃mʉrirema, “Yʉ rãca ñagõ” ĩ yijama, adi macarʉcʉro Jerusalén macare yigʉ yimasiñuju. “Rĩa magõ ñaboario” ĩ yijama, õ vecajʉ Jerusalén macare yigʉ yimasiñuju.